3ra-1155/19 — obligarea furnizarii informatiei si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr.3ra-1155/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: D.Sîrbu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: S.Iorgov, O.Cojocaru, B.Bîrca) ÎNCHEIERE 30 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Victor Soloviov, Ion Istrati și Octavian Dogaru, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Victor Soloviov, Ion Istrati și Octavian Dogaru împotriva Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 50/14 cu privire la obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Victor Soloviov, Ion Istrati și Octavian Dogaru și a fost menținută hotărârea din 11 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La 5 martie 2018 Victor Soloviov, Ion Istrati și Octavian Dogaru au depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 50/14 cu privire la obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că la 15 ianuarie 2018, ora 18:00, în sala de ședințe nr. 109 a Institutului de Fizică al Academiei de Științe al Republicii Moldova din str. Academiei nr. 5 a avut loc așa-zisa Adunare Generală Urgentă a Consiliului de Administrație al Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 50/14, cu ordinea de zi - despre starea critică a lucrurilor din cadrul blocului locativ al Asociației. Au invocat că la această adunare au participat șeful SP-2 al Inspectoratului de Politie Centru al Direcției de Politie mun. Chișinău, Veaceslav Lungu și circa 40 de coproprietari ai blocului locativ din șoș. Hâncești 55/3, mun. Chișinău, printre care și membrii Asociației nr. 50/14 - 1 Victor Soloviov, Ion Istrati, Octavian Dogaru, Maria Meșină și Dumitru Spataru.

Au menționat că înainte de începerea adunării, Ludmila Terzi a întocmit listele nominale cu semnăturile celor prezenți în sală, iar la începutul Adunării Generale, la propunerea președintelui Asociației Dumitraș Petru, a fost ales Prezidiul Adunării, în următoarea componentă: Nelea Idriceanu, Ivan Artamonov și Grigor Raisa. Ultima, a fost aleasă în calitate de secretar al ședinței, fiind responsabilă de întocmirea procesului-verbal al Adunării. La sfârșitul Adunării a fost votată propunerea locatarei ap. 97, Elena Zubcova cu privire la colectarea semnăturilor și înaintarea/depunerea unei petiții colective către Primărie și instanța de judecată pentru recuperarea prejudiciului moral de la persoanele care nu plătesc și luptă doar pentru a conduce.

Pe tot parcursul acestei adunări, care a durat circa o ora și 40 minute, Victor Soloviov a efectuat înregistrarea audio a ședinței. Ulterior, la 23 ianuarie 2018, în legătură cu necesitatea apărută, reclamanții au înaintat Consiliului de administrare și Comisiei de Cenzori ale Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 50/14 o cerere prealabilă colectivă, prin care au solicitat să le fie furnizată următoarea informație: copia autentificată a procesului-verbal, însoțit de listele nominale cu semnăturile celor prezenți la Adunarea Generală care a avut loc la 15 ianuarie 2018; proiectul, devizul de cheltuieli, contractul, actul de recepție a lucrărilor de reconstruire neautorizată a vizoarelor (copertinelor) deasupra intrărilor în blocul locativ din șos.

Hâncești, 55/3, mun. Chișinău; informația cu privire la suma mijloacelor bănești, plătite de către locatarii blocului locativ din șos. Hâncești, 55/3, mun. Chișinău, pentru reconstruirea vizoarelor (copertinelor). Prin răspunsul din 9 februarie 2018, au fost informați că Adunarea Generală a Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 50/14 din 15 ianuarie 2018 după cum au invocat solicitanții informației prin cererea din 23 ianuarie 2018 nu putea fi și nici nu a avut loc, deoarece înștiințarea locatarilor despre întrunire a avut loc cu două zile înainte de adunare, ceea ce contravine prevederilor statutului Asociației.

Din considerentul că reclamanții nu au primit răspuns deplin la cererea din 23 ianuarie 2018 a fost depusă prezenta acțiune, Victor Soloviov, Ion Istrati și Octavian Dogaru solicitând obligarea Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 50/14 de a le furniza informația solicitată prin cererea din 23 ianuarie 2018 cu încasarea din contul pârâtei în beneficiul lor a cheltuielilor de judecată și a prejudiciului moral în suma de 10 000 lei. Prin hotărârea din 11 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată depusă de Victor Soloviov, Ion Istrati și Octavian Dogaru a fost respinsă ca nefondată. Prin decizia din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Victor Soloviov, Ion Istrati și Octavian Dogaru și a fost menținută hotărârea din 11 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

2 Pentru a decide astfel, instanțele de judecată au constatat că prin înscrisurile anexate la dosar nu s-a făcut dovada că furnizorul de informații a refuzat sa prezinte reclamanților informația solicitată, cu atât mai mult că înscrisurile probatorii administrate la lucrările dosarului de către reclamanți nu există și prin urmare nu pot fi prezentate acestora, motiv pentru care acțiunea a fost considerată nefondată și respinsă. Invocând netemeinicia și ilegalitatea hotărârii și a deciziei enunțate, la 3 iulie 2019, Victor Soloviov, Ion Istrati și Octavian Dogaru le-au contestat cu recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea actelor judecătorești contestate ce constituie obiectul prezentului recurs cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel anexate la dosar, suplimentar invocându-se că acțiunea urma a fi admisă, iar instanțele de judecată s-au eschivat de la exercitarea obligației impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, au examinat superficial circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat toate circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâri neîntemeiate de respingere a acțiunii.

Prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 a fost abrogată. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă legală și având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ, Completul va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 13 decembrie 2018 (f.d.133), dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către 3 recurenți la dosar lipsesc. Astfel, recursul depus la 3 iulie 2019 (f.d.157) este în termen. Examinând temeiurile recursului depus de Victor Soloviov, Ion Istrati și Octavian Dogaru în raport cu materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ consideră că recursul depus de Victor Soloviov, Ion Istrati și Octavian Dogaru nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul enunțat se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, 4 instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Victor Soloviov, Ion Istrati și Octavian Dogaru.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului administrativ și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Victor Soloviov, Ion Istrati și Octavian Dogaru se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu 5