2r-618/19 — repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil

Dosarul nr. 2r-618/19

Prima instanță : Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. : S. Vîșcu)

Instanța de apel : Curtea de Apel Chișinău ( jud. : M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai )

D E C I Z I E

30 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de Ghimp Mihai,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Breșteanu Lilia,

Ghimp Mihai și Ghimp Dorina împotriva Ministerului Justiției, intervenienți

accesorii executorul judecătoresc Doroftei Igor și Repeșcu Anastasia privind

repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen

rezonabil a cauzei,

împotriva încheierii din 3 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a restituit apelul ca fiind depus de o persoană ca nu este în drept să declare apel,

c o n s t a t ă :

La 7 februarie 2019, Breșteanu Lilia, Ghimp Mihai și Ghimp Dorina s-au

adresat în instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Justiției, intervenienți accesorii executorul judecătoresc Doroftei Igor și

Repeșcu Anastasia privind repararea prejudiciului material și moral cauzat prin

încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a cauzei.

Prin hotărârea din 14 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

cererea de chemare în judecată depusă de Breșteanu Lilia, Ghimp Mihai și Ghimp

Dorina, s-a respins ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe la 18 iunie 2019, Breșteanu

Lilia, Ghimp Mihai și Ghimp Dorina au declarat apel, admiterea apelului, casarea

hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin încheierea din 3 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit

apelul declarat de Ghimp Mihai ca fiind depus de o persoană ca nu este în drept să

declare apel.

La 9 octombrie 2019, Ghimp Mihai a declarat recurs împotriva încheierii din

3 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea acesteia și

restituirea cauzei în instanța de apel pentru examinarea apelului.

În motivare a invocat că, nu este de acord cu încheierea instanței de apel.

Concluziile instanței sunt în contradicție cu probele prezentate de către reclamanți,

1

întru-cât la materialele dosarului a fost anexată copia buletinului de identitate a

Liliei Breșteanu, iar reieșind din datele fișei de însoțire, la compartimentul starea

civilă/copii, se atestă cu certitudine faptul că Ghimp Mihai și Ghimp Dorina sunt

copii Liliei Breșteanu.

Recurentul a indicat că, potrivit înscrisurilor existente la dosar, se

demonstrează faptul că Ghimp Mihai este fiul Liliei Breșteanu și fratele Dorinei

Ghimp.

Totodată, la examinarea cauzei în fond, instanța l-a acceptat în calitate de

reprezentat în baza procurilor anexate la dosar.

Recurentul consideră că în asemenea circumstanțe a fost încălcat dreptul de

acces la justiție și dreptul la un proces echitabil.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs constată

că Curtea de Apel Chișinău a emis încheierea la 3 octombrie 2019.

Conform prevederilor art.425 din Codul de procedură civilă termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Cererea de recurs a fost declarată la 9 octombrie 2019, respectiv în termenul

prevăzut de art.425 din Codul de procedură civilă.

La 16 octombrie 2019 instanța de recurs a comunicat intimatului Ministerul

Justiției copia recursului, fiind recepționat contra semnătura, potrivit avizului de

recepție (f. d. 151).

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători,

pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței

la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Potrivit art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după

ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să

caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare problema soluționată

prin încheierea casată.

Examinând recursul, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră întemeiat și care urmează a fi admis din

următoarele considerente.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că art. 6 § 1 din Convenție îi

garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație

referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil.

În acest sens, a constatat că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6.1 din

Convenție, presupune existența unei căi legale efective care să permită revendicarea

drepturilor civile (Beles și alții împotriva Republicii Cehe, pct. 49).

În cauza Bellet vs Franța, Curtea a stabilit că dreptul de acces la un tribunal

trebuie să fie corect și efectiv. Eficiența dreptului de acces impune ca persoana să

beneficieze de posibilitatea clară și concretă de a contesta un act care constituie o

ingerință în drepturile sale.

Analizând motivele de recurs în raport de prevederile art. 75 alin. (11) din

Codul de procedură civilă, Colegiul reține următoarele:

Art. 5 alin. (1) din Codul de procedură civilă stipulează că, orice persoană

interesată este în drept să se adreseze în instanța judecătorească, în modul stabilit de

2

lege, pentru a-și apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile și interesele

legitime.

În corespundere cu art. 7 alin. (2) din Codul de procedură civilă în cazurile

prevăzute de prezentul cod și de alte legi, procesul civil poate fi intentat în numele

persoanelor împuternicite de lege să apere drepturile, libertățile și interesele legitime

ale unei alte persoane, ale unui număr nelimitat de persoane, interesele Republicii

Moldova și ale societății.

Conform art. 75 alin. (11) din Codul de procedură civilă persoanele fizice pot fi

reprezentate în instanța de judecată de către soț/soție, părinți, copii, frați, surori,

bunei, nepoți dacă aceștia sunt licențiați în drept și sunt împuterniciți printr-o procură

autentificată notarial.

Prezenta acțiune este înaintată în instanța de judecată de către Breșteanu Lilia,

Ghimp Mihai și Ghimp Dorina, care sunt rude între ei.

Ghimp Mihai fiind licențiat în drept și împuternicit de către Breșteanu Lilia și

Ghimp Dorina prin procuri autentificate notarial, reprezintă interesele acestora în

instanța de judecată.

Prin urmare, motivația instanței de apel în sensul că, Ghimp Mihai la data

semnării și depunerii cererii de apel a acționat fără a dispune de împuternicirile

procedurale corespunzătoare și fără a face dovada existenței gradului de rudenie, este

eronată.

Or, potrivit fișei de însoțire a buletinului de identitate a Liliei Breșteanu, se

atestă că Ghimp Mihai și Ghimp Dorina sunt copii Liliei Breșteanu, astfel fiind

dovedit gradul de rudenie.

Deci, Ghimp Mihai având dreptul de exercitare a acțiunii din numele Liliei

Breșteanu și Ghimp Dorina era în drept să declarare apel din numele apelanților.

Această concluzie se desprinde din înscrisurile aflate la dosar și analizarea

conținutului procurilor în care este indicat expres că Ghimp Mihai are dreptul de a

ataca hotărârea judecătorească.

În consecință, cererea de apel este formulată de o persoană care are calitate

procesuală de reprezentat în sensul art. 75 alin. (11) din Codul de procedură.

Astfel, la caz, restituirea cererii de apel, a limitat accesul la justiție într-un

proces civil a părților și dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 Convenția

Europeană pentru Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Având în vedere considerentele menționate, Colegiul reține că încheierea

instanței de apel este neîntemeiată fiind adoptată cu încălcarea normele de drept

procesual, drept consecință urmează a fi casată.

Cauza civilă, se trimite la Curtea de Apel Chișinău, pentru examinarea apelului

în fond în același complet de judecată.

În conformitate cu art. 427 lit. b), 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Ghimp Mihai.

Se casează încheierea din 3 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care

s-a restituit apelul ca fiind depus de o persoană care nu este în drept să declare apel.

3

Cauza civilă, se trimite la Curtea de Apel Chișinău, pentru examinarea apelului

în fond, în același complet de judecată.

Decizia nu se spune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Dumitru Mardari

4