2ra-742/20 — cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin incalcarea dreptului la execurtarea in termen rezonabil a hotaririi judecatpresti

2ra-742/20 — cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin incalcarea dreptului la execurtarea in termen rezonabil a hotaririi judecatpresti (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-742/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud S. Vîșcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai)

ÎNCHEIERE

27 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Mihai

Ghimp, Lilia Bereșteanu și Dorina Ghimp

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihai Ghimp, Liliei

Bereșteanu și Dorinei Ghimp împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești

împotriva deciziei din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respins apelul declarat de Mihai Ghimp, Dorina Ghimp și Lilia

Bereșteanu și menținută hotărârea din 14 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău

sediul Centru

constată:

La 7 februarie 2019, Mihai Ghimp, Lilia Bereșteanu și Dorina Ghimp au

depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

În motivare acțiunii au invocat că prin decizia din 8 septembrie 2015

definitivă și executorie a Curții de Apel Chișinău, menținută de Curtea Supreme

de Justiție, inculpații Andrei Pascari, Sergiu Cojocaru și Iurie Bagrii au fost

recunoscuți vinovați în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 328 alin. (3) lit. d)

Cod penal și condamnați cu închisoare pe un termen de câte 6 ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în organele MAI al RM,

pentru un termen de doi ani.

1

Au relatat că la ședințele Curții de Apel Chișinău s-au prezentat inculpații

și actualii condamnați Sergiu Cojocaru, Andrei Pascari și Iurii Bagrii și, deoarece

toți trei condamnați se eschivau de la urmărire penală, nu și-au recunoscut vina,

la ultima ședință, succesorul părții vătămate, Lilia Bereșteanu (Ghimp) a înaintat

un demers, prin care a cerut instanței aplicarea în privința inculpaților a măsurii

preventive sub formă de arest preventiv pe termenul maxim prevăzut de lege, care

însă a fost respins.

Au remarcat că, deși imediat după susținerea învinuirii și după pledoariile

părților în proces instanța era obligată să se retragă în deliberare și să pronunțe

măcar dispozitivul deciziei, care ar fi dus la încătușarea imediată a celor doi

inculpați prezenți, instanța a amânat pronunțarea pentru o altă zi, astfel,

acordându-le șansa de a se eschiva de la ispășirea pedepsei, iar la ultima ședință

de judecată, când a fost pronunțat dispozitivul deciziei de condamnare, inculpații

Sergiu Cojocaru și Iurii Bagrii nu au fost prezenți, iar avocații celor trei

condamnați, pe propria răspundere și contra-semnătură au declarat că aceștia au

părăsit Republica Moldova, că nu se vor mai prezenta în instanță și să fie

pronunțată decizia în lipsa lor, ceea ce a și avut loc.

Au menționat că succesorul părții vătămate, Lilia Bereșteanu (Ghimp) a

prezentat executorilor judecătorești sentințele și titlurile executorii pentru

intentarea procedurii de executare și executarea laturii civile a deciziei

menționate.

În partea materială, pe parcurs de aproape patru ani a fost executat un

singur titlu executoriu de către condamnatul Iurii Bagrii în sumă de 100 000 de

lei drept pierderi morale stabilite de către instanță.

Instanțele de judecată au menținut și sentința instanței de fond din 9 iulie

2007, prin care a fost admis în principiu capătul ce ține de încasarea prejudiciului

material și a pensiei de întreținere a copiilor minori, în rezultatul examinării

cererii civile depuse de către ei, instanța de judecată a dispus încasarea din contul

celor trei condamnați, în mod solidar a sumei de 328 310 de lei, hotărâre care la

fel se află în executare.

Au menționat că, prin cererile din 31 mai 2016, 17 august 2016 și 20 iunie

2018, succesorul părții vătămate, Lilia Bereșteanu (Ghimp) a cerut organelor

MAI să fie informată despre măsurile întreprinse în vederea stabilirii locului

aflării condamnaților Iurii Bagrii, Sergiu Cojocaru și Andrei Pascari, precum și

dacă au fost întreprinse anumite măsuri în vederea încătușării și predării lor

instituției de detenție, dar de fiecare dată i-au fost oferite răspunsuri precum că

condamnații ar fi anunțați în căutare în baza dosarelor de căutare.

Subsecvent, au invocat faptul că în cadrul examinării cererii de revizuire

depuse de către avocatul Igor Chiriac în numele condamnatului Sergiu Cojucaru,

de către acesta au fost anexate două documente, prin care se confirmă că ultimul

a activat în cadrul MAI până pe data de 29 iunie 2018, fapt ce, în opinia lor,

demonstrează repetat că condamnații se bucură de protecție din partea organelor

2

MAI, ceea ce împiedică executarea deciziei irevocabile emise în privința

condamnaților.

Au evidențiat că acțiunile criminale intenționate ale instituțiilor statului în

persoana MAI, în mod direct au împiedicat nu doar executarea sentinței ce ține

de pedeapsa penală de 6 ani privațiune de libertate aplicate în privința celor trei

condamnați, dar și executarea părții civile a acesteia care a dus la prejudicierea

lor de sume financiare în proporții deosebit de mari - circa 600 000 de lei, precum

și dobânda de întârziere.

Și-au întemeiat pretențiile în baza prevederilor art. 1, 2, 4 din Legea nr. 87

din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului la judecarea în termen a cauzei sau a dreptului la executarea

în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, art. 1404, 1422 Cod civil, art. 166-

167 CPC.

Au solicitat constatarea faptului neexecutării în termen rezonabil a sentinței

din 9 iulie 2007 a Judecătoriei Ciocana, menținută prin decizia din 8 septembrie

2015 a Curții de Apel Chișinău, constatarea faptului împiedicării intenționate a

executării sentinței definitive și irevocabile din 9 iulie 2007, încasarea din contul

Ministerului Justiției al RM prin intermediul bugetului de stat în favoarea lor a

pierderilor materiale suportate și anume, Liliei Bereșteanu – 217 462 de lei, Mihai

Ghimp – 139 175 de lei, Dorinei Ghimp – 171 673 de lei, precum și a pierderilor

morale în sumă de câte 100 000 de lei pentru fiecare.

Prin încheierea protocolară din 20 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul

Centru, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu executorul

judecătoresc Igor Doroftei.

Prin încheierea protocolară din 31 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul

Centru, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu executorul

judecătoresc Anastasie Repeșcu.

Prin hotărârea din 14 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a

fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Mihai Ghimp, Dorina Ghimp și Lilia Bereșteanu și menținută

hotărârea primei instanțe.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au conchis că existența criteriilor

pentru a fi constatată încălcarea termenului rezonabil de examinare a unei cauze

derivă din totalitatea circumstanțelor și împrejurărilor pricinii, modului de

examinare a acesteia, complexitatea cauzei, comportamentul părților, miza și

scopul urmărit de justițiabili, precum și aspirațiile acestora urmare a examinării

cauzei.

Totodată, instanțele de judecată ierarhic inferioare au relevat că, potrivit

materialelor cauzei, a fost stabilit cert și indubitabil faptul că autoritățile și

instituțiile statului, inclusiv și executorii judecătorești, în procedura cărora se află

spre executare documentele executorii, în calitate de exponenți ai statului în

procedurile de executare silită a hotărârilor judecătorești, au acționat în

3

conformitate cu prevederile legale, fiind întreprinse în termeni restrânși, în

limitele admisibile și a celor impuse de lege, măsurile necesare și posibil de

efectuat în vederea punerii în executare atât a sentinței penale, cât și a hotărârii

civile în privința debitorilor cu statut de condamnați.

La 11 martie 2020, Mihai Ghimp, Lilia Bereșteanu și Dorina Ghimp au

declarat recurs împotriva deciziei din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului au invocat că instanțele de judecată ierarhic

inferioare au examinat existența încălcării dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârilor judecătorești în exclusivitate prin prisma acțiunilor

întreprinse de către executorii judecătorești în procedura cărora se află titlurile

executorii emise în baza sentinței din 9 iulie 2007 a Judecătoriei Ciocana,

menținută prin decizia din 8 septembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău și a

hotărârii din 24 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana, fără a

face referire la acțiunile autorităților responsabile de executarea hotărârilor

judecătorești din cadrul MAI, ale căror acțiuni/inacțiuni de fapt au fost deplânse

în cuprinsul cererii de chemare în judecată depusă de ei la 24 octombrie 2017.

Astfel, instanțele de judecată ierarhic inferioare au interpretat restrictiv și

eronat prevederile Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, referindu-se în hotărârile sale

doar la acțiunile executorilor judecătorești în calitate de autoritate responsabilă

de executarea hotărârilor judecătorești.

Au accentuat că în cererea de chemare în judecată din 7 februarie 2019,

dânșii nu au deplâns în niciun mod acțiunile executorilor judecătorești la care se

află în executare documentele executorii emise în baza sentinței din 9 iulie 2007

a Judecătoriei Ciocana și a hotărârii din 24 octombrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău sediul Ciocana, or cererea de chemare în judecată este întemeiată

reieșind din faptul neîntreprinderii acțiunilor legale necesare de către

subdiviziunile MAI, în vederea executării sentinței din 9 iulie 2007 a Judecătoriei

Ciocana, menținută prin decizia din 8 septembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău,

care generează inclusiv neexecutarea hotărârii din 24 octombrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana.

Prin urmare, nu este clară poziția primei instanțe privind atragerea în

calitate de intervenienți accesorii în prezenta cauză a executorilor judecătorești

Igor Doroftei și Anastasiei Repeșcu, precum și refuzul de a atrage în proces în

calitate de intervenient Ministerul Afacerilor Interne al RM, în calitate de

autoritate responsabilă de executarea deciziei definitive din 8 septembrie 2015 a

Curții de Apel Chișinău.

Totodată, au menționat că potrivit răspunsului Inspectoratului General al

Poliției din 25 iulie 2018, le-a fost comunicat că în privința celor trei condamnați

au fost intentate dosare de căutare și anume, Iurii Bagrii dosar de căutare

nr. 2017140104 din 13 noiembrie 2017, Andrei Pascari dosar de căutare

4

nr. 2013480115 din 7 mai 2013 și Sergiu Cojocaru dosar de căutare

nr. 2015420473 din 20 noiembrie 2015.

Astfel, deși în privința celor trei condamnați a fost stabilită o pedeapsă

privativă de libertate prin decizia definitivă și executorie din 8 septembrie 2015

a Curții de Apel Chișinău, în privința condamnatului Iurii Bagrii dosarul de

căutare a fost intentat abia la 13 noiembrie 2017, adică după doi ani de la

rămânerea definitivă a deciziei respective.

Iar reieșind din conținutul documentelor eliberate de către Inspectoratul

General al Poliției al MAI, se atestă că condamnatul Sergiu Cojocaru a activat în

cadrul MAI până pe data de 29 iunie 2018, adică în decurs de aproximativ 3 ani

de la stabilirea în privința acestuia a unei pedepse penale definitive de 6 ani de

închisoare.

Așadar, subdiviziunile MAI, abilitate cu atribuții în vederea căutării

condamnaților și predării lor instituțiilor penitenciare pentru ispășirea pedepsei și

executării deciziilor judecătorești executorii și irevocabile, nu au întreprins și nu

întreprind măsurile necesare, efective și eficiente în vederea executării deciziilor

menționate.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au interpretat eronat

circumstanțele speței, or înscrisurile anexate la materialele cauzei, care de altfel

sunt niște copii ale actelor oficiale eliberate de IGP al MAI, precum și alte acte,

confirmă lipsa întreprinderii de către instituțiile statului, în persoana MAI, a

acțiunilor în vederea executării deciziilor irevocabile ale instanțelor judecătorești.

La 25 martie 2020, în adresa Ministerului Justiției al RM, executorilor

judecătorești Anastasie Repeșco și Igor Doroftei a fost expediată copia cererii de

recurs depusă de Mihai Ghimp, Lilia Bereșteanu și Dorina Ghimp, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de

însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 217), fiind recepționată de

executorul judecătoresc Igor Doroftei la 1 aprilie 2020, de executorul

judecătoresc Anastasie Repeșcu la 27 aprilie 2020 și de Ministerul Justiției al RM

la 5 mai 2020, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei

(f. d. 218-220).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

părțile să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Din materialele cauzei, rezultă că copia decizia recurată la 31 ianuarie 2020

a fost expediată la adresa electronică a recurenților, fapt ce se confirmă prin

extrasul din poșta electronică, anexat la materialele cauzei (f. d. 193).

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursul la 11 martie 2020 în termenul legal.

5

Examinând temeiurile recursului declarat de Mihai Ghimp, Lilia

Bereșteanu și Dorina Ghimp, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mihai Ghimp, Lilia

Bereșteanu și Dorina Ghimp, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

6

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în

materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul

declarat de Mihai Ghimp, Lilia Bereșteanu și Dorina Ghimp urmează a fi

considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Mihai Ghimp, Lilia

Bereșteanu și Dorina Ghimp.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

7