3ra-1295/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1295/19 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Angela Catană) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Angela Bostan, Veronica Negru, Anatol Pahopol) ÎNCHEIERE 30 octombrie 2019 mun. Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Sveatoslav Moldovan examinând admisibilitatea recursului depus de Primarul General al mun. Chișinău, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului General al mun. Chișinău, Viceprimarul mun.

Chișinău, intervenienți accesorii Societatea cu Răspundere Limitată ,,Sandex-Tehno”, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Promeditate” și Pretura sect. Botanica, cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul depus de Primarul General al mun. Chișinău împotriva hotărârii din 15 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La 27 decembrie 2016, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Primarului General al mun. Chișinău și Viceprimarului mun. Chișinău, intervenient accesoriu SRL ,,Sandex-Tehno”, cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că la 31 octombrie 2016 viceprimarul municipiului Chișinău a emis dispoziția nr. 1241-d ,,Cu privire la resistematizarea pieței SRL ,,Sandex-Tehno” din str. Sarmizegetusa 12/1”. Efectuând controlul de legalitate al dispoziției, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, prin notificarea nr. 1303/OT4-2159 din 15 noiembrie 2016 a solicitat viceprimarului municipiului Chișinău abrogarea dispoziției. Prin răspunsul nr. 02-109/8607 din 15 decembrie 2016, remis la data de 19 decembrie 2016, pârâtul a informat că consideră actul administrativ legal și nu sunt careva temeiuri în vederea abrogării acestuia. În opinia Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, dispoziția contestată a fost emisă cu încălcarea competenței stabilite de legiuitor, deoarece asupra necesității de resistematizare a pieții urmează să decidă autoritatea publică locală deliberativă dar nicidecum Primarul General.

1 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat anularea dispoziției viceprimarului municipiului Chișinău nr. 1241-d din 31 octombrie 2016 „Cu privire la resistematizarea pieții SRL ,,Sandex-Tehno” din str. Sarmisegetusa 12/1”. Prin încheierile din 21 martie 2017 și 14 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii SRL ,,Promeditate” și, respectiv, Pretura sect Botanica, mun. Chișinău. Prin hotărârea din 15 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, s-a anulat dispoziția nr. 1241-d din 31 octombrie 2016 „Cu privire la resistematizarea pieții SRL ,,Sandex-Tehno” din str. Sarmisegetusa 12/1”.

Prin decizia din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Primarul General al mun. Chișinău împotriva hotărârii din 15 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. În motivarea soluției instanța de apel a reținut că asupra necesității de resistematizare a pieței urmează să se expună autoritatea publică locală, adică Consiliul municipal Chișinău, iar emiterea unei asemenea decizii de către primarul sau vice primarul municipiului constituie o încălcare a prevederilor legislative în materie de competență. Prevederile art. 29 alin. (1) lit. h) al Legii privind administrația publică locală și art. 15 alin. (4) lit. b) din Legea privind statutul municipiului Chișinău, stabilesc competența primarului general/vice primarului de a supraveghea activitățile din târguri, piețe, oboare, parcuri, spații verzi, locuri de distracție și agrement și ia măsuri operative pentru buna lor funcționare, nu și de a emite careva decizii în acest sens.

Totodată, instanța de apel a mai reținut că activitatea de resistematizare a planului general al pieței prin reamplasarea unităților de comerț staționare provizorii și ambulant cu coordonarea acestei activități cu organele de resort nu poate fi catalogată drept activitate de supraveghere, aceasta urmând a fi încadrată conform prevederilor Legii nr. 231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerțul interior și Regulile de comerț în piețele din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 517 din 18 septembrie 1996. La 15 august 2019 Primarul General al mun. Chișinău, reprezentat de Cristina Hristoforov, în baza procurii nr. 02-116/60 din 10 iulie 2019 (f.d. 86, vol. II), a depus recurs împotriva deciziei din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat că dispoziția contestată a fost emisă de către un organ competent, cu respectarea procedurii stabilite și în temeiul art. 29 alin. (1) lit. h) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, art. 15 alin. (3) lit. b), c) și alin. (4) lit. b) din Legea privind statutul municipiului Chișinău nr. 136 din 17 iunie 2016. Prima instanță și instanța de apel au aplicat eronat normele pe care și-au întemeiat soluția. Recurentul a solicitat casarea deciziei din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 15 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă acțiunea depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

La 04 octombrie 2019 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a 2 depus referință la recursul declarat de către Primarul General al mun. Chișinău, prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

Conform articolului 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Conform articolului 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă legală, completul specializat va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ. Conform articolului 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 28 mai 2019. Conform avizului de recepție decizia din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată de recurent la data de 17 iulie 2019 (f.d. 77, vol. II). Cererea de recurs a fost depusă la 15 august 2019 (f.d. 82-85, vol. II), adică în termen de 30 zile de la data expedierii deciziei instanței de apel pentru notificare. Examinând temeiurile recursului depus de Primarul General al mun. Chișinău în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. 3 Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Primarul General al mun. Chișinău nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul Primarului General al mun. Chișinău cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă, însă, din recursul depus nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes 4 (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Primarul General al mun.

Chișinău. În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) din Codul administrativ, art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Primarul General al mun. Chișinău se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Sveatoslav Moldovan 5