3ra-1282/19 — contestarea actului administrativ, restabilirea in functie, incasarea salariului pentru perioada absentei fortate de la serviciu, repararea prejudiciului moral.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ, restabilirea in functie, incasarea salariului pentru perioada absentei fortate de la serviciu, repararea prejudiciului moral.
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului.
3ra-1282/19 — contestarea actului administrativ, restabilirea in functie, incasarea salariului pentru perioada absentei fortate de la serviciu, repararea prejudiciului moral. (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-1282/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: E. Badan-Melnic) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu) Î N C H E I E R E 30 octombrie 2019 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Sveatoslav Moldovan examinând admisibilitatea recursului depus de Gheras Corneliu reprezentat de avocatul Odobescu Ghenadie, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Gheras Corneliu reprezentat de avocatul Odobescu Ghenadie împotriva Procuraturii Generale cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul depus de Gheras Corneliu reprezentat de avocatul Odobescu Ghenadie împotriva hotărârii din 14 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru c o n s t a t ă: La 08 mai 2018 Gheras Corneliu reprezentat de avocatul Odobescu Ghenadie în baza mandatului seria MA nr. 1225781 din 28 februarie 2018, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii Generale cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu și repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii avocatul Odobescu Ghenadie a indicat că la 29 ianuarie 2018 Procurorul General a emis ordinul nr. 99-p, prin care Gheras Corneliu a fost eliberat din funcția de procuror în Procuratura raionului Edineț, începând cu 30 ianuarie 2018, care i-a fost adus la cunoștință la 06 februarie 2018. Consideră Gheras Corneliu că ordinul de concediere nr. 99-p din 29 ianuarie 2018 a Procurorului General a fost emis ilegal și neîntemeiat din următoarele motive.
Ordinul de eliberare din funcție a fost emis în temeiul art. 58 alin. (1) lit. d) și alin. (3), art. 61 și art. 11 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, art. 6 alin. (4) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și intereselor personale, precum și în temeiul hotărârii nr. 12-6/18 din 19 ianuarie 2018 a Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la contestarea hotărârii Colegiului de 1 disciplină și etică nr. 13-41/17(III) din 01 decembrie 2017 în privința procurorului Corneliu Gheras. La 30 martie 2017 Gheras Corneliu a fost pus sub învinuire în baza art. 324 alin. (3) lit. a) din Codul penal – corupere pasivă săvârșită de o persoană cu funcție de demnitate publică.
Anterior emiterii ordonanței de punere sub învinuire din 30 martie 2017, Gheras Corneliu a depus cerere privind eliberarea sa din funcția de procuror în Procuratura raionului Edineț din proprie inițiativă, începând cu 01 aprilie 2017. În adresa lui Gheras Corneliu a fost expediat răspunsul nr. 33-dp/17-96 din 07 aprilie 2017, prin care Procuratura Generală i-a comunicat că prin ordinul nr. 384-p din 31 martie 2017 a fost suspendat din funcție în temeiul art. 55 alin. (1) din Legea cu privire la Procuratură – în legătură cu faptul că a fost pornită urmărirea penală în privința sa, iar asupra solicitării eliberării din funcție din proprie inițiativă se va expune după rămânerea definitivă a hotărârii pe cauza penală.
Conform art. 58 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016, procurorul, procurorul-șef și adjunctul Procurorului General sinet eliberați din funcție în cazul aplicării sancțiunii disciplinare de eliberare din funcția de procuror în momentul în care aceasta a devenit irevocabilă. Hotărârea în cauza penală nu a devenit irevocabilă. Ordinul cu privire la eliberarea din funcție a fost emis de Procurorul General ilegal și prematur, deoarece în acesta nu au fost indicate temeiurile de fapt și de drept ale aplicării sancțiunii disciplinare sub formă de concediere, nu a fost indicat termenul și organul în care sancțiunea poate fi contestată.
A cerut Gheras Corneliu reprezentat de avocatul Odobescu Ghenadie admiterea acțiunii, anularea ordinului nr. 99-p din 29 ianuarie 2018 a Procurorului General cu privire la eliberarea din funcția de procuror în Procuratura raionului Edineț, restabilirea în funcția de procuror în Procuratura raionului Edineț, încasarea din contul Procuraturii Generale în beneficiul său salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu începând cu 22 martie 2017 până la emiterea hotărârii judecătorești și a sumei de 50000 de lei prejudiciul moral. Prin hotărârea din 14 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a fost respinsă ca tardivă. Prin decizia din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul depus de Gheras Corneliu reprezentat de avocatul Odobescu Ghenadie împotriva hotărârii din 14 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile că Gheras Corneliu a luat cunoștință de ordinul de eliberare din funcție la data de 06 februarie 2018, fapt recunoscut de reclamant în acțiunea sa, pe când cererea de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ a depus-o abia la 08 mai 2018, adică peste 58 de zile, cu încălcarea evidentă a termenului de contestare de 30 de zile prevăzut de lege. La 03 septembrie 2019 Gheras Corneliu reprezentat de avocatul Odobescu Ghenadie a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 14 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.
2 În motivarea recursului avocatul Odobescu Ghenadie a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial cauza, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material, în special nu a fost aplicată legea care trebuie să fie aplicată, și anume art. 355 alin. (1) lit. a) din Codul muncii, care stipulează că cererea privind soluționarea litigiului individual de muncă se depune în instanța de judecată în termen de 3 luni de la data când salariatul a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului său. La 17 septembrie 2019, în adresa Procuraturii Generale a fost expediată copia recursului depus de Gheras Corneliu reprezentat de avocatul Odobescu Ghenadie, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă intimatul nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.
Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ.
Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Cererea de recurs a fost depusă la 03 septembrie 2019, adică în termenul prevăzut de lege.
Examinând temeiurile recursului depus de Gheras Corneliu reprezentat de avocatul Odobescu Ghenadie, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru 3 examinarea acțiunilor în contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Gheras Corneliu reprezentat de avocatul Odobescu Ghenadie nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul lui Gheras Corneliu reprezentat de avocatul Odobescu Ghenadie cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențiala sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de 4 apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă, însă din recursul depus nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Gheras Corneliu reprezentat de avocatul Odobescu Ghenadie.
În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ, art. 270, 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Gheras Corneliu reprezentat de avocatul Odobescu Ghenadie, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Sveatoslav Moldovan 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.