3ra-1282/19 — contestarea actului administrativ, restabilirea in functie, incasarea salariului pentru perioada absentei fortate de la serviciu, repararea prejudiciului moral.

Dosarul nr. 3ra-1282/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: E. Badan-Melnic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

Î N C H E I E R E

30 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Sveatoslav Moldovan

examinând admisibilitatea recursului depus de Gheras Corneliu reprezentat de

avocatul Odobescu Ghenadie,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Gheras Corneliu reprezentat de avocatul Odobescu Ghenadie împotriva

Procuraturii Generale cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în

funcție, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu și repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins

apelul depus de Gheras Corneliu reprezentat de avocatul Odobescu Ghenadie împotriva

hotărârii din 14 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

c o n s t a t ă:

La 08 mai 2018 Gheras Corneliu reprezentat de avocatul Odobescu Ghenadie în

baza mandatului seria MA nr. 1225781 din 28 februarie 2018, a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Procuraturii Generale cu privire la contestarea actului

administrativ, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate

de la serviciu și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii avocatul Odobescu Ghenadie a indicat că la 29 ianuarie 2018

Procurorul General a emis ordinul nr. 99-p, prin care Gheras Corneliu a fost eliberat din

funcția de procuror în Procuratura raionului Edineț, începând cu 30 ianuarie 2018, care

i-a fost adus la cunoștință la 06 februarie 2018.

Consideră Gheras Corneliu că ordinul de concediere nr. 99-p din 29 ianuarie 2018

a Procurorului General a fost emis ilegal și neîntemeiat din următoarele motive.

Ordinul de eliberare din funcție a fost emis în temeiul art. 58 alin. (1) lit. d) și alin.

(3), art. 61 și art. 11 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la

Procuratură, art. 6 alin. (4) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii

și intereselor personale, precum și în temeiul hotărârii nr. 12-6/18 din 19 ianuarie 2018 a

Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la contestarea hotărârii Colegiului de

1

disciplină și etică nr. 13-41/17(III) din 01 decembrie 2017 în privința procurorului

Corneliu Gheras.

La 30 martie 2017 Gheras Corneliu a fost pus sub învinuire în baza art. 324 alin.

(3) lit. a) din Codul penal – corupere pasivă săvârșită de o persoană cu funcție de

demnitate publică.

Anterior emiterii ordonanței de punere sub învinuire din 30 martie 2017, Gheras

Corneliu a depus cerere privind eliberarea sa din funcția de procuror în Procuratura

raionului Edineț din proprie inițiativă, începând cu 01 aprilie 2017.

În adresa lui Gheras Corneliu a fost expediat răspunsul nr. 33-dp/17-96 din 07

aprilie 2017, prin care Procuratura Generală i-a comunicat că prin ordinul nr. 384-p din

31 martie 2017 a fost suspendat din funcție în temeiul art. 55 alin. (1) din Legea cu

privire la Procuratură – în legătură cu faptul că a fost pornită urmărirea penală în

privința sa, iar asupra solicitării eliberării din funcție din proprie inițiativă se va expune

după rămânerea definitivă a hotărârii pe cauza penală.

Conform art. 58 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016, procurorul,

procurorul-șef și adjunctul Procurorului General sinet eliberați din funcție în cazul

aplicării sancțiunii disciplinare de eliberare din funcția de procuror în momentul în care

aceasta a devenit irevocabilă.

Hotărârea în cauza penală nu a devenit irevocabilă.

Ordinul cu privire la eliberarea din funcție a fost emis de Procurorul General ilegal

și prematur, deoarece în acesta nu au fost indicate temeiurile de fapt și de drept ale

aplicării sancțiunii disciplinare sub formă de concediere, nu a fost indicat termenul și

organul în care sancțiunea poate fi contestată.

A cerut Gheras Corneliu reprezentat de avocatul Odobescu Ghenadie admiterea

acțiunii, anularea ordinului nr. 99-p din 29 ianuarie 2018 a Procurorului General cu

privire la eliberarea din funcția de procuror în Procuratura raionului Edineț, restabilirea

în funcția de procuror în Procuratura raionului Edineț, încasarea din contul Procuraturii

Generale în beneficiul său salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu

începând cu 22 martie 2017 până la emiterea hotărârii judecătorești și a sumei de 50000

de lei prejudiciul moral.

Prin hotărârea din 14 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

a fost respinsă ca tardivă.

Prin decizia din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul depus

de Gheras Corneliu reprezentat de avocatul Odobescu Ghenadie împotriva hotărârii din

14 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile că Gheras Corneliu a luat

cunoștință de ordinul de eliberare din funcție la data de 06 februarie 2018, fapt

recunoscut de reclamant în acțiunea sa, pe când cererea de chemare în judecată în

ordinea contenciosului administrativ a depus-o abia la 08 mai 2018, adică peste 58 de

zile, cu încălcarea evidentă a termenului de contestare de 30 de zile prevăzut de lege.

La 03 septembrie 2019 Gheras Corneliu reprezentat de avocatul Odobescu

Ghenadie a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din

14 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei decizii noi de

admitere a acțiunii.

2

În motivarea recursului avocatul Odobescu Ghenadie a invocat ilegalitatea și

netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a

examinat superficial cauza, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept

material, în special nu a fost aplicată legea care trebuie să fie aplicată, și anume art. 355

alin. (1) lit. a) din Codul muncii, care stipulează că cererea privind soluționarea litigiului

individual de muncă se depune în instanța de judecată în termen de 3 luni de la data

când salariatul a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului său.

La 17 septembrie 2019, în adresa Procuraturii Generale a fost expediată copia

recursului depus de Gheras Corneliu reprezentat de avocatul Odobescu Ghenadie, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă intimatul nu și-au valorificat

dreptul procedural respectiv.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr.

793 din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la

01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se

abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului

cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se

va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel,

de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma

prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de

contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Cererea de recurs a fost depusă la 03 septembrie 2019, adică în termenul prevăzut

de lege.

Examinând temeiurile recursului depus de Gheras Corneliu reprezentat de avocatul

Odobescu Ghenadie, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

3

examinarea acțiunilor în contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul depus de Gheras Corneliu reprezentat de avocatul Odobescu

Ghenadie nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul lui Gheras

Corneliu reprezentat de avocatul Odobescu Ghenadie cu soluția pronunțata de către

instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențiala sau aplicarea eronată a normelor de

drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din

Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile

făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

4

apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă, însă din recursul

depus nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu

a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca

fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Gheras Corneliu reprezentat de avocatul Odobescu Ghenadie.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ, art.

270, 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Gheras Corneliu reprezentat de avocatul Odobescu Ghenadie, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Sveatoslav Moldovan

5