2ra-2007/19 — repararea prejudiciului material și moral

2ra-2007/19 — repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

dosar nr. 2ra-2007/2019

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Central, judecător: (V. Holban)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: (M. Guzun, L. Pruteanu, V. Buhnaci)

Î N C H E I E R E

23 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Dumitru Mardari

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Eugenia Cotovici și Ala

Lescu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ala Lescu

împotriva lui Mihail Hasan și Eugenia Cotovici cu privire la repararea

prejudiciului,

împotriva deciziei din 09 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-au

respins cererile de apel declarate de Ala Lescu reprezentată de avocatul Valentina

Bădila și Eugenia Cotovici și s-a menținut hotărârea din 13 decembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

c o n s t a t ă :

La data de 27 decembrie 2017 Ala Lescu, a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Mihail Hasan și Eugenia Cotovici cu privire la repararea

prejudiciului.

În motivarea acțiunii reclamanta Ala Lescu, a indicat că prin sentința din

26 noiembrie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, a fost dispusă încetarea

procesului penal intentat în privința lui Mihail Hasan în baza art. 361 alin. (2) lit.

b) Cod penal. Acțiunea civilă înaintată de Ala Lescu cu privire la încasarea

prejudiciului cauzat în mărime de 70000 lei, a fost respinsă ca nefondată. Prin

aceeași sentință, a fost încetat procesul penal intentat în privința Eugeniei Cotovici

în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Reclamanta Ala Lescu, a menționat că Marian Bucătaru în numele părții

vătămate Ala Lescu, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a inculpatului,

în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu încasarea prejudiciului material în

sumă de 70000 lei.

Reclamanta Ala Lescu, a indicat că prin decizia din 11 martie 2014 a

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, a fost respins ca nefondat apelul

1

avocatului Gheorghe Ionaș în numele inculpatului, admis apelul părții vătămate

Lescu Ala, casată parțial decizia, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre

prin care: acțiunea civilă înaintată de Ala Lescu cu privire la încasarea

prejudiciului material a fost lăsată fără soluționare, în rest, sentința a fost

menținută. Instanța de apel a constatat că soluția primei instanțe în latura penală

este întemeiată și legală, iar referitor la acțiunea civilă, a menționat că în cazul

adoptării sentinței de încetare a urmăririi penale, aceasta urmează a fi lăsată fără

soluționare, fapt ce nu împiedică persoana care a inițiat acțiunea civilă să intenteze

acțiunea în ordinea procedurii civile. Avocatul Gheorghe Ionaș în numele

inculpatului, a declarat recurs ordinar, solicitând casarea hotărârilor adoptate,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare, deoarece în acțiunile

inculpatului nu s-a constatat existența faptei infracțiunii prevăzute de art. 361 alin.

(2) lit. b) Cod penal.

Prin decizia din 08 iulie 2014 a Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție, a fost admis recursul ordinar, casată decizia și dispusă rejudecarea cauzei

în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Prin decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2015, apelul a fost respins ca

nefondat și menținută sentința. Avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului și

inculpatul, au declarat recurs ordinar, solicitând casarea hotărârilor adoptate,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare.

Reclamanta Ala Lescu, a relatat că prin decizia din 15 martie 2016 a

Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul, casată

total decizia instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2016, au

fost admise din alte motive apelurile declarate de avocatul Ionaș Gheorghe în

numele inculpatului Mihail Hasan și de avocatul Marian Bucătaru în numele părții

vătămate Ala Lescu, casată parțial sentința, inclusiv din oficiu în baza art. art. 409

alin. (2), 411 Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care: Mihail Hasan a fost recunoscut

vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu

liberarea acestuia de pedeapsa penală, în legătură cu expirarea termenului de

prescripție prevăzut de art. 60 Cod penal. Acțiunea civilă înaintată de partea

vătămată Lescu Ala cu privire la repararea prejudiciului material, a fost admisă în

principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să se expună

instanța civilă. Prin aceeași decizie, instanța de apel a recunoscut vinovăția

Eugeniei Cotovici în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b)

Cod penal, cu liberarea acesteia de pedeapsa penală, în legătură cu expirarea

termenului de prescripție prevăzut de art. 60 Cod penal, însă în această parte

decizia nu a fost contestată cu recurs. Astfel, suma de bani sustrasă din salariu, în

anii de lucru la „Presa”, cât și pierderile la pensie ce le-a suportat în anii 2011-

2017 ating o cifră de 187000 de lei. Acești bani solicită sa-i fie ristituiți de către cei

ce i-au luat prin fraudă și înșelăciune - M. Hasan și E. Cotovici.

Reclamanta Ala Lescu, a menționat că a încercat să soluționeze litigiul pe cale

amiabilă, însă acesta nu a adus nici un rezultat. Reclamanta a cerut insistent să se

facă transparență în activitatea financiară la întreprindere, unde era și cenzor, a

solicitat carnetul de muncă, dar i s-a spus ca ei „nu-1 găsesc”, a cerut certificat de

2

pensie, pentru anii de muncă la CCRE „Presa” SRL, însă fără rezultat.

Reclamanta Ala Lescu, a indicat că certificatul privind calcularea și achitarea

contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii nr. 2251 din 01 decembrie

2015, eliberat de Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Centru, confirmă

faptul că CCRE „Presa”, unde a activat în funcție de redactor-corector din

momentul fondării întreprinderii - 1990 și până la pensie - mai 2011, a calculat și

achitat contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii pentru toți angajații, iar

potrivit informației nr. 01.23/111 din 20 ianuarie 2009, prezentată de IFS Botanica

și informației nr. 01-11/1-10.801 din 29 decembrie 2011, prezentată de IFS Centru

mun. Chișinău, documente incluse în dosarul penal: Ala Lescu vs Mihai Hasan și

Eugenia Cotovici, respectiv: (f.d.22-26,vol.I, și f.d. 10-17, vol. V), s-a stabilit că „

de către CCRE „Presa” a fost prezentată informația privind plățile salariale și alte

plăți efecutate de către angajator în folosul salariaților pentru perioada 2004-2010”,

perioadă pentru care a fost solicitată informația la acel moment, potrivit cărora în

privința Alei Lescu au fost efectuate rețineri ale impozitului din venitul ultimei, de

aici rezultă faptul că aceasta figurează ca plătitor de impozit pe venit, fapt ce

denotă că într-adevăr a fost angajată la întreprinderea respectivă, iar „potrivit

Statutului Centrului de Comerț, Reclamă și Editare „Presa” SRL, aprobat la

Adunarea generală din 14 februarie 2003, în calitate de asociați ai societății au fost

desemnați, cu cote de părți egale: Mihail Hasan și Ala Lescu”.

Reclamanta Ala Lescu, consideră că directorul Mihail Hasan a acționat

mișelește: el a calculat și a achitat contribuțiile de asigurare socială obligatorie ca

sumă integrală din partea și pentru CCRE „Presa”, și a întreprins de-a lungul anilor

mai multe încercări de a o înlătura din fondatori și redactor-corector, doar să

rămână/devină unicul contribuabil al sumei achitate, ce iar asigura și o pensie mai

mult decât fabuloasă. Din cauză că nu i s-a eliberat certificat de pensie pentru toți

anii de muncă la CCRE „Presa” SRL, 1990-2009, când a fost inițiată cauza penală,

dar și până în 2011, anul în care a fost pensionată, cu atât mai mult că Mihail

Hasan, chiar dacă l-a rugat, nu o elibera din funcție nici acum, el nu a putut face

dovada plaților impozitului din salariu și nici nu a adunat anii necesari pentru

pensie, ieșind la pensie, în anul 2011, doar cu o sumă de 605 lei pe lună, nefiind

majorată din data de 01 noiembrie 2017. Reclamanta a cerut în repetate rânduri

Adunării acționarilor, ca Mihail Hasan să facă o dare de seamă privind activitatea

întreprinderii, dar fără rezultat. Reclamanta a indicat că Mihail Hasan și Eugenia

Cotovici au insinuat în repetate rânduri nefondat că banii i-a primit soțul său,

Mihai Lescu, deoarece ei îi transmiteau banii, el semnând în borderouri”.

Reclamanta Ala Lescu, a menționat că expertiza criminalistică a demonstrat

că soțul său nu a avut atribuții la acuzațiile lui Mihail Hasan și Eugenia Cotovici,

însă reputația lui a avut de suferit. Totodată reclamanta a indicat că Mihail Hasan,

în loc să manifeste un comportament civilizat, de conciliere și să soluționeze

problemele, cu încăpățânarea ce o are a continuat sa-și bată joc de ea, depunând

cerere de chemare în judecată, cerând să fie dată afară din acționari, deoarece nu a

plătit cota-parte ca fondator. Falsul lui a fost descoperit, ea rămânând în continuare

acționar, după ce cauza a fost judecată la Curtea Supremă de Justiție, în mai 2009.

Reclamanta Ala Lescu, a indicat că conflictul pe cazul dat s-a examinat în

procedură penală, din care motive nu s-a adresat în instanță până acum, însă care a

fost fără rezultat. Or, după toate acestea, consideră reclamanta că este în drept

3

împreună cu soțul, Mihai Lescu, care a avut de suferit de pe urma minciunilor și

insinuărilor lui Mihai Hasan și Eugenia Cotovici, să solicite și pagube morale, în

mărime de 30000 de lei.

La 03 mai 2018 Ala Lescu a depus cerere de concretizare, în care a invocat

că la data de 07 octombrie 1992 de către Ala Lescu și Mihail Hasan, ambii

deținând 50 % din capitalul statutar, fapt stabilit în statutul asociației, aprobat la

adunarea din 14 martie 2001, tot atunci Mihail Hasan a fost desemnat cu atribuții

organizare a activității societății, ținerea evidenței contabile și a lucrărilor de

secretariat, angajarea lucrătorilor și eliberarea lor din funcție. Contractele de

muncă erau încheiate și semnate din numele societății, de către Mihail Hasan în

calitate de angajator. Reclamanta a inidcat că pentru perioada de activitate a sa Ala

Lescu în funcție de redactor și corector la „Presa”, pentru perioada 10 martie 2003

- 31 mai 2011, după care a renunțat să activeze, rămânând doar acționar cu 50 % ca

și Mihail Hasan, are pretenții salariale, fiindu-i astfel cauzat un prejudiciu material

și moral, pe care îl motivează prin: Expertizele grafologice din borderourile de

salariu, a demonstrat că Ala Lescu nu a semnat în listele de plată, iar cele enunțate

de către Mihail Hasan în scopul apărării sunt insinuări; Expertizele au demonstrat

că Mihail Hasan în complicitate cu contabila Eugenia Cotovici au falsificat

semnătura Alei Lescu, în borderouri, însușind salariul pentru mai mulți ani.

Reclamanta a indicat că la adunarea acționarilor din 10 martie 2003 s-a

stabilit salariu inițial pentru Mihail Hasan și Ala Lescu - câte 650 de lei, pentru

fiecare asociat. Ulterior, salariu a fost majorat samovolnic de director, fără

adunare, la 1150 lei și la 1750 de lei (în anii 2004-2006), ca apoi să ajungă la 2500

de lei, în anul 2007. Din lipsa documentației întreprinderii este greu de stabilit

exact când a fost majorat salariul de către director. Lipsesc mai multe borderouri

salariale din anii 2003-2011, în pofida acestui fapt rulajele bancare demonstrează

că Mihail Hasan și Eugenia Cotovici primeau lunar salariu, și în mod abuziv au

prezentat în instanța de judecată la examinarea dosarului penal, în mod selectiv,

doar unele borderouri pentru achitarea salariului: - pentru anul 2003 - nici un

borderou din cele 10 luni de lucru; - pentru anul 2004 - numai 7 borderouri din 12

luni; - pentru anul 2005 - numai 5 borderouri din 12 luni; - pentru anul 2006 -

numai 5 borderouri din 12 luni; - pentru anul 2007 - numai 11 borderouri din 12

luni; -pentru anul 2008 - numai 8 borderouri din 12 luni; - pentru anii 2009-2011 -

nici un borderou.

Reclamanta Ala Lescu, a menționat că din lipsa documentelor, doar prin

metoda deducției, poate fi estimată suma prejudiciului adus Alei Lescu. Cum

salariul inițial de 650 de lei a fost majorat de director la 1750 de lei, fiind menținut

până în 2007, iar suma obținută fiind raportată la doi, se va obține o medie de 1200

de lei / lună- salariu. Reclamanta a indicat că dacă se înmulțește această sumă cu

cele 55 de luni lucrate de Ala Lescu la întreprindere, în perioada lunilor martie

2003 - septembrie 2007, suma obținută este de 66000 lei.

Reclamanta Ala Lescu, a relatat că la sfârșitul lunii septembrie 2007, în cadrul

adunării, directorul fără a o pune la curent pe Ala Lescu că majorează pe parcurs

salariul de la 650 de lei la 1750 de lei, și fără a-i explica când are de gând să-i

achite restanțele salariale, i-a propus să accepte de rând cu el un salariu lunar de

2500 de lei, fapt pentru care a și votat. Astfel, reclamanta a indicat că, pentru trei

luni a lui 2007 și prima jumătate de anului 2008, a primit ca și directorul, un

4

salariu lunar de 2500 de lei, pentru care este dovadă semnătura reclamantei doar în

aceste borderouri. Reclamanta a mai menționat că alte borderouri salariale în

perioada martie 2007 - mai 2011, Ala Lescu nu a semnat, iar directorul Mihail

Hasan în schimb, în perioada de după 2007 a continuat să primească lunar salariul

de 2500 lei, prezentând următorul calcul- 2500 lei x 33 de luni constituie 82500 lei.

Reclamanta consideră că directorul Mihail Hasan și Eugenia Cotovici au furat

de la Ala Lescu în anii 2003-2011, prin falsificarea semnăturii și pe alte căi

nelegitime 148500 lei (66000 lei până în 2007, și 82500 lei în perioada anilor

2007-2011). Reclamanta a indicat că a activat la CCRE „Presa” din momentul

fondării, anul 1990 până în mai 2011, rămânând în continuare acționar cu 50 %, ca

și Mihail Hasan. Din ambițiile administratorului nu a primit certificatul salarial, dar

nici carnetul de muncă, solicitate în repetate rânduri, pentru ca să-și soluționeze

legitim și civilizat problemele de pensionare, din care motive are acum o pensie

mizeră sub una mie lei.

Reclamanta Ala Lescu, a relatat că în legătură cu pensia este complicat de a

estima dauna materială, deoarece din cauza că ea nu a primit certificatul pentru anii

lucrați la întreprindere, stagiul de muncă i-a fost calculat doar în baza

documentelor de activitate în sistemul educațional de doar 22 de ani, calculele

pensiei fiind făcute în baza certificatelor de muncă în școală până la 1998,

alegându-se cu o pensie la 606 lei, deoarece n-au fost luate în calcul sumele

salariale pentru anii 1990-1998, lucrați la CCRE „Presa” prin cumul, iar apoi și din

anii 2003-2011, ca activitate de bază la această întreprindere. Pierderile la pensie

din luna mai 2011 și până în prezent au constituit lunar nu mai puțin de 500 de lei,

care înmulțiți cu cca 80 de luni, se obține o diferență totală de 38500 de lei. Ca

urmare reclamanta consideră că suma de bani sustrasă din salariu 184500 lei cât și

pierderile la pensie ce le-a suportat în anii 2011-2017 - 38500 lei, dau o cifră de

187000 lei.

Cu referire la prejudiciul moral adus, reclamanta a invocat că solicită

compensarea acestuia din cauza suferințelor psihice suferite, sentimentul de

anxietate, stres, neliniște, perturbare vieții și neputință.

Reclamanta Ala Lescu, a solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul

pârâților Mihail Hasan și Eugenia Cotovici în beneficiul reclamantei Ala Lescu

prejudiciului material în mărime de 187000 lei și prejudiciul moral în mărime de

30000 lei și eliberarea certificatului pentru anii de muncă (1990-2011), ca să-i

recalculeze pensia, deoarece în anii de activitatea la CCRE “Presa”, conform

hotărârilor adoptate în cadrul ședințelor Adunării acționarilor a avut permanent un

salariu egal cu cel a lui Mihail Hasan, ceea ce consideră că contribuțiile de

asigurări sociale de stat obligatorii ale lor sunt egale.

Prin hotărârea din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ala Lescu împotriva lui

Mihail Hasan și Eugenia Cotovici cu privire la încasarea prejudiciului, s-a încasat

din contul Eugeniei Cotovici în beneficiul Alei Lescu suma de 10000 lei cu titlul

de compensare a prejudiciului moral, s-a încasat din contul Eugeniei Cotovici în

beneficiul statului taxa de stat în mărime de 100 lei, în rest cererea de chemare în

judecată a fost respinsă.

Prin decizia din 09 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-au respins cererile

de apel declarate de Ala Lescu reprezentată de avocatul Valentina Bădila și

5

Eugenia Cotovici și s-a menținut hotărârea din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Central, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă

de Ala Lescu împotriva lui Mihail Hasan și Eugenia Cotovici cu privire la

repararea prejudiciului.

În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că prin decizia Curții

de Apel din 19 mai 2016, Mihail Hasan și Eugenia Cotovici au fost recunoscuți

vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal,

fiind eliberați de pedeapsă în legătură cu expirarea termenului de prescripție

prevăzut de art. 60 Cod penal. Acțiunea civilă privind încasarea prejudiciului

material depusă de Ala Lescu către Mihail Hasan și Eugenia Cotovici a fost admisă

în principiu, urmând ca asupra cuantumului să se expună instanța civilă. Prin

decizia din 28 februarie 2017 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul

ordinar declarat de avocatul Gheorghe Ionaș în numele inculpatului Mihail Hasan,

casată parțial sentința Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 26 noiembrie 2013 și

decizia Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2016, în latura penală

și sa dispus încetarea procesului penal intentat în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod

penal, în privința lui Hasan Mihai Mihai, în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 5) Cod de

procedură penală, deoarece există hotărâri ale organului de urmărire penală asupra

aceleiași persoane pentru aceleași fapte de încetare și de scoatere a persoanei de

sub urmărire penală, în rest, dispozițiile hotărârii contestate au fost menținute.

Potrivit certificatului privind calcularea și achitarea contribuțiilor sociale de

stat obligatorii eliberat de Casa Teritorială de Asigurări Sociale pe sect. Centru

confirmă că CCRE Presa SRL INDO 1003600027465, numărul de înregistrare la

CNAS 9104551, a calculat și achitat contribuții de asigurări sociale de stat

obligatorii pentru toți angajații. Din care s-a stabilit că Ala Lescu a deținut calitate

de asociat al companiei SRL ”Presa” deținând 50 %. Conform fișelor de verificare

a obligațiunilor privind impozitul pe venit pe anii 2004-2007 ale Alei Lescu, s-a

stabilit că pentru anul 2004 a fost achitat impozitul pe venit în mărime de 571 lei,

pentru 2005 - suma de 402 lei, pentru 2006 - suma de 155 lei, pentru 2007 - suma

de 841 lei. În baza notei de informare pentru anul 2003 a fost reținută suma

impozitului pe venit a Alei Lescu - 134 lei, pentru anul 2008 a fost reținută suma

impozitului pe venit - 932 lei.

Instanța de apel a reținut că prin decizia din 28 februarie 2017 a Curții

Supreme de Justiție a fost admis recursul ordinar declarat de avocatul Gheorghe

Ionaș în numele inculpatului Mihail Hasan, casată parțial sentința Judecătoriei

Centru mun. Chișinău din 26 noiembrie 2013 și decizia Colegiul penal al Curții de

Apel Chișinău din 19 mai 2016, în latura penală și sa dispus încetarea procesului

penal intentat în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, în privința lui Hasan Mihai

Mihai, în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, deoarece există

hotărâri ale organului de urmărire penală asupra aceleiași persoane pentru aceleași

fapte de încetare și de scoatere a persoanei de sub urmărire penală, în rest,

dispozițiile hotărârii contestate au fost menținute.

Instanța de apel a indicat că nu poate fi reținut la caz, cauzarea unui prejudiciu

Alei Lescu de către Mihail Hasan, or printr-o hotărâre judecătorească acesta este

absolvit de răspundere penală în temeiul articolului 391 alin. (1) pct. 5 Cod de

procedură penal. Or, nu s-a demonstrat precum Mihail Hasan a acționat față de Ala

Lescu cu vinovăție, nefiind întrunite condițiile de răspundere întru repararea

6

prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune. Eugenia Cotovici a fost

recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b)

Cod penal, astfel fiind întrunită condiția cu privire la vinovăția autorului în

săvârșirea faptei ilicite.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a ajuns la concluzia de a

respinge pretenția privind repararea prejudiciului material, or, reclamanta contrar

prevederilor art. 118 Code procedură civilă nu a prezentat careva probe ce ar

justifica cerința privind încasarea prejudiciului material în suma de 187000 lei,

prezentând instanței un calcul obținut prin deducție în cererea de concretizare,

invocând doar că urmare a acțiunilor ilicite ale pârâților care au falsificat

semnătura ei în borderourile de plată a salariului și a primit salariul în locul ei, din

care cauză la moment dispune de o pensie mică, argumente pe care instanța le va

aprecia ca declarative, or reclamanta nu probează prejudiciul real adus prin probe

care să demonstreze indubitabil prejudiciul material suferit.

De asemenea, instanța de apel a reținut că Eugenia Cotovici a declarat că

CCRE “Presa” SRL a fost fondată la data de 07 octombrie 1992 de către Ala Lescu

și Mihail Hasan, ambii deținând 50 % din capitalul statutar, fapt stabilit în statutul

asociației, aprobat la adunarea din 14 martie 2001. Tot atunci, Mihail Hasan a fost

desemnat ca director a companiei date și investit cu drepturi de administrare a

acesteia, fiind convenit că din profitul obținut vor primi lunar câte 650 lei, iar

ulterior fiind convenit că din profitul obținut Ala Lescu va primi câte 1700 lei

lunar. De asemenea, instanța de fond just a respins și pretenția reclamantei privind

eliberarea certificatului pentru anii de muncă 1990-2011 pentru a-și recalcula

pensia, ori careva probe privind statutul de angajat al reclamantei nu au fost

prezentate în cadrul examinării prezentei cauze.

Instanța de apel a menționat că instanța de fond în temeiul legal a respins

pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral din contul lui Mihail Hasan în

beneficiul Alei Lescu or, în cauza din speță nu a fost probată existența condițiilor

esențiale ale răspunderii civile delictuale și anume: existența faptei ilicite, existența

prejudiciului cauzat. Nu au fost administrate probe care ar confirma întinderea și

cuantumul acestui prejudiciu; existența legăturii de cauzalitate între prejudiciul și

fapta ilicită. Tot aici, instanța de apel a relatat că, instanța de fond corect a încasat

din contul Eugeniei Cotovici în beneficiul Alei Lescu suma de 10000 lei, cu titlu

de prejudiciu moral, care este una proporțională suferințelor morale și psihice

suportate de către aceasta de pe urma prejudiciului adus prin infracțiune de către

Eugenia Cotovici. Or, Eugenia Cotovici prin acțiunile sale i-a adus un prejudiciu

moral Alei Lescu.

Instanța de apel a apreciat critic argumentele apelantei Alei Lescu invocate

în apel, deoarece sunt lipsite de suport legal și nu pot constitui temei de admitere a

apelului în sensul invocat, or acesta nu conține argumente care ar indica expres la

ilegalitatea hotărîrii contestate, prin care s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea

de chemare în judecată.

Iar, în privința argumentelor invocate în apelul declarat de către Eugenia

Cotovici, aceasta exprimând doar dezacordul apelantei cu soluția pronunțată de

către instanța de fond și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei

de casare a hotărîrii primei instanțe și urmează a fi response, instanța de apel

7

ajungând la cocnluzia de a respinge apelurile declarate de Ala Lescu și Eugenia

Cotovici și de a menține hotărârea primei instanțe.

La 30 august 2019, Eugenia Cotovici, a declarat recurs împotriva deciziei

din 09 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea

unei noi hotărârii de respingere a acțiunii depuse de Ala Lescu, încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de recurs recurenta Eugenia Cotovici a indicat că nu este

de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, le consideră vădit

ilegale și neîntemeiate, care urmează a fi casate deoarece instanța de apel la

pronunțarea deciziei a interpretat în mod eronat legea, nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.

Recurenta Eugenia Cotovici a menționat că conform circumstanțelor cauzei,

Ala Lescu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail Hasan și

Eugenia Cotovici solicitând încasarea solidară a prejudiciului material în sumă de

187000 lei și a prejudiciului moral în sumă de 30000 lei. La cererea de chemare în

judecată a anexat ca probe: copia buletinului de identitate a Alei Lescu, decizia

Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2016, decizia Curții

Supreme de Justiție din 28 februarie 2017, rechizitoriul, certificatul privind

calcularea și achitarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii nr. 2258

din 01 decembrie 2015, iar în cererea de concretizare a pretențiilor din 03 mai

2018, reclamanta Ala Lescu a argumentat prejudiciul material în sumă de 187000

lei și a prejudiciul moral în sumă de 30000 lei.

Recurenta Eugenia Cotovici a declarat că instanțele judecătorești inferioare

au stabilit că Ala Lescu nu a prezentat probe care să demonstreze că prin acțiunile

Eugeniei Cotovici și lui Mihail Hasan i-ar fi cauzat prejudiciul material în sumă de

187000 lei, invocate în cererea de chemare în judecată, deoarece calculul

prejudiciului material în sumă de 187000 lei este unul eronat, bazat pe presupuneri

care contravine prevederilor Codului muncii, Legii contabilității, Legii cu privire la

pensiile de asigurări sociale de stat. Fiind efectuate calcule incerte a salariului pe

care-l pretinde, dar și a venitului ratat din cauza pensiei mizere, de 500 lei lunar.

Nu au fost prezentate probe cât urma să fie stabilită pensia și cât este la moment,

care este diferența și care este norma care ar justifica încasarea de la Eugenia

Cotovici și Mihail Hasan a acestui venit ratat.

Cu referire la certificatul solicitat despre activitatea sa la CCRE “Presa” SRL,

recurenta a declarat că această pretenție urmează a fi respinsă ca neîntemeiată,

deoarece Ala Lescu, contrar prevederilor art. 58 al Codului muncii nu a prezentat

probe prin care să se ateste că în perioada 2003-2011 ar fi activat la CCRE “Presa”

SRL.

Recurenta Eugenia Cotovici a invocat că instanța de fond a dispus încasarea

din contul Eugeniei Cotovici în beneficiul Alei Lescu a sumei de 10000 lei cu titu

de prejudiciu moral, dar nu a motivat care este fapta ilicită comisă de Eugenia

Cotovici în privința Alei Lescu care i-ar fi pricinuit acesteia prejudiciu moral și

care este legătura de cauzalitate între prejudicial moral și fapta ilicită.

Recurenta Eugenia Cotovici a indicat că instanțele judecătorești inferioare au

examinat superficial cauza, au admis aprecierea arbitrară a probelor și în

consecință, ilegal au dispus încasarea de la Eugenia Cotovici în beneficiul Alei

8

Lescu a prejudiciului moral în sumă de 10000 lei, prin erorile comise aducând

astfel la încălcarea drepturilor si libertăților fundamentale ale omului în cazul dat,

dreptul la proces echitabil și dreptul la proprietate al recurentei.

La 19 septembrie 2019 Ala Lescu a declarat recurs împotriva deciziei din

09 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care recurenta a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea

unei noi hotărârii de admitere a acțiunii depuse de Ala Lescu, încasarea

cheltuielilor de judecată pentru acordarea asistenței juridice în cuantumul de 5000

lei pentru instanța de fond și 3500 lei pentru instanța de apel.

În motivarea cererii de recurs recurenta Ala Lescu a indicat că nu este de

acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, le consideră vădit

ilegale și neîntemeiate, care urmează a fi casate deoarece instanța de apel la

pronunțarea deciziei a interpretat în mod eronat legea, nu a prezentat nici un

argument plauzabil care ar servi temei legal de respinge parțială a solicitărilor

adresate, consideră că nu au fost aplicate corect normele de drept material pentru

reglementarea raporturilor apărute dintre părți.

Recurenta Ala Lescu în motivarea cererii de recurs a reiterat circumstanțele

de fapt și drept expuse în cererea de chemare în judecată și cererea de apel

,motivând că instanțele judecătorești inferioare au examinat superficial cauza

limitându-se doar la niște expuneri contradictorii privind recunoașterea vinovației

intimaților Mihail Hasan și Eugenia Cotovici.

Recurenta Ala Lescu a indicat că instanța de fond a respins partial cererea de

chemare în judecată depusă de Ala Lescu privind încasarea prejudiciului,

menționînd că pentru angajarea răspunderii delictuale a persoanei fizice sau

juridice, se cere a fi întrunite cumulativ condițiile esențiale ale răspunderii civile

delictuale și anume: existența faptei ilicite, infracțiune, contravenție, abatere, delict

civil, existența prejudiciului cauzat și probele care confirmă întinderea și

cuantumul acestui prejudiciu, existența legăturii de cauzalitate între prejudiciul și

fapta ilicită. Pentru antrenarea răspunderii delictuale este necesar ca între fapta

ilicită și prejudiciu să existe un raport cauzal. Raportul cauzal este și condiția în

funcție de care se determină mărimea despăgubirii. Se repară numai prejudiciul

care este consecința directă a faptei ilicite.

Recurenta Ala Lescu, a menționat că vinovăția lui Mihail Hasan și Eugeniei

Cotovici în comiterea faptelor ilicite se confirmă prin decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2016, or se atestă că prin decizia Curții

Supreme de Justiție din 28 februarie 2017, a fost casată parțial sentința Judecătoriei

Centru mun. Chișinău din 26 noiembrie 2013 și decizia Colegiul Penal al Curții de

Apel Chișinău din 19 mai 2016, în latura penală și s-a dispus încetarea procesului

doar în privința lui Mihail Hasan dar nu și în privința Eugeniei Cotovici, care a fost

de acord cu decizia și nu a contestat-o cu recurs.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

09 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces la

data de 18 iulie 2019, prin scrisoarea de expediere nr. 7905 (f.d. 73, vol. II), fiind

recepționată de recurenta Ala Lescu, la data de 22 iulie 2019, fapt ce se confirmă

9

prin copia plicului anexat la materialele cauzei (f.d. 109 vol. II), însă la materialele

cauzei lipsește dovada recepționării deciziei de către recurenta Eugenia Cotovici.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursurile, au fost

depuse de Eugenia Cotovici și Ala Lescu, la data de 30 august 2019 și

19 septembrie 2019, cu respectarea termenului prevăzut la art. 434 Cod de

procedură civilă.

La data de 18 septembrie 2019 și 23 septembrie 2019, în adresa intimaților

Ala Lescu, Mihail Hasan, Eugenia Cotovici, au fost expediate copiile recursurilor

declarate de Eugenia Cotovici și Ala Lescu, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței.

La 16 octombrie 2019 Eugenia Cotovici a depus referință prin care a

solicitat declararea recursului depus de Ala Lescu inadmisibil.

La 22 octombrie 2019 Ala Lescu, a depus referință prin care a solicitat

declararea recursului depus de Eugenia Cotovici inadmisibil.

Intimatul Mihail Hasan nu și-a vaforificat dreptul procedural respectiv și nu

a depus referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de Eugenia Cotovici și Ala

Lescu, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile

sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Eugenia Cotovici și Ala

Lescu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod

de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate de Eugenia Cotovici și

Ala Lescu, se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către

instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială, sau aplicarea eronată a

normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform

secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

10

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă. Din recursurile declarate de Eugenia Cotovici și Ala Lescu, nu rezultă că

instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibile recursurile declarate de Eugenia Cotovici și Ala Lescu.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Eugenia Cotovici și Ala

Lescu, împotriva deciziei din 09 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ala Lescu împotriva lui Mihail

Hasan și Eugenia Cotovici cu privire la repararea prejudiciului.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Dumitru Mardari

Nina Vascan

11