2ra-1813/19 — cu privire la constatarea incalcarii dreptului la viata, integritate fizica si psihica

Dosarul nr. 2ra-1813/19 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – S. Clima Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Țurcan, V. Cotorobai, M. Anton ÎNCHEIERE 23 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Gheorghe Străisteanu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Străisteanu împotriva Ministerului Justiției, Procuraturii municipiului Chișinău, oficiul Rîșcani, Procuraturii Generale, Inspectoratului de Poliție Rîșcani cu privire la constatarea încălcării dreptului la viață, integritate fizică și psihică, dreptului de a nu fi supus la tratamente inumane și degradante, precum și repararea prejudiciului material și moral cauzat în rezultatul supunerii la tratamente inumane și degradante, împotriva deciziei din 06 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Gheorghe Străisteanu și s-a menținut hotărârea din 12 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, constată: La 24 iulie 2018 Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, Procuraturii municipiului Chișinău, oficiul Rîșcani, Procuraturii Generale și Inspectoratului de Poliție Rîșcani, prin care a solicitat constatarea încălcării unui drept la viață, la integritate fizică și psihică,

dreptului de a nu fi supus la tratamente inumane și degradante, încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției a sumei în mărime de 2585 lei cu titlu de prejudiciu material, suportat în perioada 14.06.2018- 24.07.2018, recuperarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției a sumei de 220 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat în urma supunerii reclamantului la tratamente inumane și degradante. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 15 decembrie 2018 procurorul în procuratura mun. Chișinău, sediul Rîșcani, Vsevolod Ivanov, în baza demersului unui angajat al Inspectoratului Național de Patrulare, care a făcut intenționat niște rectificări, adăugări, completări, într-un proces-verbal cu privire la contravenție, 1 aflat în procedura Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, judecător Stela Bleșceaga, a pornit în privința lui cauza penală nr. 2017028077 potrivit indicilor art. 360 alin. (1) Cod Penal.

La 08 februarie 2018, peste 54 de zile de la data pornirii urmăririi penale, a fost recunoscut în calitate de bănuit. Tot la 08 februarie 2018, prin ordonanță, ofițerul de urmărire penală Virginia Guzun i-a aplicat măsura procesuală de constrângere - prezentarea la organul de urmărire penală la data și ora fixată și să informeze despre schimbarea domiciliului. În aceiași zi, la 08 februarie 2018 a înaintat ofițerului de urmărire penală, Virginia Guzun, o cerere, la care a anexat certificatele medicale care confirmă starea gravă a sănătății sale.

La 05 martie 2018 conducătorul urmăririi penale, Valentin Costea, l-a informat că cererea din 08 februarie 2018 și certificatele medicale au fost anexate la cauza penală nr. 2017028077. Reclamantul a comunicat că la 08 februarie 2018 a înaintat ofițerului de urmărire penală o cerere, prin care a solicitat, în cazul în care va fi audiat, chestionat, amenințat, presat, torturat de polițiști, să fie asigurat de asistenta medicală independentă. Totodată, a înaintat o cerere, în care a indicat că nu va face declarații și că în urma acestor cereri speră că nu va suferi nici o consecință defavorabilă. La 05 martie 2018 conducătorul urmăririi penale Valentin Costea, l-a informat că nu va suferi nici o consecință nefavorabilă, că nimeni nu-1 împiedică să beneficieze de asistența medicală independentă.

Astfel, până la data de 04 mai 2018, timp de 3 luni, nu a fost citat, audiat, informat despre desfășurarea procesului penal și adoptarea cărorva decizii pe acest caz. La 04 mai 2018 a fost telefonat de către procurorul Vsevolod Ivanov, care l-a obligat să se prezinte la data de 07 mai 2018, ora 13:00, la Procuratura Chișinău, oficiul Rîșcani, pentru a-i înainta învinuirea pe dosarul penal fabricat. Pentru a beneficia de un proces echitabil, la data de 07 mai 2018, înainte de a merge la procurorul Vsevolod Ivanov, a încheiat contract de asistență juridică cu avocatul Petru Drăguță, a achitat suma de 3500 lei pentru serviciile acordate, a primit mandatul avocatului, a întocmit o cerere la care a anexat mandatul și a mers la Procuratura mun.

Chișinău, oficiul Rîșcani, în biroul procurorului Vsevolod Ivanov. În aceeași zi, la 07 mai 2018, ora 13:00, s-a prezentat în incinta Procuraturii Chișinău, oficiul Rîșcani, în biroul procurorului Vsevolod Ivanov, însă biroul era încuiat, ultimul nu era la serviciu. La aceeași dată, ora 13:05, a înregistrat în cancelaria Procuraturii, oficiul Rîșcani o cerere, la care a anexat mandatul avocatului Petru Drăguță și a plecat. La 20 iunie 2018 procurorul Vsevolod Ivanov l-a informat că cererea din 07 mai 2018 cu mandatul avocatului Petru Drăguță a fost înregistrată cu nr. 3749. Cu data de 07 mai 2018 procurorul Vsevolod Ivanov a emis 3 (trei) ordonanțe: de punere sub învinuire, de anunțare în căutare și de reținere a lui Gheorghe Străisteanu.

La data de 18 mai 2018, în perioada când se afla în căutare, anunțat de procurorul Vsevolod Ivanov, ultimul l-a informat că a examinat cererea din 07 mai 2018 și că citarea avocatului nu ține de atribuțiile organului de urmărire penală. 2 La 25 mai 2018 cu nr. 6096 a mai primit o scrisoare de la Procuratura Rîșcani, prin care a fost informat că plângerea depusă în baza art. 299 Cod de procedură penală împotriva ordonanței din 15 decembrie 2017 a fost respinsă. La data de 14 iunie 2018, ora 10:00, aflându-se împreună cu procurorul Vsevolod Ivanov într-o ședință de judecată la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, judecător Elena Cojocari, Vsevolod Ivanov a chemat doi polițiști de la Inspectoratul de Politie Râșcani și fără să-i fie adus la cunoștință vre-un act juridic, 1-au reținut și escortat la Inspectoratul de Politie Râșcani, mun.

Chișinău, în bir. 312, apoi în biroul nr. 401, motivul fiind precum că Gheorghe Străisteanu este anunțat în căutare de către procurorul Vsevolod Ivanov și din data de 07 mai 2018 există un dosar de căutare. A indicat că la data de 07 mai 2018 s-a prezentat la procurorul Vsevolod Ivanov în birou, iar pe parcursul perioadei 07 mai 2018 - 14 iunie 2018 permanent s-a aflat la serviciu în bir. 209 din str. Mihai Viteazul, nr. 2, mun. Chișinău, a fost prezent la mai multe ședințe de judecată la care participau polițiști, procurori, inclusiv și procurorul Vsevolod Ivanov, a depus o mulțime de cereri, plângeri în adresa Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției, Inspectoratului de Politie Buiucani, Inspectoratului de Poliție Rîșcani, Procuraturii Generale, Procuraturii mun.

Chișinău, oficiul Rîșcani, în care indica adresa sa unde se află, adresa electronică, numărul de telefon și altă informație, a primit în această perioadă o mulțime de răspunsuri de la aceste instituții, inclusiv 2 (două) răspunsuri de la Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, semnate de procurorul Vsevolod Ivanov și 2 (două) răspunsuri de la Inspectoratul de Poliție Rîșcani și în astfel de circumstanțe procurorul Vsevolod Ivanov neîntemeiat l-a anunțat în căutare și a menținut această procedură penală până la data de 14 iunie 2018, ora 10:00, când a fost reținut ilegal. La data de 07 mai 2018 de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, Vsevolod Ivanov, a fost anunțat în căutare pentru a fi reținut și escortat la procuratură în scopul înaintării unei învinuiri pe o cauză penală fabricată în baza art. 360 alin. (1) Cod penal.

A relatat că cu toate că în ordonanță era indicat expres - reținerea pentru înaintarea învinuirii, ofițerul de urmărire penală din cadrul Inspectoratului de Poliție Rîșcani, Virginia Guzun, a întocmit un proces - verbal de reținere, l-a reținut pentru 72 de ore, cu deținerea în Izolatorul Direcției Poliției mun. Chișinău. Având în vedere că este o persoană în vârstă de 64 de ani, pensionar, grav bolnav - „XXXXX”, care poate duce la decesul persoanei în orice moment și că a început să se simte foarte rău în momentul reținerii, deoarece sunt necesare medicamente speciale (XXXXX) și mâncare peste fiecare 2-3 ore, a înaintat mai multe cereri (7 șapte) către persoanele care l-au reținut, Ana Stoianova și ofițerul de urmărire penală Virginia Guzun, cu solicitarea de a chema serviciul medical de urgență pentru a-i acorda ajutor medical.

La data de 14 iunie 2018, ora 11:15 a înmânat o cerere ofițerului Ana Stoianova, prin care a solicitat să cheme serviciul medical de urgenta, deoarece se simțea foarte rău, însă dânsa a primit cererea, dar nu a chemat urgența. La ora 11:50 a înmânat altă cerere ofițerului de urmărire penală Virginia Guzun, să cheme urgența, însă a refuzat să primească cererea, spunea să ducă cererea în 3 cancelarie, dar totodată era reținut, nu-i permitea să meargă în cancelarie, serviciul medical nu a fost chemat. La orele 12:23 a înaintat o altă cerere către Virginia Guzun, ofițer de urmărire penală, în care a indicat că din lipsa medicamentelor și mâncare amețește, deja vede foarte rău, nu poate să se ridice de pe scaun, însă dânsa a refuzat să o primească, declarând că mai întâi trebuie să semneze documentele pe care dânsa îi spune, să recunoască infracțiunea incriminată și apoi îi va permite medic.

La ora 13:35, deja în prezența avocatului din oficiu Violeta Sîrbu, în prezența medicilor, a mai depus o cerere, prin care a solicitat să fie escortat la spital, deoarece medicii au decis internarea în spital, pentru că starea sănătății era gravă și medicii de la urgență nu dispuneau de medicamente pentru XXXXX. Cu toate că și avocata Violeta Sîrbu, și medicii solicitau escortarea reclamantului de urgență la spital, ofițerul de urmărire penală Virginia Guzun, refuza, spunea că trebuie să semneze careva documente și apoi să plece la spital, însă deja nu mai era conștient unde se afla și ce face, deoarece de la ora 08:00, timp de 6 (șase) ore, nu a mâncat, nu a primit medicamentele, XXXXX și tabletele recomandate pentru XXXXX de medicul de familie, se simțea extrem de rău.

Ofițerul de urmărire penală Virginia Guzun cunoștea despre diagnoza gravă a bolilor sale, deoarece încă la 08 februarie 2018, când a fost audiat de dânsa prima dată, a depus la materialele dosarului și au fost anexate toate certificatele medicale de care dispunea. Anume din acest motiv, folosind situația de sănătate gravă, intenționat l-a lipsit de medicamente, XXXXX, tablete, nu i-a asigurat asistenta medicală la timp, l-a deținut fără mâncare, impunându-i să semneze documentele de recunoaștere a vinovăției. La fața locului, târziu, dar s-a prezentat, de 2 (două) ori, același echipaj de urgenta care l-a examinat și au propus anchetatorului Virginia Guzun să fie transportat de urgență la spital, deoarece XXXXX arăta mărită cu mult peste normă - XXX în loc de XXX.

Cu toate că medicii de la urgența medicală insistau, mai repede, de urgență, să îl ducă la spital, ofițerul de urmărire penală Virginia Guzun l-a deținut cu forța, sub escortă, în biroul 401 aproximativ 6 (șase) ore, fără medicamente și mâncare. Aproximativ la ora 15:30, la data de 14 iunie 2018, în biroul nr. 401, fiind încătușat, a fost scos din incinta Inspectoratului de Poliție Rîșcani, dus pe drum și pe coridoarele spitalului, în loc public, în prezența mai multor cetățeni cunoscuți și necunoscuți, în cătușe.

La spital 2 (doi) polițiști îl dețineau în cătușe, medicii erau ocupați, când s-au eliberat, l-au examinat, au făcut o mulțime de analize și în rezultat au stabilit că XXXXX este ridicată la XXX, fapt foarte periculos pentru sănătate și au recomandat polițiștilor să fie internat de urgență în spital, însă polițiștii au refuzat, l-au dus cu forța afară într-o mașină și îl dețineau în cătușe, în automobil, spunându-i doar după ce semnează recunoașterea vinovăției poate să se interneze în spital. Nu mai putea vorbi, era inconștient ce făcea și tăcea. Aproximativ la ora 16:30, polițiștii care îl dețineau în automobil, l-au exortat la Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, la procurorul Anna Pascari, care a întocmit o ordonanță și l-a eliberat din detenție ilegală.

A menționat că de la data de 14 iunie 2018 până la data depunerii prezentei cereri de chemare în judecată, se află la un control medical special, examinat în fiecare zi de 4 medici pentru a-i restabili regimul de mâncare, orele de consum a medicamentelor, XXXXX și ca urmare și sănătatea afectată extrem de grav în urma supunerii la tratamente inumane și degradante. La 24 iunie 2018 a expediat o somație în adresa Ministerului Justiției, Procuraturii Generale, Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani și Inspectoratului de Politie Rîșcani, mun. Chișinău, prin care a solicitat repararea benevolă a prejudiciului material și moral cauzat în urma supunerii sale la tratamente inumane și degradante.

Prejudiciul moral și material este în directă legătură cu acțiunea ilegală a angajaților procuraturii și a ofițerilor de poliție. Consideră că este în afara oricăror dubii că procurorii și ofițerii de poliție ignorând intenționat prevederile legislației în vigoare, acționând vădit ilegal, l-au supus intenționat la tratamente inumane și degradante în scopul obținerii unor declarații și recunoașterea unor infracțiuni pe care nu le-a comis. Ca rezultat i-au fost provocate daune morale și materiale irecuperabile, deoarece i-a fost pusă viața și sănătatea în pericol. Încălcarea obligațiilor și a competenței prevăzute de lege de către persoanele responsabile în cadrul Procuraturii și Ministerului Afacerilor Interne i-a cauzat prejudiciu moral care dă temei pentru răspunderea delictuală, iar normele de drept indicate în prezenta acțiune civilă servesc temei pentru judecarea cauzei în strictă conformitate cu prevederile legislației naționale și Convenției Europene.

Mărimea prejudiciului cauzat îl estimează la suma de 2585 lei, care este compusă din costul serviciilor medicale, medicamente, analize, consultații, iar mărimea prejudiciului moral îl estimează la suma de 220 000 lei, care este cu mult mai mică decât mărimea sumelor oferite de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în cauze similare decise împotriva R. Moldova.

Prejudiciul moral a fost cauzat prin sentimente de frustrare ca urmare a caracterului ilegal al acțiunilor persoanelor cu funcție de răspundere din cadrul procuraturii și a poliției, comise vădit contrar legislației, în suferințe continue din cauza nenumăratelor ilegalități comise în privința sa de către angajații procuraturii și poliției, falsificarea diferitor acte, procese contravenționale și penale, aplicarea în privința sa a torturii, tratamente inumane și degradante, refuzul examinării cererilor, plângerilor în termenul stabilit de lege, ignorarea intenționată a legislației în vigoare, anxietate cauzată de incertitudinea creată de angajații procuraturii și poliției din comportamentul cărora a înțeles că ilegalitățile comise, în viziunea lor, este o normă de drept, suferințe psihice, stresuri, nervi, griji, afectare sufletească și spirituală, oboseală, dificultăți, demoralizare, descurajare, limitarea de a se bucura de plăcerea vieții, de satisfacții spirituale și materiale, dificultatea în depășirea obstacolelor impuse din cauza ignorării intenționate a legislației în vigoare naționale și crearea condițiilor pentru a-i apăra drepturile numai în instanța Curții Europene, suportând astfel cheltuieli materiale suplimentare.

Prin hotărârea din 12 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Străisteanu împotriva Ministerului Justiției, Procuraturii municipiului Chișinău, oficiul Rîșcani, Procuraturii Generale, Inspectoratului de Poliție Rîșcani cu privire la constatarea încălcării dreptului la viață, integritate fizică și psihică, dreptului de a nu fi supus la tratamente inumane și degradante, precum și repararea prejudiciului material și moral cauzat în rezultatul supunerii la tratamente inumane și degradante. (f.d. 148, 169-180) 5 Prin decizia din 06 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către Gheorghe Străisteanu și s-a menținut hotărârea din 12 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

(f.d. 195-205) Instanțele de judecată au reținut că în cadrul soluționării acțiunii înaintate de Gheorghe Străisteanu cu privire la obligarea la constatarea încălcării dreptului la viață, integritate fizică și psihică, dreptului de a nu fi supus la tratamente inumane și degradante, acțiunile organelor de procuratură și poliție nu au atins nivelul minim de severitate pentru a fi calificate ca tratament inuman și degradat față de Gheorghe Străisteanu, or organele de poliție și procuratură au reacționat în limitele legii. Totodată, instanțele au constatat inaplicabile prevederile Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești speței respective din perspectiva nefinisării urmării penale privind învinuirea lui Gheorghe Străisteanu în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 360 alin. (1) Cod Penal.

Raportând cadrul legal la materialele speței instanțele au constatat că reclamantul nu a prezentat nici o probă pertinentă și admisibilă în sensul art. 118-121 Cod de procedură civilă, care ar demonstra că viața lui Gheorghe Străisteanu a fost pusă în pericol de către organele de urmărire penală în cadrul dosarului penal intentat în privința sa, nici încălcarea dreptului la viață, consacrat de art. 2 CEDO. La 16 iulie 2019 Gheorghe Străisteanu a declarat recurs împotriva deciziei din 06 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 12 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, solicitând casarea actelor judecătorești, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care a admite cererea de chemare în judecată.

(f.d. 210- 225) În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că la adoptarea hotărârii și deciziei instanțele au aplicat eronat normele de drept material și procedural. A menționat că instanțele judecătorești naționale sunt obligate să-și motiveze soluțiile și concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda părții, care a formulat-o, posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6 § 1 din Convenția Europeană.

La 06 septembrie 2019 Inspectoratul de poliție Rîșcani al Direcției de Poliție a mun. Chișinău a IGP a depus referință, prin care a solicitat declararea recursului depus de către Gheorghe Străisteanu a fiind inadmisibil. (f.d. 236-241) În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 06 iunie 2019, publicată pe site-ul Curții de Apel Chișinău la 09 iulie 2019. Recursul declarat de către Gheorghe Străisteanu la 16 iulie 2019, se consideră în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al 6 Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Gheorghe Străisteanu este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Gheorghe Străisteanu a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Gheorghe Străisteanu asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. 7 Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de admisibilitate ale recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Gheorghe Străisteanu, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Gheorghe Străisteanu inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, declarat de către Gheorghe Străisteanu, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas 8