3ra-1074/19 — contestarea actului administrativ

3ra-1074/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.3ra-1074/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V.Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: E.Palanciuc, A.Malîi, Vl.Clima)

ÎNCHEIERE

16 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Mariana Pitic

examinând admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Iurie Botnari

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recunoașterea

ilegală a refuzului, obligarea efectuării recalculării pensiei reieșind din

recalculul vechimii în muncă,

împotriva deciziei din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale,

c o n s t a t ă:

La 14 ianuarie 2019 Iurie Botnari a depus cerere de chemare în judecată

în ordinea contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la recunoașterea ilegală a refuzului, obligarea efectuării

recalculării pensiei reieșind din recalculul vechimii în muncă.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a activat în organele

afacerilor interne până la 3 octombrie 2000, iar la demisionare din funcție,

angajatorul nu i-a efectuat calculele vechimii în muncă în conformitate cu

Hotărârea Guvernului nr. 78/1994.

Reclamantul a mai indicat că ulterior, în temeiul ordinului nr. 96 din 20

martie 2018 a Ministerului Afacerilor Interne, dânsului i s-au efectuat

recalculări în vechimea muncii, fiind introduse avantajele pentru perioada

activității în Batalionul Serviciului Pază și Escortă, astfel că vechimea în muncă

la momentul demisionării acestuia constituia 20 ani.

A menționat că după primirea certificatului de recalculare a vechimii în

muncă, s-a adresat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Râșcani, mun.

Chișinău în vederea recalculării cuantumului pensiei, însă Casa Teritorială a

refuzat să primească actele respective, motiv pentru care la 13 noiembrie 2018,

1

a depus cerere prealabilă la Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a

solicitat efectuarea recalculării pensiei, însă prin răspunsul nr. B-2583/18 din 14

decembrie 2018, cererea prealabilă a fost respinsă.

În opinia sa, refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale este ilegal și

urmează a fi anulat, pe motiv că la examinarea cererii prealabile au fost

interpretate eronat normele de drept material.

Din considerentul că Casa Națională de Asigurări Sociale i-a refuzat în

recalcularea pensiei reieșind din recalculul vechimii în muncă, a fost depusă

prezenta cerere de chemare în judecată.

Iurie Botnari a solicitat recunoașterea ilegală a refuzului Casei Naționale

de Asigurări Sociale nr. B-2583/18 din 14 decembrie 2018 în recalcularea și

stabilirea pensiei sale cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a-i

efectua recalcularea și de a-i stabili pensia, luându-se în considerație

confirmarea nr. 13404 din 17 august 2018, eliberată de Direcția de Poliție a

mun. Chișinău.

Prin hotărârea din 13 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Botnari a fost admisă, fiind

recunoscut ca ilegal refuzul nr. B-2583/18 din 14 decembrie 2018 a Casei

Naționale de Asigurări Sociale. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale

de a efectua recalcularea cuantumului pensiei lui Botnari Iurie, luându-se în

considerație confirmarea nr. 13404 din 17 august 2018, eliberată de către

Inspectoratul General al Poliției, Direcția de Poliție a mun. Chișinău.

Prin decizia din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Pentru a decide astfel, instanțele de judecată au constatat că răspunsul

(refuzul) nr. B-2583/18 din 14 decembrie 2018 a Casei Naționale de Asigurări

Sociale reprezintă un act administrativ, ce emană de la o autoritate publică, or

prin acest răspuns, s-a refuzat în recunoașterea unui drept prevăzut de lege al

reclamantului, prin urmare exercițiul de apărare a dreptului încălcat, corect a

fost determinat de subiectul activ al raportului litigios, prin aplicarea formei

administrativ-judiciară de apărare.

Generalizând revendicările reclamantului, așa cum au fost susținute în

cursul judecării litigiului, instanțele de judecată au mai constatat că acțiunea

reclamantului este întemeiată, constatând cert că refuzul contestat contravine

prevederilor legale.

Instanțele ierarhic inferioare au mai reținut că la caz organul investit cu

atribuții de stabilire și calculare a pensiei lui Iurie Botnari, care până la 1

ianuarie 2017, a fost Ministerul Afacerilor Interne, în mod eronat a constatat că,

la stabilirea pensiei reclamantului urmează a fi luată în considerare vechimea în

muncă de 8 ani 06 luni 11 zile, așa cum această concluzie a autorității publice

contravine normelor legale și a confirmării eliberate la 17 august 2018.

Corespunzător, instanțele au dedus că anume din vina organului cu

atribuții de stabilire și calculare a pensiei, reclamantului Iurie Botnari i-a fost

stabilită o pensie în mărime mai mică decât urma să-i fie stabilită.

2

În concluzie, instanțele de judecată au menționat că din vina organului

care a stabilit pensia, reclamantului Iurie Botnari nu i-a fost stabilit corect

cuantumul soldei din care urma a-i stabilită pensia, circumstanță ce denotă

temeinicia acțiunii în partea recunoașterii ilegalității refuzului nr. B-2583/18 din

14 decembrie 2018 a Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Totodată, urmare a recunoașterii ilegalității refuzului nr. B-2583/18 din

14 decembrie 2018 a Casei Naționale de Asigurări Sociale, instanțele de

judecată au admis și cerința lui Iurie Botnari cu privire la obligarea recalculării

pensiei.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea hotărârii și a deciziei enunțate, la 28

iunie 2019 și, respectiv la 25 iulie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale le-

a contestat cu recurs nemotivat și motivat, solicitând în urma concretizării

recursurilor, casarea actelor judecătorești contestate ce constituie obiectul

prezentului recurs cu pronunțarea unei hotărâri noi, de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate

în referința asupra cererii de chemare în judecată și în cererea de apel anexate la

dosar, suplimentar invocându-se că acțiunea urma a fi respinsă, deoarece

perioada de activitate a intimatului în cadrul Batalionului Serviciului Pază și

Escortă nu oferă dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje.

A mai indicat că certificatul nr. 13404 din 17 august 2018, eliberat de

Inspectoratul de Poliție Chișinău urmează a fi apreciat critic, deoarece,

certificatul dat vine în contradicție directă cu sensul Ordinului nr. 96 din 20

martie 2018, prin care au fost recunoscute unele înlesniri pentru stabilirea

pensiei angajaților Ministerului Afacerilor Interne care sunt în exercițiul funcției

și care urmează să-și realizeze dreptul la pensie, și nicidecum nu se referă la

recalcularea pensiei persoanelor cărora deja li s-a stabilit pensia anterior.

Ca urmare, instanțele de judecată s-au eschivat de la exercitarea obligației

impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, au examinat superficial

circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat toate

circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâri neîntemeiate

de admitere a acțiunii (f.d.80,85).

Prin referința depusă la 25 iulie 2019, Iurie Botnari a solicitat declararea

recursului Casei Naționale de Asigurări Sociale ca inadmisibil, deoarece acesta

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă în coroborare cu art. 193, 195, 230 și 258 Cod administrativ,

or, argumentele invocate în recursul enunțat se referă la dezacordul recurentei

cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ

3

a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în

vigoare a prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din

10 februarie 2000 a fost abrogată.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile

de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod

se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod,

conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel

de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform

prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile

prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de

recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărîrile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Iar conform art. 245 din același cod, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului

se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 29 mai 2019 (f.d.71).

Respectiv, recursul inițial depus la 28 iunie 2019 (f.d.80) este în termen.

Având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost

inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ va aprecia condițiile de

admisibilitate a recursului conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare

a Codului administrativ.

Examinând temeiurile recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale în raport cu materialele cauzei civile, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost

încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări

decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în

4

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ consideră că recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul enunțat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reiterează și faptul că procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de

recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și

anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele,

încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130

Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de

recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat

5

împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor

Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului

administrativ și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură

civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Mariana Pitic

6