2ra-1633/19 — constatarea incalcarii dreptului la examinarea in termen rezonabil a cauzei penale, repararea prejudiciului moral si incasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-1633/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Buiucani (jud. P. Harmaniuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, L. Pruteanu, V. Buhnaci)

DECIZIE

16 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Victor Burduh

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de Anatol Mătăsaru

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Anatol Mătăsaru

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Anatol Mătăsaru și menținută hotărârea din 25 februarie

2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani

constată:

La 14 august 2018 Anatol Mătăsaru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului

la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale, repararea prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că în primăvara anului 2009, în temeiul

plângerii sale, a fost intentat dosarul penal nr. 2009018092 de învinuire a lui

Octavian Sîrbu și Igor Pîntea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091

alin. (3) lit. c) Cod penal, care până în prezent este pendinte pe rolul instanței de

judecată.

A considerat că dosarul penal se tergiversează de către Octavian Sîrbu și Igor

Pîntea, situație ce îi cauzează un stres emoțional puternic, îi dezvoltă fobie față de

instanțele de judecată și pierderea încrederii în sistemul judecătoresc, motiv pentru

care solicită repararea prejudiciului moral.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor Legii privind repararea de către

stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil

1

a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,

166, 167 CPC.

A solicitat constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil

a cauzei penale nr. 20-1-8685-17072014 cu compensarea prejudiciului moral estimat

la suma de 50 000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 25 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani,

a fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Anatol Mătăsaru și menținută hotărârea din 25 februarie 2019 a

Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani.

La 18 iunie 2019 și ulterior la 12 iulie 2019, Anatol Mătăsaru a declarat recurs

împotriva deciziei din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea

unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că anume Legea privind repararea de către

stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil

a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,

aplicabilă speței, urmează a fi un remediu intern eficient de apărare a dreptului la

examinarea în termen rezonabil a hotărârii.

De altfel, în corespundere cu legea menționată, repararea prejudiciului cauzat

prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se face doar în măsura în

care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a

depus cererea de reparare a prejudiciului.

A considerat că rezonabilitatea în privința unei cauze urmează a fi evaluată

conform criteriilor stabilite de jurisprudența CEDO: complexitatea cauzei,

comportamentul părților, care include comportamentul reclamantului și a

autorităților și miza pentru reclamant.

Astfel, în speță, cu referire la complexitatea cauzei, a indicat că la stabilirea

nivelului de complexitate a cauzei se iau în considerație mai mulți factori, precum

ar fi: complexitatea obiectului acțiunii civile, necesitatea unui volum probatoriu,

expertize, numărul de martori sau părți în proces, sau elemente de extranietate,

existența altor proceduri paralele etc.

Din materialele cauzei rezultă că acțiunea civilă are un obiect pe cât se poate

de simplu, adică verificarea legalității unui act administrativ și încasarea

prejudiciilor pentru încălcarea drepturilor sale, care nu necesită un volum probatoriu,

careva expertize, audierea unor martori sau să conțină careva elemente de

extranietate.

A precizat că dânsul s-a folosit cu bună-credință de drepturile sale procedurale

și că toate acțiunile procedurale pe care le-a întreprins sunt prevăzute de lege,

neconstituind un abuz din partea sa.

A evidențiat că chiar și instanța de fond a menționat că interesul său este unul

explicabil atât timp cât este parte vătămată în dosarul penal unde polițiștii sunt

inculpați de aplicarea torturii asupra sa.

2

A susținut că pentru întreaga perioadă de examinare a cauzei penale a rămas

într-o situație de suspans, având în vedere că în toată această perioadă sunt la etapa

ședinței preliminare.

Referitor la prejudiciul moral solicitat, a considerat că această pretenție

urmează a fi admisă, făcând referire la Recomandarea Curții Supreme de Justiție nr.

6 privind satisfacția echitabilă, în condițiile în care e cert faptul tergiversării

examinării cauzei și respectiv faptul încălcării dreptului său la judecarea în termen

rezonabil a cauzei penale unde figurează ca parte vătămată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

admis, cu casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel

și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 122 CPC, circumstanțele care, conform legii, trebuie

confirmate prin anumite mijloace de probațiune nu pot fi dovedite cu nici un fel de

alte mijloace probante.

După cum rezultă din materialele cauzei, Anatol Mătăsaru înaintând acțiunea

în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM a solicitat constatarea încălcării

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale 20-1-8685-17072014 cu

compensarea prejudiciului moral estimat la suma de 50 000 de lei și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță prin hotărârea din

25 februarie 2019 a ajuns la concluzia respingerii acțiunii.

Judecând apelul declarat de către Anatol Mătăsaru, instanța de apel l-a respins

și a menținut hotărârea primei instanțe.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la

caz și criticile aduse în recurs, instanța de recurs constată că soluția a fost dată de

către instanța de apel fără elucidarea pe deplin a circumstanțelor cauzei și fără

determinarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine

lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele invocate de părți.

3

Potrivit art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică, în limitele cererii

de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în

primă instanță; instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite

în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au

importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

Instanța de recurs reține că, contrar acestor prevederi legale, atât instanța de

apel, cât și prima instanță judecând cauza, ca temei de respingere a acțiunii, au

reținut în linii generale faptul că în materia pretinselor violări a duratei procedurilor

penale, victimele, persoanele care au înaintat o sesizare, martorii, alte persoane

participante în proces, în afară de acuzat (bănuit, învinuit, inculpat), nu pot pretinde

încălcarea dreptului la durata nerezonabilă a procedurilor penale, exceptând situația

când victima unei infracțiuni pretinde durata nerezonabilă a procedurii penale în

legătură cu imposibilitatea soluționării aspectului civil, examinarea excesiv de lungă

a acțiunii sale civile în cadrul procedurii penale, situație în care poate fi apreciată și

durata procedurilor penale, dar începând cu momentul înaintării acțiunii civile.

Sub acest aspect, au conchis că Anatol Mătăsaru nu a demonstrat înaintarea

unei acțiuni civile în cadrul dosarului penal.

În raport de circumstanțele concrete ale cauzei, față de argumentele arătate în

cererea de chemare în judecată și de conținutul înscrisurilor depuse în probațiune,

instanța de recurs constată că decizia instanței de apel apare ca una contradictorie,

fapt ce constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil.

Astfel, pe de o parte instanța de apel reține ca temei de respingere a acțiunii

faptul că Anatol Mătăsaru nu a demonstrat existența acțiunii civile din partea lui în

cadrul dosarului penal intentat în privința lui Octavian Sîrbu și Igor Pîntea,

menționând, că calitatea de parte civilă este deținută de acesta începând cu data de

5 iunie 2017, iar pe de altă parte indică că, solicitând constatarea încălcării dreptului

la examinarea în termen a cauzei penale, acesta nu a indicat perioada în care se

pretinde că a avut loc o asemenea încălcare, ca consecință, pretențiile pentru

perioada de până la 1 iulie 2011, data intrării în vigoare a Legii nr. 87 privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în

termen a cauzei, urmează a fi respinse, deoarece sunt întemeiate pe o normă legală

inexistentă în acea perioadă.

Aceste susțineri ale instanței de apel sunt cu atât mai neînțelese, cu cât Anatol

Mătăsaru în susținerile sale în ședința examinării cauzei în prima instanță a indicat

că nu poate răspunde exact dacă a înaintat acțiune civilă în cadrul dosarului penal.

Or, este necontestat faptul că partea vătămată și partea civilă în cadrul

procesului penal sunt titulare ale unor interese legitime în apărarea drepturilor sale

în urma infracțiunilor comise de persoanele terțe.

Iar, la caz, Anatol Mătăsaru pretinde neexaminarea în termen rezonabil a

cauzei penale, unde el este recunoscut ca parte civilă.

Nu mai puțin important la caz este de menționat că, deși Anatol Mătăsaru în

susținerea cerințelor sale face referire la dosarul penal intentat la plângerea în

primăvara anului 2009 împotriva lui lui Octavian Sîrbu și Igor Pîntea, examinarea

căruia nu este finalizată până în prezent, la materialele dosarului, este anexată

4

ordonanța de începere a urmăririi penale din 23 noiembrie 2009, emisă de procurorul

militar în Procuratura militară Chișinău, prin care a fost dispusă pornirea urmăririi

penale pe faptul excesului de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu de către

colaboratorii MAI Floreac Ghenadie, Chirtoacă Viorel și Mocanu Alexandru, prin

urmare în privința altor persoane, decât cele menționate în prezenta acțiune de către

Anatol Mătăsaru.

Toate aceste aspecte, evidențiază că instanța de apel și-a fundamentat soluția

pe un material probator incomplet și contradictoriu, ceea ce echivalează cu o

nesoluționare a cauzei pe fondul său.

Ca urmare, este incontestabil că soluția instanței de apel nu conține o

argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care

s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul

judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii

atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Distinct de cele mai sus arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de

apel urmează a fi casată cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea pricinii instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Anatol Mătăsaru.

Se casează integral decizia din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Anatol Mătăsaru împotriva Ministerului

Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la

examinarea în termen rezonabil a cauzei penale, repararea prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de

Apel Chișinău, de un alt complet de judecători.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Oleg Sternioală

judecătorul

Judecătorii Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Victor Burduh

Ala Cobăneanu

5