2r-492/19 — Eliverarea ordonantei judecătoresti

Dosarul nr. 2r–492/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul central), (jud. A. Braga)

Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

D E C I Z I E

16 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

examinând recursul declarat de către APLP nr. 51/121 reprezentată de

avocatul Stici Roman,

în cauza civilă intentată la cererea SA ”Termoelectrica” cu privire la

eliberarea ordonanței judecătorești de încasare de la APLP nr.51/121 a datoriei și a

cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 24 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de APLP nr.51/121

împotriva încheierii din 26 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 26 iulie 2018, SA ”Termoelectrica” s-a adresat cu o cerere cu privire la

eliberarea ordonanței judecătorești de încasare de la APLP nr.51/121 a sumei de

127 619,28 lei, cu titlu de datorie și a cheltuielilor de judecare a cauzei în mărime

de 3 828,58 lei.

Prin ordonanța din 31 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul central), s-a

dispus încasarea de la APLP nr.51/121, în beneficiul SA „Termoelectrica” datoria

în suma de 127 619,28 de lei și a sumei de 3 828,58 de lei cu titlu de taxă de stat

achitată la depunerea cererii de eliberarea ordonanței judecătorești.

La 24 august 2018, APLP nr.51/121 a depus obiecții la ordonanța

judecătorească din 31 iulie 2018.

Prin încheierea din 19 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul

central), au fost respinse ca fiind neîntemeiate obiecțiile pe marginea ordonanței

judecătorești.

Prin încheierea din 26 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cererea de

1

recurs declarată de către APLP nr.51/121 împotriva încheierii din 19 septembrie

2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul central), a fost restituită, ca fiind depusă

împotriva unei încheieri care nu poate fi contestată.

La 23 aprilie 2019, APLP nr. 51/121 a înaintat cerere de revizuire

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 26 noiembrie 2018, solicitând

anularea încheierii instanței privind restituirea cererii de recurs.

În motivarea cererii de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. e1) al

Codului de procedură civilă, și anume faptul că, la 19 martie 2019, Curtea

Constituțională a emis hotărârea nr.7, prin care a admis excepția de

neconstituționalitate ridicată de către SRL ”Impernial Com” pe o altă cauză, partea

a dosarului nr. 2r-1876/18, pendinte la Curtea de Apel Chișinău și prin care a fost

declarată neconstituțională textul – ”care nu se supune nici unei căi de atac” – din

teza art. 353 alin. (1) al Codului de Procedură Civilă.

În viziunea APLP nr.51/121, odată ce Curtea Constituțională a declarată

neconstituțională sintagma sus enunțată, sunt temeiuri exprese de a

revizui încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 noiembrie 2018, prin care cererea

de recurs declarată de către APLP nr.51/121 a fost restituită, ca fiind depusă

împotriva unei încheieri care nu poate fi contestată.

Prin încheierea din 24 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de APLP nr.51/121 asupra încheierii din

26 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Pentru a respinge cererea de revizuire instanța a reținut că, aplicabilitatea

acestui temei de declarare a revizuirii - art. 449 lit. e1) al Codului de procedură

civilă, este condiționat de următoarele situații: a fost aplicată o lege declarată

neconstituțională de către Curtea Constituțională, însă cu condiția că, la judecarea

cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau

Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind sesizarea Curții

Constituționale, sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a

încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul

drepturilor omului.

Instanța de revizuire a explicat că, aplicabilitatea articolului menționat supra

survine situațiilor juridice în curs de realizare după emiterea hotărârii din 19 martie

2019, devenind astfel inopozabilă situațiilor anterioare, așa cum este în cazul de

față. Ori hotărârea Curții Constituționale din 19 martie 2019, nu este aplicabilă

situației existente anterior emiterii acesteia.

La 08 iulie 2019, APLP nr. 51/121 reprezentată de avocatul Stici Roman a

declarat recurs împotriva încheierii din 24 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea acesteia și a încheierii instanței de recurs cu emiterea unei noi

decizii de admitere a recursului și de casare a încheierii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, încheierea instanței de revizuire este

lipsită de motivare, fiind bazată doar pe declarații nefondate, astfel fiind încălcat

2

dreptul recurentei la un proces echitabil.

Potrivit prevederilor art. 425 al Codului de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Conform art. 426 alin. (3) al Codului de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe

baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței

la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Având în vedere că încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată 24

iunie 2019, expediată părților la 26 iunie 2019, fără a se cunoaște cu certitudine

despre data recepționării acesteia de părți, iar recursul a fost declarat la 08 iulie

2019, instanța de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor legale și

a declarat recursul în termen.

Studiind materialele dosarului în raport cu prevederile legale, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul declarat de APLP nr. 51/121 reprezentată de avocatul Stici Roman,

urmează a fi respins din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) al Codului de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

În cazul dedus justiției, se atestă că, prin încheierea din 24 iunie 2019 a Curții

de Apel Chișinău, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de

APLP nr. 51/121, împotriva încheierii din 26 noiembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău prin care a fost restituită cererea de recurs împotriva încheierii din 19

septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul central), ca fiind depusă împotriva

unei încheieri care nu poate fi contestată. În motivarea soluției, instanța a indicat că

cererea de revizuire este formulată în lipsa temeiurilor legale prevăzute pentru

exercitarea căii de atac – revizuirea, ceea ce denotă caracterul abuziv al acesteia.

În conformitate cu art. 449 al Codului de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care:

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu pricina care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii;

c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au

fost implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a

căror revizuire se cere;

3

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de

neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a

respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții

Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție

sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova

a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte

împotriva Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial,

prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Verificând legalitatea și temeinicia încheierii contestate prin prisma

prevederilor citate, Colegiul constată că cererea de recurs este depusă, făcându-se

trimitere la lipsa de motivare a soluției, aceasta fiind bazată doar pe declarații

nefondate, astfel fiind încălcat dreptul recurentei la un proces echitabil.

Așadar, Colegiul a stabilit că, cererea de revizuire, respinsă de către instanță,

a fost depusă în afara temeiurilor prevăzute de lege pentru declararea revizuirii

asupra actelor judecătorești de dispoziție, prevăzute de art. 14 al Codului de

procedură civilă. Or, în speță, se constată că, cererea de revizuire a fost înaintată

fără a se indica vre-un temei plauzibil pentru revizuirea încheierii.

Sub acest aspect, Colegiul reține că, încheierea din 24 iunie 2019 a Curții de

Apel Chișinău este legală și întemeiată, corect constatând că, revizuirea este o cale

de atac de retractare care presupune redeschiderea procedurilor judiciare în privința

unei cauze civile. Aceasta nu presupune rejudecarea cauzei în mod implicit, ci doar

ca efect al admiterii cererii de revizuire, ceea ce prezumă existența temeiurilor în

acest sens. De altfel, poate avea loc o ingerință asupra securității raportului juridic.

Pe când în speță, cererea de revizuire nu întrunește condițiile necesare de a fi

examinată, prin prisma prevederilor prevăzute de Codul de procedură civilă, or

aplicabilitatea art. 449 lit. e1) al Codului de procedură civilă survine situațiilor

juridice în curs de realizare după emiterea hotărârii din 19 martie 2019 a Curții

Constituționale care nu poate fi aplicată unei cauze soluționate anterior emiterii

acesteia.

În această perspectivă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, admiterea cererii de recurs depusă de APLP

nr.51/121 ar conduce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a

drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6 § 1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale.

Prin urmare, din considerentele menționate și ținând cont de faptul că

4

motivele invocate de recurent sunt declarative și neîntemeiate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge cererea de recurs și de a menține încheierea din 24 iunie

2019 a Curții de Apel Chișinău.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a) al Codului de

procedură civilă Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către APLP nr. 51/121 reprezentată de

avocatul Stici Roman.

Se menține încheierea din 24 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău emisă în

cauza civilă intentată la cererea SA ”Termoelectrica” cu privire la eliberarea

ordonanței judecătorești de încasare de la APLP nr.51/121 a datoriei și a

cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

5