2r-489/19 — Declararea nulitătii actelor juridice

Dosarul nr.2r-489/19

Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Central, judecător: V. Railean

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: N. Simciuc, I. Țurcan, Iu. Cotruță

DECIZIE

16 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardariu

Svetlana Filincova

examinând recursul declarat de Marin Vataman, reprezentat de avocatul Andrei

Crasnostan,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Nataliei Kivircik

către Marin Vataman, intervenient accesoriu Octavian Rusu, cu privire la anularea

contractului de vânzare-cumpărare și încasarea sumei,

împotriva încheierii din 08 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

restituită cererea de apel a avocatului Andrei Crasnostan, în interesele lui Marin

Vataman, depusă împotriva hotărârii din 12 septembrie 2018 a Judecătoriei Căușeni,

sediul Central,

constată:

La 02 iunie 2017, Natalia Kivircik a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Marin Vataman, intervenient accesoriu Russu Octavian, cu privire la

anularea contractului de vânzare-cumpărare, încasarea sumei și încasarea

cheltuielilor judiciare.

Prin hotărârea din 12 septembrie 2018 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central,

cererea de chemare în judecată a fost admisă. S-a repus în termen cererea de

chemare în judecată depusă de Kivircik Natalia. S-a declarat nul contractul de

vânzare-cumpărare, încheiat între Vataman Marin și Kivircik Natalia, cu privire la

vânzarea-cumpărarea automobilului de model XXX, cu repunerea părților în

poziția inițială. S-a încasat de la Vataman Marin în beneficiul Nataliei Kivircik -

suma de XXX, echivalentul în lei moldovenești la momentul executării hotărârii; -

taxa de stat achitată la depunerea acțiunii în sumă de 9 152.15 de lei; - suma de 2

416.80 de lei, ce constituie mărimea taxelor pentru efectuarea actelor executorului

judecătoresc și a spezelor procedurii de executare; suma de 8 500 de lei, ce

constituie cheltuielile pentru acordarea asistenței juridice.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 04 octombrie 2018, avocatul

Andrei Crasnostan, a declarat apel în interesele lui Marin Vataman, însă fără a

indica motivele de fapt și de drept pe care își întemeiază apelul și fără a prezenta

dovada taxei de stat.

Prin încheierea din 11 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat

curs cererii de apel depuse de avocatul Andrei Crasnostan, în interesele lui Marin

Vataman, împotriva hotărârii Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 12.09.2018

și s-a oferit apelantului un termen rezonabil până la 27.03.2019, pentru a depune,

prin intermediul biroului de monitorizare și relații publice al Curții de Apel

Chișinău, cererea de apel motivată și bonul de plată a taxei de stat în cuantum de 6

626 de lei, explicându-i, că dacă nu va îndeplini în termen indicațiile instanței de

apel din încheierea emisă, cererea de apel nu se va considera depusă și va fi

restituită.

La 26.03.2019, în termenul stabilit prin încheierea instanței de apel, avocatul

Andrei Crasnostan, în interesele lui Marin Vataman, a depus cererea de apel

motivată și bonul de plată a taxei de stat în sumă de 2000 de lei, solicitând scutirea

parțială a apelantului de la plata taxei de stat, din motivul că apelantul are la

întreținere 3 copii minori.

Prin încheierea din 27 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea avocatului Andrei Crasnostan, în interesele lui Marin Vataman, privind

scutirea parțială de la plata taxei de stat. Nu s-a dat curs cererii de apel și s-a oferit

apelantului un termen rezonabil până la 30 aprilie 2019, pentru achitarea diferenței

taxei de stat în sumă de 4626 de lei cu depunerea, prin intermediul biroului de

monitorizare și relații publice al Curții de Apel Chișinău, a bonului de plată a taxei

de stat în cuantumul indicat, explicându-i că dacă nu va îndeplini în termen

indicațiile instanței de apel din încheierea emisă, cererea de apel nu se va considera

depusă și va fi restituită.

Prin încheierea din 08 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost dispusă

restituirea cererii de apel a avocatului Andrei Crasnostan, în interesele lui Marin

Vataman, din considerentul că apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile

instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1) Cod de

procedură civilă.

La 24.05.2019, Marin Vataman, reprezentat de avocatul Andrei Crasnostan, a

declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel din 08 mai 2019.

În motivarea recursului a indicat că încheierea enunțată este pasibilă casării,

iar argumentele instanței de apel referitoare la respingerea cerinței apelantului de

scutire de la plata taxei de stat sunt neîntemeiate, la fel, la examinarea situației

descrise în recurs, instanța de apel nu a ținut cont de toate circumstanțele

importante, care determină specificul acestui litigiu, dar întru expunerea poziției

sale s-a bazat pe argumente generale, care nu sunt aplicabile la caz.

Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel,

adoptarea unei încheieri prin care să fie dispusă scutirea parțială de la plata taxei de

stat la depunerea apelului, cu remiterea cauzei la Curtea de Apel Chișinău pentru

examinarea apelului.

Verificând prin prisma art. 425 Cod de procedură civilă, instanța de recurs

constată că recursul declarat împotriva încheierii instanței de apel din 08 mai 2019,

este depus în termen, or, încheierea enunțată a fost expediată participanților la

proces pentru cunoștință la 20.05.2019 (f. d. 191).

Examinând materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs,

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ consideră recursul

neîntemeiat și pasibil de a fi respins din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă și să

mențină încheierea.

Potrivit materialelor cauzei, la 26.03.2019, în termenul stabilit prin încheierea

instanței de apel din 11 februarie 2019, avocatul Andrei Crasnostan, în interesele

lui Marin Vataman, a depus cererea de apel motivată și bonul de plată a taxei de

stat în sumă de 2000 de lei, solicitând scutirea parțială a apelantului de plata taxei

de stat, din motivul că apelantul are la întreținere 3 copii minori.

Prin încheierea din 27 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea avocatului Andrei Crasnostan, în interesele lui Marin Vataman, privind

scutirea parțială de la plata taxei de stat, dat fiind faptul că apelantul nu a

demonstrat prin probe pertinente și admisibile starea sa materială precară ce îi

împiedică să achite taxa de stat cum ar fi: informația despre lipsa bunurilor imobile

și mobile, lipsa conturilor bancare și a altor venituri. Totodată, nu s-a dat curs

cererii de apel, fiind comunicat apelantului despre necesitatea prezentării dovezii

de plată a taxei de stat, acordându-i un termen rezonabil până la 30 aprilie 2019

pentru achitarea diferenței taxei de stat în sumă de 4626 de lei.

Cu toate acestea, apelantul nu a îndeplinit indicațiile instanței de apel și nu a

prezentat bonul de plată a taxei de stat în cuantumul indicat în încheierea din 27

martie 2019, fapt care a determinat restituirea cererii de apel prin încheierea din 08

mai 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Prin urmare, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că încheierea recurată este adoptată în

concordanță cu normele de drept procedural care reglementează acțiunile instanței

la acea fază a procesului, pornind de la următoarele.

În conformitate cu art. 368 alin. (1) Cod de procedură civilă, dacă cererea de

apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă

fără plata taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs

cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Astfel, Colegiul constată că apelantul la depunerea apelului împotriva

hotărârii din 12 septembrie 2018 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central nu a achitat

taxa de stat, iar la 26.03.2019 a prezentat instanței de apel dovada de achitare a

taxei de stat doar în sumă de 2000 de lei, solicitând scutirea parțială de la achitarea

taxei de stat la depunerea apelului.

În conformitate cu art. 85 alin. (4) Cod de procedură civilă, în funcție de

situația materială și de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică

poate fi scutită de judecător (de instanța judecătorească) de plata taxei de stat sau

de plata unei părți a ei. Deci, legea admite cazuri în care instanța judecătorească, în

funcție de condițiile unui participant la proces, este în drept să scutească de plata

taxei de stat participantul care se încadrează în cazurile enumerate de art. 85 Cod

de procedură civilă.

În speță, apelantul a depus cererea de apel fără a achita taxa de stat, ulterior

achitând 2000 de lei și solicitând scutirea de la plata taxei de stat din considerentul

că are 3 copii minori și din cauza imposibilității achitării acesteia ca consecință a

stării financiare precare.

La caz, Colegiul atestă că instanța de apel, întru justificarea soluției de

respingere a cererii privind scutirea de la plata taxei de stat, a invocat faptul că

apelantul, înaintând cererea de apel împotriva hotărârii instanței de fond, a solicitat

scutirea de la plata taxei de stat, însă nu a anexat careva înscrisuri probatoare în

acest sens. Or, pentru a fi scutit de la plata taxei de stat apelantul urma să prezinte

instanței de judecată probe pertinente și concludente, în măsura în care să confirme

că situația materială este precară și nu-i permite acumularea surselor financiare

suficiente pentru achitarea taxei de stat.

În același timp, Colegiul menționează că, având la bază prevederile art. 85

alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de judecată dispune exclusiv de dreptul

de a scuti de la plata taxei de stat, iar uzarea de acest drept este la latitudinea

instanței, fiind legată doar de motivele și probele invocate de solicitant în acest

sens. În așa fel, faptul că instanța de apel nu a admis cerința apelantei de scutire a

plății taxei de stat, nu poate fi apreciată ca încălcare a prevederilor legale, cu atât

mai mult că această soluție conține la bază motive întemeiate.

Prin urmare, Colegiul conchide că instanța de apel corect a restituit cererea de

apel a avocatului Andrei Crasnostan, în interesele lui Marin Vataman, dat fiind

faptul că, apelantul-recurent nu s-a conformat dispozițiilor legale ce reglementează

procedura de contestare cu apel.

În conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, termenul de procedură

este intervalul stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

În conformitate cu art. 113 alin. (l) Cod de procedură civilă, dreptul de a

efectua actul de procedură încetează o dată cu expirarea termenului prevăzut de

lege ori stabilit de instanța judecătorească (judecător).

În speță, Colegiul notează că, soluția instanței de apel cu privire la restituirea

cererii de apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în

sensul articolului 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale. De altfel, instanța europeană a relatat în practica sa

constantă că, dreptul la o instanță nu este absolut. Or, apelantul-recurent nu s-a

conformat indicațiilor instanței de apel expuse prin încheierea din 27 martie 2019

și nu a prezentat dovada de achitare integrală a taxei de stat la depunerea apelului.

În cauza SRL Tudor-Comerț vs Moldova, Curtea Europeană a reiterat că

articolul 6 §1 nu garantează dreptul la apel asupra unei hotărâri de primă instanță.

Cu toate acestea, atunci când dreptul intern prevede un drept la apel, procedura

respectivă va fi examinată ca o extensiune a procesului de judecată și, prin urmare,

va constitui un drept garantat de articolul 6 din Convenție. La fel, Curtea a

constatat că, în situația în care legislația procesuală permite declararea apelului

împotriva hotărârilor instanțelor de fond, instanța de apel este în drept să limiteze

dreptul la apel doar dacă constată că apelul respectiv nu corespunde legislației în

vigoare.

În această privința, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu

exclude niciodată ipoteză că interesele unei bune administrări a justiției pot să

justifice impunerea unei restricții de natură financiară în accesul unei persoane la o

instanță (Tolstoy – Miloslavsky vs. Regatul Unit), dar această restricție se impune

a fi una justificată, generată de situația celui ce recurge la calea de atac, dar și

conformă normelor care guvernează accesul la justiție.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a) Cod de procedură

civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme

de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de către Marin Vataman, reprezentat de avocatul

Andrei Crasnostan.

Se menține încheierea din 08 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă

intentată la cererea de chemare în judecată a Nataliei Kivircik către Marin Vataman,

intervenient accesoriu Octavian Rusu, cu privire la anularea contractului de vânzare-

cumpărare și încasarea sumei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul AlaCobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova