2ra-1754/19 — cu privire la repararea prejudiciului material și moral în urma comiterii accidentului rutier și încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-1754/19 Instanța de fond: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central – R. Popescu-Balta Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Panov ÎNCHEIERE 16 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Valeri Ghereg, reprezentat de avocatul Alexandru Bot, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Valeri Ghereg împotriva lui Valeriu Zatic cu privire la încasarea prejudiciului material și moral cauzat în urma accidentului rutier și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din data de 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis apelul declarat de către Valeriu Zatic, s-a casat hotărârea din data de 26 septembrie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central și s-a emis o nouă hotărâre de respingere a acțiunii, constată: La 05 martie 2015 Valeri Ghereg a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Valeriu Zatic, prin care a solicitat repararea prejudiciului material în mărime de 11 977,18 lei, prejudiciului moral în mărime de 15 000 lei cauzat în urma accidentului rutier și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 23 aprilie 2014 ora 20:00 a avut loc accidentul rutier cu implicarea camionului xxxxx, cu numărul de înmatriculare xxxxx, la volanul căruia se afla Valeriu Zatic și automobilului Volkswagen Polo, cu numărul de înmatriculare xxxxx la volanul căruia se afla Valeri Ghereg. La 24 aprilie 2014 a fost întocmit procesul - verbal cu privire la contravenție pentru fapta comisă de către Valeriu Zatic la data de 23 aprilie 2014 și anume conducerea camionului xxxxx, cu numărul de înmatriculare xxxxx, încălcând regulile de înmatriculare sau de înregistrare de stat a vehiculelor și exploatând camionul fără revizie tehnică și asigurare de răspundere civilă, acțiuni încadrate la art. 229, alin. (1) și (3) din Codul contravențional.

Prin procesul – verbal cu privire la contravenție din data de 25 aprilie 2014 s-a constatat că Valeriu Zatic la data de 23 aprilie 2014, conducând camionul xxxxx, cu 1 numărul de înmatriculare xxxxx, nu s-a asigurat în timpul efectuării manevrei de cotire din banda de alături și a comis un accident rutier, acțiuni încadrate la art. 242, alin. (2) din Codul contravențional. Nefiind de acord cu procesele- verbale, Valeriu Zatic le-a contestat în instanța de judecată.

Prin hotărârea din 14 iulie 2014 a Judecătoriei Anenii Noi, menținută prin decizia din 23 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis parțial contestația lui Valeriu Zatic și anume asupra procesului - verbal cu privire la săvârșirea contravenției prevăzute de art. 229, alin.(1), (3) din Codul contravențional, fiind încetat procesul contravențional în ceea ce privește săvârșirea de către Valeriu Zatic a contravenției prin încălcarea regulilor de înmatriculare sau de înregistrare de stat a vehiculelor, prevăzute de art. 229, alin.(1) din Codul contravențional. Valeri Ghereg a menționat că în urma accidentului rutier, comis de către Valeriu Zatic la 23 aprilie 2014, a suferit un prejudiciu material, ori automobilul Volkswagen Polo, cu numărul de înmatriculare xxxxx, ce-i aparține reclamantului cu drept de proprietate, a fost avariat.

Potrivit actului de examinare a mijlocului de transport din 19 mai 2014 emis de către SC ,,Exauto-Plus” SRL, s-a constatat că în urma accidentului rutier automobilul Volkswagen Polo, cu numărul de înmatriculare xxxxx a fost deteriorat, iar costul recondiționării automobilului constituie suma de 11 977,18 lei. Totodată, reclamantul a mai indicat că prin acțiunile lui Valeriu Zatic i-a fost cauzat și un prejudiciu moral, ori, în momentul accidentului rutier viața și sănătatea sa a fost pusă în pericol, fapt ce a produs asupra sa un impact puternic emoțional. În opinia reprezentantului reclamantului, dat fiind faptul că Valeriu Zatic a fost recunoscut vinovat de comiterea accidentului rutier, nu s-a asigurat de răspundere civilă, acesta urmează să-i repare lui Valeri Ghereg atât prejudiciul material, cât și prejudiciul moral suferit în urma comiterii accidentului rutier.

Prin hotărârea din 26 septembrie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Valeri Ghereg, s-a încasat de la Valeriu Zatic în beneficiul lui Valeri Ghereg prejudiciul material în mărime de 11 977,0 lei, prejudiciul moral în mărime de 2 000,0 lei, taxa de stat în mărime de 460,0 lei, cheltuielile de asigurare a acțiunii în mărime de 2 380,0 lei, în total 16 817,0 lei. (f.d. 174, 180-181, vol.I) Pentru a ajunge la această concluzie instanța de fond a constatat că Valeri Ghereg în temeiul art. 1398 din Codul civil a dispus de dreptul de a înainta pretenții cu privire la repararea prejudiciului material și moral față de Valeriu Zatic, care este autorul prejudiciului.

Astfel, dat fiind faptul că Valeriu Zatic a fost recunoscut vinovat de comiterea accidentului rutier comis la 23 aprilie 2014, acesta urmează să repare prejudiciul material și moral suferit de către Valeri Ghereg. Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 14 martie 2019 a admis apelul declarat de către Valeriu Zatic, a casat hotărârea din data de 26 septembrie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care s-a respins pretenția lui Valeri Ghereg cu privire la repararea prejudiciului material, ca fiind depusă față de pârâtul necorespunzător, s-a respins pretenția lui Valeri Ghereg cu privire 2 la încasarea prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiată (f.d.

214, 215-218, vol. I) Instanța de apel a reținut că prin prisma prevederilor art.20, alin.(5) al Legii nr. 414- XVI din data de 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, (în vigoare la momentul producerii accidentului rutier) Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule urmează să despăgubească persoana păgubită, atât în cazul în care autorul și/sau autovehiculul au rămas neidentificați, cât și în cazul în care posesorul autovehiculului nu are încheiată asigurare obligatorie de răspundere civilă auto.

În speță, sunt aplicabile prevederilor art.20, alin.(5) al Legii nr. 414-XVI din data de 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, ori Valeriu Zatic a fost recunoscut vinovat de săvârșirea contravenției prevăzute de art. 229, alin. (3) din Codul contravențional, exploatarea unui vehicul care nu a fost asigurat de răspundere civilă în modul stabilit. Astfel, instanța de apel a concluzionat că pretenția lui Valeri Ghereg cu privire la repararea prejudiciului material cauzat în urma accidentului rutier a fost depusă față de pârâtul necorespunzător, iar pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral ca fiind neîntemeiată, ori aceasta este neprobată, cuantumul solicitat fiind exagerat de mare și nu corespunde principiului compensării rezonabile și echitabile.

La 18 iulie 2019 Valeri Ghereg, reprezentat de avocatul Alexandru Bot, a declarat recurs împotriva deciziei din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond în alt complet de judecată. (f.d. 4-7, vol.II) În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanța de apel a interpretat în mod greșit legea și în acest sens a aplicat eronat normele de drept material și procedural, ceea ce a condus la soluționarea greșită a cauzei.

În opinia reprezentantului recurentului avocatului Alexandru Bot, instanța de apel a aplicat legea care nu urma să fie aplicată și anume art. 20, alin.(5) al Legii nr. 414-XVI din data de 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, ori la momentul producerii accidentului rutier și la depunerea cererii de chemare în judecată nu prevedea că drepturile și obligațiile privind dosarul de daune, constatarea pagubelor, stabilirea și plata despăgubirilor, prevăzute de prezenta lege pentru asigurător, se vor atribui și Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule.

Referitor la interpretarea eronată a legii de către instanța de apel, recurentul a menționat că nici o normă nu interzice persoanei păgubite să reclame prejudicii de la autorul prejudiciului, ori art. 20 alin.(5) al Legii nr. 414-XVI din data de 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, oferă garanția despăgubirii de către Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule persoanei în cazul de imposibilitate de identificat persoana vinovată. În speță, Valeri Ghereg a optat pentru repararea prejudiciului de la autorul accidentului rutier.

De asemenea, recurentul a mai indicat că în condițiile în care instanța de apel a constatat că pretențiile urmau să fie formulate către Biroul Național al Asiguratorilor de 3 Autovehicule, nu era în drept să respingă capătul de cerere ca fiind îndreptat față de pârâtul necorespunzător, însă avea obligația de a remite cauza la rejudecare, cu invocarea faptul de a atrage în proces Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule cel puțin în statut de intervenient accesoriu. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 14 martie 2019, publicată pe site-ul Curții de Apel Chișinău la 22 aprilie 2019, expediată prin intermediul serviciului poștal la data de 25 aprilie 2019, recepționată de avocatul recurentului la data de 20 mai 2019 (f.d.8, vol.II). Astfel, recursul declarat de către Valeri Ghereg, reprezentat de avocatul Alexandru Bot, la 18 iulie 2019, se consideră declarat în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Valeri Ghereg, reprezentat de avocatul Alexandru Bot, este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Valeri Ghereg, reprezentat de avocatul Alexandru Bot, au indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

4 În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Valeri Ghereg, reprezentat de avocatul Alexandru Bot, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Valeri Ghereg, reprezentat de avocatul Alexandru Bot, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Valeri Ghereg, reprezentat de avocatul Alexandru Bot, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, declarat de către Valeri Ghereg, reprezentat de avocatul Alexandru Bot, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas 5