2ra-1754/19 — cu privire la repararea prejudiciului material și moral în urma comiterii accidentului rutier și încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-1754/19

Instanța de fond: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central – R. Popescu-Balta

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Panov

ÎNCHEIERE

16 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Valeri Ghereg, reprezentat de

avocatul Alexandru Bot,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Valeri Ghereg

împotriva lui Valeriu Zatic cu privire la încasarea prejudiciului material și moral cauzat în

urma accidentului rutier și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din data de 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul declarat de către Valeriu Zatic, s-a casat hotărârea din data de 26

septembrie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central și s-a emis o nouă hotărâre de

respingere a acțiunii,

constată:

La 05 martie 2015 Valeri Ghereg a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Valeriu Zatic, prin care a solicitat repararea prejudiciului material în mărime de

11 977,18 lei, prejudiciului moral în mărime de 15 000 lei cauzat în urma accidentului

rutier și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 23 aprilie 2014 ora 20:00 a avut loc

accidentul rutier cu implicarea camionului xxxxx, cu numărul de înmatriculare xxxxx, la

volanul căruia se afla Valeriu Zatic și automobilului Volkswagen Polo, cu numărul de

înmatriculare xxxxx la volanul căruia se afla Valeri Ghereg.

La 24 aprilie 2014 a fost întocmit procesul - verbal cu privire la contravenție pentru

fapta comisă de către Valeriu Zatic la data de 23 aprilie 2014 și anume conducerea

camionului xxxxx, cu numărul de înmatriculare xxxxx, încălcând regulile de înmatriculare

sau de înregistrare de stat a vehiculelor și exploatând camionul fără revizie tehnică și

asigurare de răspundere civilă, acțiuni încadrate la art. 229, alin. (1) și (3) din Codul

contravențional.

Prin procesul – verbal cu privire la contravenție din data de 25 aprilie 2014 s-a

constatat că Valeriu Zatic la data de 23 aprilie 2014, conducând camionul xxxxx, cu

1

numărul de înmatriculare xxxxx, nu s-a asigurat în timpul efectuării manevrei de cotire

din banda de alături și a comis un accident rutier, acțiuni încadrate la art. 242, alin. (2) din

Codul contravențional.

Nefiind de acord cu procesele- verbale, Valeriu Zatic le-a contestat în instanța de

judecată.

Prin hotărârea din 14 iulie 2014 a Judecătoriei Anenii Noi, menținută prin decizia

din 23 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis parțial contestația lui Valeriu

Zatic și anume asupra procesului - verbal cu privire la săvârșirea contravenției prevăzute

de art. 229, alin.(1), (3) din Codul contravențional, fiind încetat procesul contravențional

în ceea ce privește săvârșirea de către Valeriu Zatic a contravenției prin încălcarea

regulilor de înmatriculare sau de înregistrare de stat a vehiculelor, prevăzute de art. 229,

alin.(1) din Codul contravențional.

Valeri Ghereg a menționat că în urma accidentului rutier, comis de către Valeriu

Zatic la 23 aprilie 2014, a suferit un prejudiciu material, ori automobilul Volkswagen

Polo, cu numărul de înmatriculare xxxxx, ce-i aparține reclamantului cu drept de

proprietate, a fost avariat.

Potrivit actului de examinare a mijlocului de transport din 19 mai 2014 emis de către

SC ,,Exauto-Plus” SRL, s-a constatat că în urma accidentului rutier automobilul

Volkswagen Polo, cu numărul de înmatriculare xxxxx a fost deteriorat, iar costul

recondiționării automobilului constituie suma de 11 977,18 lei.

Totodată, reclamantul a mai indicat că prin acțiunile lui Valeriu Zatic i-a fost cauzat

și un prejudiciu moral, ori, în momentul accidentului rutier viața și sănătatea sa a fost pusă

în pericol, fapt ce a produs asupra sa un impact puternic emoțional.

În opinia reprezentantului reclamantului, dat fiind faptul că Valeriu Zatic a fost

recunoscut vinovat de comiterea accidentului rutier, nu s-a asigurat de răspundere civilă,

acesta urmează să-i repare lui Valeri Ghereg atât prejudiciul material, cât și prejudiciul

moral suferit în urma comiterii accidentului rutier.

Prin hotărârea din 26 septembrie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Valeri Ghereg, s-a încasat de

la Valeriu Zatic în beneficiul lui Valeri Ghereg prejudiciul material în mărime de 11 977,0

lei, prejudiciul moral în mărime de 2 000,0 lei, taxa de stat în mărime de 460,0 lei,

cheltuielile de asigurare a acțiunii în mărime de 2 380,0 lei, în total 16 817,0 lei. (f.d. 174,

180-181, vol.I)

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de fond a constatat că Valeri Ghereg în

temeiul art. 1398 din Codul civil a dispus de dreptul de a înainta pretenții cu privire la

repararea prejudiciului material și moral față de Valeriu Zatic, care este autorul

prejudiciului. Astfel, dat fiind faptul că Valeriu Zatic a fost recunoscut vinovat de

comiterea accidentului rutier comis la 23 aprilie 2014, acesta urmează să repare

prejudiciul material și moral suferit de către Valeri Ghereg.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 14 martie 2019 a admis apelul

declarat de către Valeriu Zatic, a casat hotărârea din data de 26 septembrie 2018 a

Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care s-a

respins pretenția lui Valeri Ghereg cu privire la repararea prejudiciului material, ca fiind

depusă față de pârâtul necorespunzător, s-a respins pretenția lui Valeri Ghereg cu privire

2

la încasarea prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiată (f.d. 214,

215-218, vol. I)

Instanța de apel a reținut că prin prisma prevederilor art.20, alin.(5) al Legii nr. 414-

XVI din data de 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere

civilă pentru pagube produse de autovehicule, (în vigoare la momentul producerii

accidentului rutier) Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule urmează să

despăgubească persoana păgubită, atât în cazul în care autorul și/sau autovehiculul au

rămas neidentificați, cât și în cazul în care posesorul autovehiculului nu are încheiată

asigurare obligatorie de răspundere civilă auto.

În speță, sunt aplicabile prevederilor art.20, alin.(5) al Legii nr. 414-XVI din data de

22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube

produse de autovehicule, ori Valeriu Zatic a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

contravenției prevăzute de art. 229, alin. (3) din Codul contravențional, exploatarea unui

vehicul care nu a fost asigurat de răspundere civilă în modul stabilit.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că pretenția lui Valeri Ghereg cu privire la

repararea prejudiciului material cauzat în urma accidentului rutier a fost depusă față de

pârâtul necorespunzător, iar pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral ca fiind

neîntemeiată, ori aceasta este neprobată, cuantumul solicitat fiind exagerat de mare și nu

corespunde principiului compensării rezonabile și echitabile.

La 18 iulie 2019 Valeri Ghereg, reprezentat de avocatul Alexandru Bot, a declarat

recurs împotriva deciziei din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare

în instanța de fond în alt complet de judecată. (f.d. 4-7, vol.II)

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanța de apel a interpretat în

mod greșit legea și în acest sens a aplicat eronat normele de drept material și procedural,

ceea ce a condus la soluționarea greșită a cauzei.

În opinia reprezentantului recurentului avocatului Alexandru Bot, instanța de apel a

aplicat legea care nu urma să fie aplicată și anume art. 20, alin.(5) al Legii nr. 414-XVI

din data de 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă

pentru pagube produse de autovehicule, ori la momentul producerii accidentului rutier și

la depunerea cererii de chemare în judecată nu prevedea că drepturile și obligațiile privind

dosarul de daune, constatarea pagubelor, stabilirea și plata despăgubirilor, prevăzute de

prezenta lege pentru asigurător, se vor atribui și Biroului Național al Asigurătorilor de

Autovehicule.

Referitor la interpretarea eronată a legii de către instanța de apel, recurentul a

menționat că nici o normă nu interzice persoanei păgubite să reclame prejudicii de la

autorul prejudiciului, ori art. 20 alin.(5) al Legii nr. 414-XVI din data de 22 decembrie

2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de

autovehicule, oferă garanția despăgubirii de către Biroul Național al Asigurătorilor de

Autovehicule persoanei în cazul de imposibilitate de identificat persoana vinovată. În

speță, Valeri Ghereg a optat pentru repararea prejudiciului de la autorul accidentului

rutier.

De asemenea, recurentul a mai indicat că în condițiile în care instanța de apel a

constatat că pretențiile urmau să fie formulate către Biroul Național al Asiguratorilor de

3

Autovehicule, nu era în drept să respingă capătul de cerere ca fiind îndreptat față de pârâtul

necorespunzător, însă avea obligația de a remite cauza la rejudecare, cu invocarea faptul

de a atrage în proces Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule cel puțin în statut

de intervenient accesoriu.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

14 martie 2019, publicată pe site-ul Curții de Apel Chișinău la 22 aprilie 2019, expediată

prin intermediul serviciului poștal la data de 25 aprilie 2019, recepționată de avocatul

recurentului la data de 20 mai 2019 (f.d.8, vol.II). Astfel, recursul declarat de către Valeri

Ghereg, reprezentat de avocatul Alexandru Bot, la 18 iulie 2019, se consideră declarat în

termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei

civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Valeri Ghereg,

reprezentat de avocatul Alexandru Bot, este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că

Valeri Ghereg, reprezentat de avocatul Alexandru Bot, au indicat argumente ce țin de

dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat

circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente,

deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu

și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră

că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat,

iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie

temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

4

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către

Valeri Ghereg, reprezentat de avocatul Alexandru Bot, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de

fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o

apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care

este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă

Valeri Ghereg, reprezentat de avocatul Alexandru Bot, și, respectiv, nu constituie temei

de casare a deciziei recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Valeri Ghereg, reprezentat de avocatul Alexandru Bot,

inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin.

(1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Valeri Ghereg, reprezentat de avocatul Alexandru Bot, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

5