2ra-1639/19 — Încasarea sumei

Dosarul nr.2ra-1639/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central, judecător: V. Puica

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: I. Muruianu, L. Pruteanu, N. Budăi

ÎNCHEIERE

16 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

examinând admisibilitatea recursului declarat de Jorjic Casparean, reprezentat

de avocatul Oleg Bondarenco,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Jorjic Casparean către

Eugen Melnic, intervenienți accesorii Galina și Dan Donțier, cu privire la încasarea

avansului, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Jorjic Casparean, reprezentat de avocatul Oleg

Bondarenco și menținută hotărârea din 27 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Central, prin care acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La 08 februarie 2016, Jorjic Casparean a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Eugen Melnic cu privire la încasarea avansului, dobânzii de întârziere

și a cheltuielilor de judecată (f. d. 5-7).

În motivarea acțiunii, a indicat că în perioada iulie-august 2015, s-a adresat

către Eugen Melnic, în calitate de intermediar, pentru a-1 ajuta să găsească

potențiali cumpărători ai imobilului cu nr. cadastral XXX, situat pe str. XXX, ce-i

aparține cu drept de proprietate și să perfecteze tranzacția de înstrăinare a acestuia.

Eugen Melnic, la 08 septembrie 2015, a primit de la potențialii cumpărători,

Galina Donțier și Dan Donțier, suma de 3000 de euro cu titlu de avans pentru

încheierea contractului de vânzare-cumpărare a imobilului, fapt confirmat prin

recipisa din 08 septembrie 2015. Însă acesta nu i-a transmis avansul primit,

limitându-se doar la informarea acestuia despre găsirea cumpărătorului.

La 14 septembrie 2015, între Jorjic Casparean, în calitate de vânzător, și

Galina Donțier și Dan Donțier, în calitate de cumpărători, a fost încheiat contractul

de vânzare-cumpărare a imobilului, autentificat de notarul Tatiana Dumescu.

Prin notificarea nr. 11/15-03 din 17 noiembrie 2015, i-a solicitat lui Eugen

Melnic restituirea benevolă a sumei avansului în mărime de 3000 de euro, dar

somația dată a rămas fără răspuns.

1

Faptele lui Eugen Melnic de însușire ilicită prin înșelăciune și abuz de

încredere a avansului în circumstanțele menționate, reprezintă obiect de examinare

în procesul penal nr. XXX, instrumentat de organul de urmărire penală al

Inspectoratului de Poliție Râșcani al Departamentului de Poliție mun. Chișinău și

Procuratura Chișinău, în baza plângerii lui Jorjic Casparean privind pornirea

urmăririi penale în vederea atragerii lui Eugen Melnic la răspundere penală în baza

art.XX.(4) Cod penal.

Califică fapta lui Eugen Melnic de primire și reținere nelegitimă a avansului

destinat lui Jorjic Casparean ca fiind îmbogățire fără justă cauză, iar potrivit art.

1395 Cod civil, pentru sumele datorate ca fiind dobândite fără justă cauză, se

calculează dobânda în condițiile art.619 Cod civil.

Astfel, la 20 ianuarie 2018, obligația lui Eugen Melnic față de Jorjic

Casparean constituia în total suma de 4194,74 de euro.

Prin notificarea nr. 11/15-02 din 20 ianuarie 2018, înaintată lui Eugen Melnic,

reclamantul a solicitat repetat acestuia achitarea benevolă a sumei avansului în

mărime de 3000 de euro și a dobânzii de întârziere în sumă de 1194,74 de lei, până

la 01 februarie 2018, însă somația dată a rămas fără niciun răspuns.

Ca urmare, reclamantul Jorjic Casparean a solicitat încasarea din contul lui

Eugen Melnic în beneficiul său, a sumei de 3000 de euro, cu titlu de datorie și a

sumei de 1194,74 de euro, cu titlu de dobândă de întârziere pentru perioada 09

septembrie 2015-20 ianuarie 2018.

Prin încheierea protocolară din 17 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Central, s-au atras în proces în calitate de intervenienți accesorii Galina

Donțier și Dan Donțier (f.d.58).

Prin hotărârea din 27 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

acțiunea înaintată de Jorjic Casparean a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată (f.d.70;

78-82).

La 26 decembrie 2018 și la 20 februarie 2019, avocatul Oleg Bondarenco în

interesele lui Jorjic Casparean, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Central din 27 noiembrie 2018, solicitând admiterea apelului,

casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii

și încasarea cheltuielilor de judecată din contul pârâtului-intimat, cu titlu de taxă de

stat pentru examinarea cauzei în prima instanță în mărime de 2620 de lei și în

instanța de apel în mărime de 1970 de lei (f.d.76-77).

Prin decizia din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat a

fost respins și s-a menținut hotărârea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, la momentul încheierii

contractului de vânzare-cumpărare, părțile au stabilit prețul de 70000 de euro

pentru imobil, preț care a fost achitat integral de către cumpărătorii Galina Donțier

și Dan Donțier. Arvuna în mărime de 3000 de euro nu a fost luată în calcul la

executarea prestației, iar în temeiul art.632 Cod civil, aceasta se restituie.

În aceste condiții, instanța de apel a constatat că Jorjic Casparean și Eugen

Melnic nu se află în niciun raport juridic obligațional și prin urmare, prima instanță

corect a respins pretenția înaintată de Jorjic Casparean împotriva lui Eugen Melnic

cu privire la restituirea avansului, stabilind că doar Galina Donțier și Dan Donțier

sunt îndreptățiți să solicite restituirea arvunei în mărime de 3000 de euro de la

2

Eugen Melnic în temeiul art. 632 Cod civil.

Ținând cont de faptul că, pretenția reclamantului cu privire la încasarea din

contul lui Eugen Melnic a dobânzii de întârziere în mărime de 1194,74 de lei este o

pretenție subsidiară, aceasta urmează soarta primei pretenții, urmând a fi respinsă

ca fiind neîntemeiată.

Față de cele ce preced, instanța de apel a conchis că hotărârea primei instanțe

este adoptată în limitele competenței, cu aplicarea corectă a legii materiale care

guvernează raportul juridic litigios, iar în cadrul judecării cauzei au fost create

condiții obiective participanților la proces, în vederea realizării drepturilor lor

procedurale.

La 17.06.2019, Jorjic Casparean, reprezentat de avocatul Oleg Bondarenco, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel din 14 martie 2019.

În motivarea recursului a indicat că concluziile instanței de fond și ale

instanței de apel sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei și reprezintă

rezultatul aprecierii arbitrare a probatoriului administrat în cadrul examinării

dosarului, instanțele au încălcat legea materială prin neaplicarea legii care trebuia

să fie aplicată și/sau prin interpretarea eronată a legii.

Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.

La 13.09.2019, Eugen Melnic, reprezentat de avocatul Mariana Kușnir, a

depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat ca recursul declarat să fie

respins ca neîntemeiat.

La 11.10.2019, Sergiu Balaban, în interesele Galinei și Dan Donțier, a depus

prin poșta electronică, referință la cererea de recurs, prin care a solicitat admiterea

recursului declarat de Jorjic Casparean, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 14

martie 2019 și expediată pentru comunicare participanților la proces la 16 aprilie

2019 (f. d. 129), date despre recepționarea acesteia la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul împotriva deciziei din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în

termen.

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Jorjic Casparean, reprezentat de avocatul Oleg Bondarenco, neîntemeiat și

care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

3

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Jorjic Casparean, reprezentat de avocatul

Oleg Bondarenco, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi

reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se

insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul

evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs depusă de către Jorjic Casparean, reprezentat de

avocatul Oleg Bondarenco.

Astfel, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

4

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Jorjic Casparean,

reprezentat de avocatul Oleg Bondarenco.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

5