3ra-1050/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1050/19 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Ion Chirtoaca) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Angela Bostan, Veronica Negru, Anatol Pahopol) ÎNCHEIERE 16 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Mariana Pitic Sveatoslav Moldovan examinând admisibilitatea recursului depus de Zzzzzzzzzzzzzzzz, reprezentată de avocatul Alina Calugher, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Zzzzzzzzzzzzzzzz împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, intervenient accesoriu Yyyyyyyyyyyy, cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul depus de Zzzzzzzzzzzzzzzz și s-a menținut hotărârea din 25 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Zzzzzzzzzzzzzzzz, constată: La 22 mai 2018, Zzzzzzzzzzzzzzzz, reprezentată de avocatul Alina Calugher a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii avocatul Alina Calugher a invocat că, la 15 – 16 mai 2017, în curtea oficiului avocatul Zzzzzzzzzzzzzzzz, a fost amenințată cu o bară de fier și înjurată de către Yyyyyyyyyyyy, din motiv că printre clienții acesteia sunt persoane xxxxx. Zzzzzzzzzzzzzzzz a filmat acțiunile lui Yyyyyyyyyyyy, iar la 16 mai 2017 a depus o plângere la Comisia pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova, care, la 21 iulie 2017, a constatat în acțiunile acestuia abateri disciplinare grave, aplicându-i sancțiunea sub formă de retragere a licenței pentru exercitarea profesiei de avocat.

La 03 martie 2018 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, la plângerea lui Yyyyyyyyyyyy, a emis decizia nr. 61, prin care a dispus: 1. Constatarea încălcării prevederilor art. 4, 17, 20 alin. (3) al Legii privind protecția datelor cu caracter personal de către Zzzzzzzzzzzzzzzz, în partea ce ține de publicarea înregistrării video cu imaginea și vocea cet. Yyyyyyyyyyyy, operațiune care a constituit obiectul de examinare al prezentei decizii; 2. Ștergerea 1 de către Zzzzzzzzzzzzzzzz a înregistrării video cu imaginea și vocea cet. Yyyyyyyyyyyy, precum și imaginea cu vocea acestuia, de pe contul personal din rețeaua de socializare „Facebook”; 3. Informarea CNPDCP de către cet.

Zzzzzzzzzzzzzzzz, în scris, în termen de 10 zile, privind măsurile întreprinse în vederea executării pct. 2 din prezenta decizie. Astfel, prevederile art. 4 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal au fost aplicate ilegal, iar, art. 5 alin. (5) lit. e) din aceeași Lege au fost interpretate eronat, întrucât instituția pârâtă urma, în primul rând, să stabilească dreptul sau libertatea încălcată a ex-avocatului Yyyyyyyyyyyy, prin acțiunile Zzzzzzzzzzzzzzzz, iar în al doilea rând, trebuia să se axeze la emiterea deciziei pe următoarele criterii: sfera în care operează Yyyyyyyyyyyy, notorietatea persoanei vizate și obiectul filmării, contribuția la o dezbatere de interes general, comportamentul anterior al persoanei în cauză, conținutul, forma și repercusiunile publicării, circumstanțele în care au fost înregistrate imaginile video.

În viziunea sa, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a statuat greșit că este un conflict dintre vecini, care nu poate fi calificat ca fiind de interes public, pe când este vorba despre un atac al unui avocat față de alt avocat, care este obligat să dea dovadă de comportament etic și legal și în afara orelor de muncă, subiectul fiind de interes public. Este incontestabil că înregistrarea video a fost realizată într-un spațiu public, în curtea comună, iar la momentul comiterii acțiunilor huliganice Yyyyyyyyyyyy era o persoana publică. Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nejustificat a considerat că înregistrarea video și atacul violent asupra Zzzzzzzzzzzzzzzz nu poate fi supus unor dezbateri, opinii publice, astfel că, valoarea informației pentru public era mult mai mare, decât interesul lui Yyyyyyyyyyyy de a fi protejat împotriva difuzării acesteia.

Enumerarea unor riscuri, fără a le întemeia pe elemente de fapt sau alte probe pertinente, sunt doar niște speculații, care nu pot fi puse la baza unui act administrativ, drept consecință, o încălcare a vreunui articol din Legea nr. 133 nu poate fi stabilită pe bază de presupuneri, or, prin asemenea raționamente Centrul a acționat în condiții de imparțialitate. Prevederile art. 17 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nu puteau fi aplicate la speță, în condițiile în care prezentul articol este aplicabil doar cânt o decizie individuală este întemeiată exclusiv pe prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal destinată să evalueze unele aspecte ale personalității sale, precum competența profesională, credibilitatea, comportamentul și altele.

Respectiv, caracterul automatizat al operațiunilor din cauza de față nu și-a găsit confirmare în decizia atacată, or, este evident că înregistrarea video a imaginii și vocii lui Yyyyyyyyyyyy nu au avut loc într-un mod automatizat, dar manual, deoarece valoarea informației pentru public era mult mai mare, decât interesul ultimului de a fi protejat împotriva difuzării acesteia. Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a constatat că Zzzzzzzzzzzzzzzz a încălcat prevederile art. 20 alin. (3) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal, deoarece scrisorile expediate prin fax nu au fost semnate olograf de către autor, fiind declarate fără forță juridică.

Articolul 20 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal prevede doar termenul de transmitere a informației, nu și forma sau modalitatea de 2 transmitere a acesteia, prin urmare, Centrul a dat dovadă de formalism excesiv când a respins scrisorile expediate de Zzzzzzzzzzzzzzzz, încălcând dreptul la apărare a acesteia. Articolul 451 din Codul contravențional se aplică doar din momentul pornirii cauzei contravenționale și depinde de natura probelor. Decizia nr. 61/2018 a fost adoptată în temeiul art. 27 alin. (3) din Legea nr. 133, însă prin acest act nu poate fi constatată o contravenție. Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a determinat existența în acțiunile/inacțiunile Zzzzzzzzzzzzzzzz a contravenției prevăzute de art. 741 alin. (3), (4), (5), art. 742 alin. (1) din Codul contravențional, deși decizia nu constituie un act, prin care s-ar stabili vinovăția unei persoane în baza Codului contravențional.

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nu a motivat decizia și fără a dispune de asemenea împuterniciri, a constatat încălcarea art. 4, 17, 20 alin. (3) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal. Zzzzzzzzzzzzzzzz, reprezentată de avocatul Alina Calugher a solicitat anularea deciziei Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 61 din 03 martie 2018 și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 25 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a respins integral cererea de chemare în judecată depusă de Zzzzzzzzzzzzzzzz împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, intervenient accesoriu Yyyyyyyyyyyy, privind anularea deciziei (f.d.104, 106-114, vol. I). Prin decizia din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de Zzzzzzzzzzzzzzzz și s-a menținut hotărârea din 25 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.1-22, vol. II).

În motivarea soluției instanța de apel a reținut că, Zzzzzzzzzzzzzzzz, utilizând înregistrarea în calitate de probă, fapt menționat de către aceasta în cererea de chemare în judecată, dar și în cererea sa de apel, unde a insistat că filmarea acțiunilor lui Yyyyyyyyyyyy a avut ca scop colectarea probelor pentru prezentarea acestora organelor de drept, nu era în drept să o publice, încălcând astfel prevederile art. 4, 17, 20 alin. (3) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal Or, art. 425 alin. (2) din Codul contravențional, în mod imperativ, interzice divulgarea probelor în cauza contravențională până la încheierea examinării cauzei, fără autorizația agentului constatator și numai cu respectarea prezumției de nevinovăție, și cu neafectarea intereselor persoanei, în condițiile Legii privind protecția datelor cu caracter personal.

Obiecțiile apelantei precum că, acțiunile intimatului au fost filmate într-un loc public și acordul lui tacit, nu pot fi luate în considerație, în situația când dânsa a depus plângere la organele de poliție, astfel fiind pornită procedura administrativă în privința lui Yyyyyyyyyyyy, iar postarea înregistrărilor video în rețele de socializare, fără consimțământul agentului constatator și subiectului datelor cu caracter personal, până la examinarea cauzei contravenționale, contravine prevederilor art. 425 alin. (2) din Codul contravențional și art. 5 alin. (1) al Legii privind protecția datelor cu caracter personal. În circumstanțele stabilite nu are importanță locul filmării, dacă a avut loc cu sau fără consimțământul lui Yyyyyyyyyyyy, statutul lui și interesul societății, 3 punctul de reper fiind pornirea procedurii contravenționale la plângerea apelantei.

Din materialele cauzei rezultă că, plângerea a fost depusă, cum indică și apelanta, la data de 16 mai 2017, când imediat după înregistrarea acțiunilor lui Yyyyyyyyyyyy a chemat poliția, evident că postarea acestor înregistrări pe „Facebook” a avut loc după depunerea plângerii menționate și pornirea procesului contravențional în privința intimatului, în conformitate cu prevederile art. 374 alin. (21) din Codul contravențional. Argumentele apelantei privind încălcarea procedurii de emitere a deciziei nr. 61 din 03 martie 2018, sunt neîntemeiate, din moment ce la materialele cauzei a fost prezentată corespondența dintre Zzzzzzzzzzzzzzzz și Yyyyyyyyyyyy, prin care se constată că Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a citat pe Zzzzzzzzzzzzzzzz de nenumărate ori și a solicitat prezentarea poziției cu referire la petiția lui Yyyyyyyyyyyy.

La 01 iulie 2019, completat la 09 septembrie 2019, Zzzzzzzzzzzzzzzz, reprezentată de avocatul Alina Calugher a depus recurs împotriva deciziei din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului a invocat că la examinarea cauzei în apel a participat magistrata Veronica Negru, rudă de gradul I cu judecătorul Alexandru Negru, care are în procedură cauza contravențională inițiată de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal în privința sa, cauză la care instanța de apel a făcut trimitere în decizia sa. Instanța de apel a ignorat faptul că înregistrările au fost publicate imediat după ce au fost realizate, însă procedura contravențională în privința lui Yyyyyyyyyyyy a fost pornită abia la 10 iulie 2017. Respectiv, aceste înregistrări nu aveau la 16 – 18 mai 2017 calitatea de probe, fapt apreciat eronat de către instanța de apel.

Instanța de apel nu s-a expus și nu a dat apreciere unor argumente și probe esențiale, astfel, vocea și fața persoanei nu pot fi separate de atacurile exercitate asupra recurentei, acestea nu sunt date personale de categorie specială și pot fi captate fără consimțământul subiectului, care prin atac s-a expus în public. Aceleași înregistrări au urmărit două scopuri legale și anume: prin fixarea comportamentului huliganic a lui Yyyyyyyyyyyy s-a urmărit ca ultimul să fie atras la răspundere pentru discursul de ură și atac huliganic, precum și pentru a-și asigura protecția fizică și psihică. În același sens, recurenta a reiterat poziția expusă în fața instanțelor ierarhic inferioare, insistând că Yyyyyyyyyyyy este persoană publică, iar atacurile au fost săvârșite în spațiul public.

Zzzzzzzzzzzzzzzz a solicitat casarea hotărârii din 25 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a deciziei din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu adoptarea unei noi decizii, prin care să fie anulată decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 61 din 03 martie 2018. La 02 septembrie 2019 și 16 septembrie 2019 Yyyyyyyyyyyy a depus referință la recursul formulat de Zzzzzzzzzzzzzzzz, prin care a solicitat declararea acestuia inadmisibil, cu menținerea hotărârii și deciziei contestate. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. 4 Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

Conform articolului 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Conform articolului 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă legală, completul specializat va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ. Potrivit articolului 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 28 mai 2019. Conform scrisorii de însoțire cu numărul de ieșire 7396, decizia din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la 12 iulie 2019 (f.d. 23, vol. II). Cererea de recurs a fost depusă la 01 iulie 2019, completată la 09 septembrie 2019, adică în termen de 30 de zile de la data expedierii deciziei instanței de apel pentru notificare.

Examinând temeiurile recursului depus de Zzzzzzzzzzzzzzzz, reprezentată de avocatul Alina Calugher în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către 5 instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Zzzzzzzzzzzzzzzz nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul Xxxxx, reprezentată de avocatul Alina Calugher cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău. Totodată, completul de admisibilitate reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă, însă, din recursul depus nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a 6 declara inadmisibil recursul depus de Zzzzzzzzzzzzzzzz, reprezentată de avocatul Alina Calugher.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) din Codul administrativ, art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Zzzzzzzzzzzzzzzz, reprezentată de avocatul Alina Calugher se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Mariana Pitic Sveatoslav Moldovan 7