3rh-38/19 — contestarea actului administrativ, restabilirea în functie, incasarea despagubirilor pentru perioada absentei fortate de la serviciu si repararea prejudiciului moral.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ, restabilirea în functie, incasarea despagubirilor pentru perioada absentei fortate de la serviciu si repararea prejudiciului moral.
- Temei legal
- depunerea cererii de revizuire; termenele de depunere a cererii de revizuire si calculul acestora.
3rh-38/19 — contestarea actului administrativ, restabilirea în functie, incasarea despagubirilor pentru perioada absentei fortate de la serviciu si repararea prejudiciului moral. (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3rh-38/19
Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău: (jud.: Gh. Crețu)
Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție:
(jud.: V. Doagă, A. Cobăneanu, Iu. Bejenaru, I. Vîlcov, Sv. Moldovan)
Î N C H E I E R E
09 octombrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componentă:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Ala Cobăneanu
Iurie Bejenaru
Victor Burduh
Sveatoslav Moldovan
examinând cererea de revizuire depusă de Ambros Mariana,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Mariana Ambros împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la contestarea
actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea despăgubirilor pentru perioada
absenței forțate de la serviciu și repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 03 iulie 2013 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a
admis recursul depus de către Primarul General al mun. Chișinău, s-a casat hotărârea
din 24 decembrie 2012 a Curții de Apel Chișinău și s-a emis o hotărâre nouă de
respingere a acțiunii ca neîntemeiată și s-a respins recursul depus de avocatul Balan
Iulian în interesele Marianei Ambros ca fiind depus de către o persoană care nu este în
drept să-l declare
c o n s t a t ă:
La 19 ianuarie 2011 Mariana Ambros reprezentată de avocatul Balan Iulian în baza
mandatului seria MA nr. 0000112 din 02 februarie 2011, a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la contestarea actului
administrativ, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate
de la serviciu și repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii a indicat că prin dispoziția Primarului General al mun.
Chișinău nr. 545-dc din 24 decembrie 2010, Ambros Mariana a fost destituită din
funcția de director al Direcției Generale Economie, Reforme și Relații Patrimoniale.
În motivarea dispoziției, Primăria mun. Chișinău s-a referit la prevederile Legii nr.
158 din 04 iulie 2008, iar temei de destituire a invocat articolele 57 lit. c), g) și j), art.58
lit. g), art. 59 și 64 lit. b).
S-au invocat fapte, acțiunii și inacțiuni în care se pretinde că Mariana Ambros ar fi
intervenit în favoarea soluționării unor cereri în afara cadrului legal, care ar fi adus
1
atingere prestigiului instituției unde activează și ar fi încălcat prevederile referitoare la
obligații, prevederile legate de incompatibilitate, conflict de interese și restricțiile
impuse de lege, adică a comis o abatere disciplinară care a avut urmări grave.
Dispoziția nr. 545-dc a fost emisă contrar procedurii stabilite prin Hotărârea
Guvernului nr. 519 din 22 iunie 2010, deoarece trebuia să se formeze o comisie de
disciplină, care urma să examineze și să audieze funcționarul public a cărui faptă
constituie obiectul sesizării, iar la finele anchetei de serviciu să-i transmită o copie a
raportului de anchetă.
Comisia de disciplină nu a acordat Marianei Ambros posibilitatea de a semna
procesul-verbal al audierii, nu a notificat în nici un fel eventualul refuz de a semna
respectivul proces-verbal, nu a oferit o copie a procesului- verbal de audiere și nici nu a
respectat procedura de citare prevăzută de lege, iar la momentul audierii nu a fost
prezentat raportul privind ancheta de serviciu.
Comisia de disciplină din cadrul Primăriei mun. Chișinău nu a putut prezenta actul
de bază al activității de anchetă care a stat la destituirea Marianei Ambros, iar lipsa
raportului privind ancheta de serviciu denotă că dispoziția de destituire este ilegală și
emisă într-un mod arbitrar.
Dispoziția de destituire a reclamantei Ambros Mariana a fost semnată de către
Primarul General al mun. Chișinău în lipsa raportului privind ancheta de serviciu, o
cerință legală menită să excludă ilegalitățile organelor de conducere care au dreptul de
a aplica sancțiuni.
Raportul privind ancheta de serviciu este rezultatul activității de elucidare și
constatare a pretinselor încălcări, rezultatul audierii martorilor și administrării de probe,
iar lipsa cumulativă a acestor două elemente confirmă că decizia de destituire a
Marianei Ambros este adoptată contrar legii.
La 27 decembrie 2010 Ambros Mariana a solicitat autorității publice locale
eliberarea copiei raportului privind ancheta de serviciu, însă nici până la data depunerii
acțiunii respectivul raport nu a fost prezentat.
Consideră că orice raport care a apărut după data audierii urmează să fie apreciat
critic, deoarece există o bănuială rezonabilă că acesta ar fi unul ilegal menit să înlăture
carențele procesuale ale Comisiei de disciplină, care nu a îndeplinit raportul de serviciu,
precum și de către angajații Primăriei mun. Chișinău care nu au stabilit toate datele
veridice ale litigiului.
Dispoziția de destituire din funcție nr. 545-dc din 24 decembrie 2010 nu redă
temeiurile de fapt în baza cărora a fost destituită din funcție Mariana Ambros, făcându-
se trimitere doar la careva prevederi legale.
In urma audierii de către Comisia de disciplină, Mariana Ambros a constatat că îi
sunt imputate ilegalități de procedură legate de îmbunătățirea condițiilor de trai și faptul
că a întreprins ilegalități în procesul de pregătire a proiectului de dispoziție a Primarului
General al mun. Chișinău „Cu privire la transmiterea în locațiune a încăperilor
societății pe acțiunii „Business Incubator Alfa”.
Pretinsele ilegalități în procedurile de obținere a spațiului locativ Mariana Ambros
le consideră neîntemeiate, deoarece a respectat toate prevederile legale și procedurile
formale în ordinea respectiv cronologică.
La 13 august 2010 vice-directorul Direcției Generale Economie, Reforme și
Relații Patrimoniale și președintele Comitetului sindical al Direcției Generale
2
Economie, Reforme și Relații Patrimoniale s-au adresat Primăriei mun. Chișinău,
solicitând îmbunătățirea condițiilor de trai ale Marianei Ambros.
La 07 septembrie 2010 Ambros Mariana a fost informată de Primăria mun.
Chișinău ce acte suplimentare urmează să prezinte pentru ca solicitarea cu privire la
acordarea spațiului locativ să fie examinată.
La 29 septembrie 2010 Consiliul mun. Chișinău a eliberat Marianei Ambros
certificat că nu a participat la procesul privatizării fondului de locuințe pe teritoriul
mun. Chișinău.
La 13 octombrie 2010 ÎS „Cadastru” a eliberat certificatul nr. 0100/10/1747, prin
care se confirmă că Mariana Ambros nu deține bunuri imobile pe teritoriul mun.
Chișinău.
Academia de Studii Economice din Moldova prin certificatul nr. 775 din 15
octombrie 2010 a confirmat că Mariana Ambros deține viză de reședință până la data
de 21 decembrie 2010 și că odată cu expirarea vizei, alt spațiu locativ nu i se va oferi
după absolvirea studiilor de doctorat.
La 18 octombrie 2010 Mariana Ambros s-a adresat Primăriei mun. Chișinău cu
cerere, prin care a solicitat acordarea spațiului locativ din fondul locativ municipal
disponibil pentru îmbunătățirea condițiilor de trai în care a indicat că apartamentul
urmează să fie repartizat pentru ea, sora și mama.
De către sora Marianei Ambros a fost întocmită o declarație notarială, prin care se
obliga să achite contravaloarea suprafeței de 32,60 m.p. din apartamentul solicitat.
Prin dispoziția Preturii sect. Rîșcani, mun. Chișinău nr. 223 din 26 octombrie 2010
Mariana Ambros a fost inclusă în listele pentru îmbunătățirea condițiilor de trai.
Ulterior a fost elaborat proiectul de decizie cu privire la eliberarea ordinului de
repartiție, pentru viceprimarul de ramură, responsabil de fondul municipal de locuințe.
Respectivul proiect a fost avizat de către juristul Direcției Locativ Comunale - V.
Leu, direcție responsabilă de repartizarea fondului locativ-municipal.
Proiectul a fost avizat și de șeful secției a Direcției repartizare a spațiului locativ,
Stoicev, însă procedura a fost stopată la momentul declarațiilor tendențioase date pentru
presă de către Primarul General al mun. Chișinău.
Consideră Mariana Ambros că în temeiul art. 42 și art. 45 din Codul cu privire la
locuințe și art. 29 alin. (1) și art. 32 alin. (1) din Legea administrației publice locale, dar
și a tuturor probelor prezentate, întrunește condițiile legale cu privire la îmbunătățirea
condițiilor locative.
De asemenea, Marianei Ambros îi sunt imputate fapte că ar fi întreprins ilegalități
în procesul de pregătire a proiectului de dispoziție a Primarului General al mun.
Chișinău „Cu privire la transmiterea în locațiuni a încăperilor societății pe acțiunii
„Business Incubator Alfa”.
Acuzațiile aduse le consideră neîntemeiate, menite să camufleze ilegalitatea
destituirii din funcție a Marianei Ambros, deoarece premisa elaborării proiectului de
dispoziții cu privire la acceptarea transmiterii în locațiune a încăperilor societății pe
acțiunii „Business Incubator Alfa” a servit situația financiară a societății, solicitarea
societății pe acțiunii „Eclat Modem” și prevederile Hotărârii Guvernului nr. 483 din 29
octombrie 2008 „Cu privire la darea în locațiune a activelor neutilizate”.
Proiectul de dispoziție poartă un caracter de coordonare a acțiunilor
reprezentanților autorității publice locale și nu are caracter absolut.
3
Este un proiect de inițiere a procedurii, care nu exclude sub nicio formă obținerea
avizelor subdiviziunilor de profil și a comisiilor de profil ale Consiliului municipal
Chișinău.
Direcția Generală Economie, Reforme și Relații Patrimoniale condusă de Mariana
Ambros, doar a pregătit un proiect de decizie, care urma să fie coordonat și ajustat la
prevederile legislației în vigoare.
Cere Mariana Ambros reprezentată de avocatul Balan Iulian anularea dispoziției
Primarului General al mun. Chișinău nr. 545-dc din 24 decembrie 2010, restabilirea în
funcție, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu în mărime de
259.424 de lei și a sumei de 100.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.
Prin hotărârea din 24 decembrie 2012 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea
Marianei Ambros a fost admisă parțial.
S-a anulat dispoziția Primarului General al municipiului Chișinău nr. 545-dc din
24 decembrie 2010 „Cu privire la destituirea Marianei Ambros din funcție de director
al Direcției Generale Economie, Reforme și Relații patrimoniale” ca fiind ilegală.
S-a restabilit Mariana Ambros în funcție de director al Direcției Generale
Economie, Reforme și Relații patrimoniale începând cu 28 decembrie 2010.
S-a încasat din contul Primăriei mun. Chișinău în beneficiul Marianei Ambros
salariul mediu pentru absența forțata de la serviciu pentru perioada de la 28 decembrie
2010 până la 24 decembrie 2012 în sumă totală de 94 884 lei și prejudiciul moral în
mărimea unui salariu mediu de funcție în sumă de 3953,50 lei.
În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
La 21 februarie 2013 Mariana Ambros reprezentantă de avocatul Balan Iulian a
declarat recurs împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 24 decembrie 2012, iar
la data de 22 februarie 2013 a depus recurs Primarul General al mun. Chișinău.
Prin decizia din 03 iulie 2013 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul
declarat de către Primarul General al mun. Chișinău.
S-a casat hotărârea Curții de Apel Chișinău din 24 decembrie 2012 și s-a emis o
hotărâre nouă, prin care acțiunea Marianei Ambros a fost respinsă integral ca fiind
neîntemeiată.
S-a respins recursul declarat de Mariana Ambros reprezentantă de avocatul Balan
Iulian ca fiind depus de către o persoană care nu este în drept să-l declare.
Prin încheierea din 23 septembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă
ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ambros Mariana împotriva deciziei
din 03 iulie 2013 a Curții Supreme de Justiție.
Prin încheierea din 25 octombrie 2017 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă
ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ambros Mariana împotriva deciziei
din 03 iulie 2013 a Curții Supreme de Justiție.
La 05 septembrie 2019 Mariana Ambros a depus cerere de revizuire împotriva
deciziei din 03 iulie 2013 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea acesteia,
casarea deciziei instanței de recurs, cu menținerea hotărârii din 24 decembrie 2012 a
Curții de Apel Chișinău.
În motivarea cererii de revizuire Mariana Ambros a indicat că instanța de recurs și-
a întemeiat decizia de respingere a acțiunii bazându-se pe răspunsul ÎS „Direcția
Servicii pentru Corpul Diplomatic” nr. 79/05 din 05 decembrie 2005 din care rezultă că
4
această Direcție este gestionarul apartamentului nr. 57 din str. Pușkin, 33, mun. Chișinău
în baza deciziei nr. 12/4-1 din 13 octombrie 1992 a Primăriei mun. Chișinău.
Cu referire la prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, a invocat
Mariana Ambros că i-au devenit cunoscute unele circumstanțe esențiale ale cauzei, care
nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute ei anterior și anume, că recent a depistat că
Serviciul Municipal de Arhivă nu i-a eliberat răspuns la demersul său din 25 noiembrie
2010, prin care a solicitat eliberarea copiei deciziei nr. 12/4-1 din 13 octombrie 1992 a
Primăriei mun. Chișinău, pentru a fi prezentată instanței de judecată, precum și din
scrisoarea nr. 2205 din 13 august 2019 a Direcției de Arhivă Chișinău, a aflat că în urma
studierii procesului-verbal al ședinței Primăriei or. Chișinău nr. 12 din 28 mai 1992, o
astfel de decizie a Primăriei mun. Chișinău cu nr. 12/4-1 „Cu privire la repartizarea
apartamentului nr. 57 din str. Pușkin, 33, mun. Chișinău Direcției Servicii pentru Corpul
Diplomatic”, nu s-a depistat.
Astfel, se constată că nu există niciun act administrativ ce ar permite instanței de
judecată să afirme că apartamentul în litigiu ar fi aparținut Direcției de Arhivă Chișinău
pentru Corpul Diplomatic.
Prin urmare, nu se atestă temeiuri pentru a fi trasă la răspundere disciplinară.
La 13 septembrie 2019, în adresa Primăriei mun. Chișinău a fost expediată copia
cererii de revizuire depusă de Ambros Mariana, cu înștiințarea despre posibilitatea
depunerii referinței.
La 26 septembrie 2019 Primăria mun. Chișinău reprezentantă de Ion Ursu în baza
procurii nr. 02-116/61 din 10 iulie 2019, a depus referință, solicitând respingerea ca
fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Mariana Ambros, cu menținerea
deciziei din 03 iulie 2013 a Curții Supreme de Justiție, pe care o consideră legală și
întemeiată, invocând că circumstanțele la care face referire revizuentă nu pot fi reținute,
or, în sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, acestea nu pot fi considerate
ca circumstanțe, care ar permite redeschiderea procesului.
Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la
01 aprilie 2019.
Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios
administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în
continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului
cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se
va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.
Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel,
de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
Totodată, conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în
contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.
Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu
excepția art. 169–171.
În conformitate cu art. 448 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cererea de
revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,
5
modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a
menținut, a modificat hotărârea sau a emis o hotărâre nouă.
Se reține că, la caz, prin decizia din 03 iulie 2013 a Curții Supreme de Justiție s-a
admis recursul declarat de către Primarul General al mun. Chișinău.
S-a casat hotărârea din 24 decembrie 2012 a Curții de Apel Chișinău și s-a emis o
hotărâre nouă, prin care acțiunea Marianei Ambros a fost respinsă integral ca
neîntemeiată.
S-a respins recursul declarat de Mariana Ambros reprezentantă de avocatul Balan
Iulian ca fiind depus de către o persoană care nu este în drept să-l declare.
Prin urmare, Curtea Supremă de Justiție este competentă de a examina cererea de
revizuire depusă de către Ambros Mariana împotriva deciziei din 03 iulie 2013 a Curții
Supreme de Justiție.
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de
revizuire și obiecțiile din referința depusă, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ lărgit al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de
revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se
declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale
cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că
a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul
judecării anterioare a cauzei.
În conformitate cu art. 450 lit. b) din Codul de procedură civilă, cererea de
revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat
cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu
puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii
irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art. 449 lit. b).
Conform art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se
depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu
temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.
Potrivit art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, dacă examinarea cererii de
revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele
se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.
În conformitate 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce
examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de
revizuire ca fiind inadmisibilă.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
lărgit al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire a fost depusă peste termenul
prevăzut de art. 450 lit. b) din Codul de procedură civilă, și anume peste 6 ani și 2 luni
de la data rămânerii irevocabile a deciziei din 03 iulie 2013 a Curții Supreme de Justiție,
or, norma dată de drept cert, expres și imperativ stipulează că cererea de revizuire se
depune nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau
deciziei – în cazul prevăzut la art. 449 lit. b).
Procedura de revizuire prevăzută la art. 449 – 453 din Codul de procedură civilă
servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate
6
într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6§1 din Convenția Europeană pentru
Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul
securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea
Europeană a Drepturilor Omului că, o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a
fi rediscutată. Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este
necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință
Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28
octombrie 1999).
Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c.
Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat
expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și
imparțială, garantat de art. 6§1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin prisma
Preambulului Convenției, care enunța preeminență principiului supremației dreptului ca
element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele
fundamentele a preeminenței este principiul securității raporturilor juridice, care
înseamnă că o soluții definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată,
principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de regula lucrului
judecat.
Astfel, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res
judicata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o
parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar
cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența
instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile
judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu
trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu
privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O abatere de la acest
principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe
esențiale și convingătoare (Josan vs. Moldova, nr. 37431/02, §25; Brumărescu vs.
România, nr. 28342/95, §6; Ryabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, §52).
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ lărgit al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că o eventuală admitere a cererii
de revizuire depusă de Ambros Mariana în lipsa unor circumstanțe fundamentale și
obligatorii, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a
drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil garantate de art. 6§1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a
Drepturilor Omului speța Popov (2) c. Moldovei din 06 decembrie 2005, definitivă din
06 martie 2006.
Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ lărgit al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge ca
fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Ambros Mariana împotriva
deciziei din 03 iulie 2013 a Curții Supreme de Justiție.
7
În conformitate cu art. 195, art. 230, art. 257 alin. (1) și (2) și art. 258 alin. (3) din
Codul administrativ și art. 269-270 și art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură
civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
lărgit al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ambros Mariana
împotriva deciziei din 03 iulie 2013 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios
administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mariana Ambros
împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ,
restabilirea în funcție, încasarea despăgubirilor pentru perioada absenței forțate de la
serviciu și repararea prejudiciului moral.
Încheierea nu se spune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Ala Cobăneanu
Iurie Bejenaru
Victor Burduh
Sveatoslav Moldovan
8