3rh-2/18 — anularea dispoziției, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu

3rh-2/18 — anularea dispoziției, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău Dosarul nr. 3rh-2/18

Judecător: A. Andronic

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița

Instanța de recurs: CSJ

Judecători: I. Sîrcu, T. Chișca-Doneva, I. Bejenaru, N. Craiu, I. Druță

Î N C H E I E R E

14 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecători Tamara Chișca-Doneva, Iurie Bejenaru,

Nicolae Craiu, Ion Druță

examinând cererea de revizuire depusă de către Boldurescu Adrian,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Boldurescu

Adrian împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Primarul General al

municipiului Chișinău, intervenient accesoriu Direcția Generală Transport Public

și Căi de Comunicație, privind anularea dispoziției, restabilirea în funcție,

încasarea salariului pentru absența forțată la serviciu,

și cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat împotriva Primarului General al municipiului Chișinău

privind anularea dispoziției,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 15 iunie 2016, prin care a

fost casată decizia Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2015 și s-a menținut

hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 19 mai 2015,

c o n s t a t ă :

La 10 octombrie 2014, Boldurescu Adrian s-a adresat cu cerere de chemare

în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău, Primarului General al mun.

Chișinău, intervenient accesoriu Direcția Generală Transport Public și Căi de

Comunicație a Consiliului mun. Chișinău. Pe parcursul examinării pricinii și-a

concretizat cerințele, în final solicitînd anularea dispoziției nr. 531-dc din 18

septembrie 14 „despre executarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 17

septembrie 2014”, anularea dispoziției nr. 548-dc din 24 septembrie 14 „cu

privire la destituirea din funcția șef al DGTPCC”, restabilirea în funcția șef al

DGTPCC, anularea actul nr. 1 și nr. 2 din 18 septembrie 2014 privind constatarea

absenței nemotivate la serviciu la 18 septembrie 2014, încasarea salariul pentru

absența forțată de la serviciu de la 11 decembrie 2013 pînă la data pronunțării

hotărîrii (f. 3-6, 24, 25, 91).

1

În motivarea cerințelor înaintate reclamantul a indicat că, prin dispoziția

Primarului General al mun. Chișinău nr. 354-dc din 12 iulie 2011 a fost numit

director interimar al DGTPCC, iar prin dispoziția nr. 463-dc din 19 septembrie

2011 a fost numit director al DGTPCC. La 02 mai 2013 a fost eliberat din funcție

prin dispoziția nr. 137-dc.

Mai indică reclamantul că, prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău

din 10 decembrie 2013, a fost anulată dispoziția nr. 137-dc din 02 mai 2013, a

fost restabilit în funcție de la 02 mai 2013, s-a încasat salariul pentru absența

forțată la serviciu perioada 02 mai 2013 - 10 decembrie 2013 și despăgubirea

pentru prejudiciul moral cauzat în sumă de 25 556,52 lei. Hotărîrea menționată în

partea restabilirii în funcție și achitării unui salariu mediu lunar urma să fie

executată imediat de la data pronunțării 10 decembrie 2013, însă pînă în prezent

nu a fost executată și nu a primit nici o înștiințare referitor reintegrarea în funcție

și achitarea sumelor adjudecate.

La 26 septembrie 2014, i s-a adus la cunoștință dispoziția nr. 531-dc din 18

septembrie 2014 de restabilire în funcție și dispoziția nr. 548-dc din 24

septembrie 2014 de destituire din funcție. De la data eliberării inițiale din funcție

la 02 mai 2013 pînă la data depunerii prezentei acțiuni nu a activat nici o zi în

funcția șef DGTPCC, iar dispoziția din 18 septembrie 2014 de restabilire în

funcție nu a produs nici un efect asupra lui în sensul restabilirii drepturilor la

muncă și salariale de care a fost privat ilegal.

Menționează reclamantul că, nu a primit nici o indicație de la angajator

referitor la exercitarea atribuțiilor de serviciu în urma reîncadrării în funcție.

Orice dispoziție a angajatorului nu este valabilă dacă nu a fost comunicată

angajatului. Comunicarea despre restabilirea în funcție urma să fie efectuată

astfel, încît să se poată conforma indicațiilor angajatorului. Atît programul de

activitate al Primăriei mun. Chișinău cît și cel al DGTPCC începe la ora 08.00, iar

dispoziția din 18 septembrie 2014 de restabilire în funcție a fost emisă la 18

septembrie 2014 fară a se preciza ora emiterii, respectiv și obligațiile de muncă

odată cu reintegrarea în serviciu urmau a fi onorate tot de la 18 septembrie 2014,

însă nu i-a fost comunicat că trebuie să se afle la serviciu la 18 septembrie 2014

ora 08.00 și dispoziția din 18 septembrie 2014 care stabilește această obligație de

reintegrare în funcție nu era adoptată la 18 septembrie 2014 până la ora 08.00,

deoarece Primăria mun. Chișinău încă nu-și începuse activitatea în acea zi.

Dispoziția nr. 531-dc din 18 septembrie 2014 nu putea fi executată la această

dată, deoarece nu i-a fost adusă la cunoștință. Dispoziția nr. 548-dc din 24

septembrie 2014 de eliberare din funcție a fost emisă cu încălcarea legii, fiind

destituit din funcție de la o dată anterioară datei emiterii actului de destituire.

Art. 63 alin. (1) lit. d) al Legii cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public, indicat în motivarea dispoziției nr. 548-dc din 24

septembrie 2014 nu este aplicabil în cazul dat, deoarece prevede temei al

concedierii ca urmare a admiterii cererii de restabilire în funcție funcționarul

eliberat sau destituit ilegal, de la data pronunțării de către instanța de judecată a

hotărîrii prin care s-a dispus restabilirea, dar nu pentru pretinsa absență de la

serviciu.

2

La 18 decembrie 2014, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat (în

continuare OTC al CS) s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva

Primarului General al mun. Chișinău, intervenient accesoriu Boldurescu Adrian,

solicitînd anularea dispoziției nr. 548-dc din 24 septembrie 2014 cu privire la

destituirea lui Boldurescu Adrian din funcția șef al DFTPCC (f.d. 85 (5-6)).

A indicat reclamantul OTC al CS că, prin dispoziția nr. 548-dc din 24

septembrie 2014 s-a dispus destituirea lui Boldurescu Adrian din funcția șef

DGTPCC, pe motivul absenței nemotivate de la serviciu timp de 4 ore consecutiv

pe parcursul zilei lucrătoare. Prin notificarea nr. 1304/OT4-1892 din 11

noiembrie 2014 a solicitat abrogarea dispoziției menționate, însă în termenul

prevăzut de lege nu a parvenit nici un răspuns.

Consideră OTC al CS că, dispoziția nr. 548-dc din 24 septembrie 2014 a fost

emisă contrar prevederilor legale, fară a fi luat în considerație că funcția șef

DGTPCC este una publică din cadrul autorității publice și cade sub incidența

Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, iar potrivit art.

59 alin. (3) al Legii indicată, sancțiunea disciplinară nu poate fi aplicată decît

după cercetarea prealabilă a faptei imputate și după audierea echitabilă a

funcționarului public de către comisia de disciplină, în termen de cel mult o lună

de la data constatării abaterii. Din actele care au stat la baza emiterii dispoziției

contestate rezultă că în modul prevăzut de lege nu s-a efectuat o cercetare

prealabilă a faptei imputate. Nu a fost audiat funcționarul public referitor la

această faptă, nu i s-a cerut explicație scrisă obligatorie în cazul dat.

Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 01 aprilie 2015, cauza

civilă la acțiunea înaintată de OTC al CS a fost conexată pentru examinare într-un

singur proces cu pricina civilă la acțiunea înaintată de Boldurescu Adrian. (f.d.

84-85)

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 19 mai 2015, s-au

respins ca nefondate cererea de chemare în judecată depusă de Boldurescu Adrian

împotriva Primăriei mun. Chișinău, Primarului general al mun. Chișinău,

intervenient accesoriu Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicații a

Consiliului mun. Chișinău, privind anularea dispoziției nr. 531-dc din 18.09.2014

și dispoziției nr. 548-dc din 24.09.2014, restabilirea în funcție, anularea actului

nr. 1 și nr. 2 privind constatarea absenței nemotivate de la serviciu din

18.09.2014, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu și cererea de

chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

împotriva Primarului General al mun. Chișinău, intervenient accesoriu

Boldurescu Adrian, privind anularea dispoziției nr. 548-dc din 24.09.2014.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2015, s-a admis apelul

depus de Boldurescu Adrian, s-a casat integral hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 19 mai 2015 și s-a emis o nouă hotărîre, prin care:

-S-a încetat procesul pe marginea cerinței de anulare dispoziția nr. 531-dc

din 18 septembrie 2014 „despre executarea încheierii Curții Supreme de Justiție

din 17 septembrie 2014” prin care a fost reintegrat Adrian Boldurescu în funcția

șef Direcție Generală Transport Public și Căi Comunicații a Consiliului mun.

Chișinău de la 03 mai 2013;

3

-S-a admis în parte acțiunea înaintată de Boldurescu Adrian și integral

acțiunea înaintată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat;

-S-a anulat dispoziția Primarului General al m. Chișinău nr. 548-dc din 24

septembrie 2014 de destituire de la 18 septembrie 2014 a lui Boldurescu Adrian

din funcția șef Direcție Generală Transport Public și Căi Comunicații a

Consiliului mun. Chișinău;

-S-a restabilit Boldurescu Adrian în funcția șef Direcție Generală Transport

Public și Căi de Comunicație a Consiliului mun. Chișinău de la 18 septembrie

2014;

-S-a încasat de la Primăria mun. Chișinău prin intermediul Direcției

Generală Transport Public și Căi de Comunicație a Consiliului mun. Chișinău

pentru Boldurescu Adrian salariul mediul lunar 200 192,74 lei pentru absența

silită la serviciu de la 10 decembrie 2013 pînă la 25 noiembrie 2015;

În rest, acțiunea înaintată de Boldurescu Adrian s-a respins ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 15 iunie 2016, s-au admis

recursurile declarate de Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație

și Primarul General al municipiului Chișinău, s-a casat decizia Curții de Apel

Chișinău din 25 noiembrie 2015 și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Centru

mun. Chișinău din 19 mai 2015.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 19 septembrie 2017, Boldurescu

Adrian a depus cerere de revizuire, solicitând casarea deciziei Curții Supreme de

Justiție din 15 iunie 2016.

În motivarea cererii de revizuire, invocând prevederile art. 449 lit. b) CPC, a

indicat că instanța de recurs la examinarea cauzei a admis o eroare în legătură cu

situație de fapt și de drept ale speței. Relevă că atât instanța de fond cât și instanța

de recurs la examinarea prezentului litigiu, au constatat încălcarea disciplinei

muncii de către revizuent în temeiul actelor nr. 1, 2 din 18 septembrie 2014 și nr.

3,4 din 19 septembrie 2014, care au fost întocmite cu încălcarea legislației în

vigoare, pe marginea respectivului fapt fiind pornită urmărirea penală. Prin

urmare, consideră revizuentul că respectivele acte nu reflectă starea reală a

lucrurilor și respectiv, au indus instanțele de judecată în eroare. La fel, indică

revizuentul că despre respectivele circumstanțe (ilegalitățile admise de către

factorii de decizie din cadrul Primăriei mun. Chișinău) a aflat abia după pornirea

cauzei penale (15 septembrie 2017).

La 07 noiembrie 2017, Direcția Generală Transport Public și Căi de

Comunicație a depus referință pe marginea cererii de revizuire înaintate de

Boldurescu Adrian, solicitând respingerea acesteia ca fiind inadmisibilă.

La 12 februarie 2018, Boldurescu Adrian a depus o cerere de revizuire

suplimentară, solicitând casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 15 iunie

2016 și hotărîrii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 19 mai 2015, cu

menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2015.

În motivarea acesteia, invocând prevederile art. 449 lit. b) CPC, a indicat că

prezenta cauză civilă, este conexă cauzei civile examinate anterior. Astfel, relevă

revizuentul că anterior, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 17

septembrie 2014 (judecătorii: Sv. Filincova, G. Stratulat, Iu. Bejenaru), au fost

4

declarate ca fiind inadmisibile recursurile înaintate de Primarul General al mun.

Chișinău și Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație împotriva

deciziei Curții De apel Chișinău din 09 aprilie 2014. Totodată, prin decizia Curții

de apel Chișinău din 09 aprilie 2014 a fost menținută hotărârea Judecătoriei

Centru mun. Chișinău din 10 decembrie 2013, prin care s-a anulat dispoziția nr.

137-dc din 02 mai 2013, și s-a restabilit Boldurescu Adrian.

Relevă revizuientul că obiectul revizuirii în prezenta cauză civilă, constituie

decizia Curții Supreme de Justiție din 15 iunie 2016 (judecătorii: I. Sîrcu, T.

Chișca-Doneva, I. Bejenaru, N. Craiu, I. Druță), prin care s-au admis recursurile

declarate de Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație și Primarul

General al municipiului Chișinău, s-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 25

noiembrie 2015 și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din

19 mai 2015. La fel, indică că obiect al prezentei cauze civile constituie anularea

dispoziției nr. 548-dc din 24 septembrie 2014, prin care Boldurescu Adrian a fost

destituit din funcție (repetat).

Astfel, indică revizuentul că la examinarea ambelor cauze civile a participat

judecătorul Iurie Bejenaru, care prin prisma art.52 alin. (1) CPC, urma să se

abțină de la judecarea prezentei cauze civile. Prin urmare, consideră că la

emiterea deciziei Curții Supreme de Justiție din 15 iunie 2016 a participat un

judecător (Iurie Bejenaru), care nu a fost în drept să participe la examinarea

cauzei.

Verificând temeiurile invocate în cererea de revizuire în raport cu

materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire întemeiată, care

urmează a fi admisă reieșind din următoarele considerente:

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. b) CPC, „După ce examinează

cererea de revizuire, instanța emite încheierea de admitere a cererii de revizuire

și de casare a hotărîrii sau deciziei supuse revizuirii”.

Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate

circumstanțe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt

esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată.

Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărâri irevocabile, de către legislator

sunt definite cele conținute în art. 449 CPC și ele sunt indicate exhaustiv.

Pornind de la aceste cerințe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărâri date

de către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea

irevocabilă a hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449

CPC.

Din textul cererii de revizuire înaintate la 19 septembrie 2017, Colegiul

constată că revizuentul solicită revizuirea deciziei Curții Supreme de Justiție din

15 iunie 2016 și temei de revizuire s-a invocat aspecte ce cad sub incidența

reglementărilor prevăzute la art. 449 lit. b) CPC.

Astfel, în conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, „revizuirea se declară în

cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale

pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta

5

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii”.

Colegiul reține că, pentru a redeschide procesul pe acest temei, este

important ca circumstanțele sau faptele date, existente obiectiv pînă la data

pronunțării hotărârii.

Prevederile art. 449 lit. b) CPC, statuează despre circumstanțe (fapte)

necunoscute anterior revizuentului, dar întrucât examinarea fondului cauzei

prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au

importantă pentru soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială pentru

admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute

aceste circumstanțe (fapte). Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca

revizuentul să probeze că nu a cunoscut anterior pronunțării hotărârii a cărei

revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea

de a le cunoaște. Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

Astfel, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei

este ca circumstanțele (faptele) să fi existat până la data pronunțării hotărârii, ele

urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărârii. Faptele

noi apărute după darea hotărârii pot servi temei de adresare cu o nouă acțiune în

judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să

influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice

circumstanțe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar

atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi

circumstanțe conduc după sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor

juridice dintre părțile în litigiu.

Din materialele dosarului rezultă că actele privind constatarea absenței

nemotivate de la serviciu nr. 1, 2 din 18 septembrie 2014 și nr. 3,4 din 19

septembrie 2014 (f.d. 40-43 vol. I), deși nu sunt acte administrative care pot fi

contestate separat, acestea influențează legalitatea procedurii de eliberare din

funcție a lui Boldurescu Adrian. Din cererea de revizuire rezultă că pe marginea

întocmirii respectivelor acte, a fost pornită urmărirea penală în temeiul art. 361

alin. (2) lit. b) Cod Penal - confecționarea, folosirea documentelor oficiale false,

care acordă drepturi sau eliberează de obligații, săvârșite de două sau mai multe

persoane.

Astfel, instanța de revizuire conchide că respectivele circumstanțe, invocate

ca temei de revizuire, pot influența esențial soluția dată de instanța de judecată.

De asemenea, Colegiul reiterează că CtEDO notează în jurisprudența sa că,

redeschiderea procedurii în baza unor fapte noi nu constituie o încălcare a

drepturilor fundamentale prevăzute de art. 4 Protocolul 7 al Convenției. În

asemenea cazuri, când hotărârea irevocabilă respectivă a dus la unele consecințe

negative serioase, care nu pot fi rectificate de cît prin reexaminarea sau

redeschiderea cauzei, iar violarea constatată este cauzată de erori sau deficiențe

de o asemenea gravitate încât apare un dubiu serios în privința rezultatului

6

procedurilor contestate, excluderea posibilității de revizuire a hotărârii, pentru

motive formale, poate să ducă la încălcarea principiului echității și legalității

hotărârii judecătorești, fiind lezată și încrederea publicului în autoritatea

judecătorească.

Sub acest aspect, instanța de revizuire menționează că, rezultând din

practica constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, instanțele

judecătorești naționale sunt în drept de a admite derogări din principiile și

garanțiile stabilite prin normele Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, inclusiv și din principiul securității

raporturilor juridice, cînd aceasta este necesar într-o societate democratică, pentru

garantarea și respectarea intereselor ce prevalează interesele reclamantului, în

special, în caz în care aceasta cer interesele justiției.

La fel, Colegiul reține că la examinarea prezentei cauze în ordine de recurs,

a participat judecătorul Iurie Bejenaru, care anterior a participat la examinarea

unei cauze civile conexe (nr. 3ra-1055/14, f.d. 28-31 vol. I), în urma căreia

Boldurescu Adrian a fost restabilit în funcție în cadrul Direcției Generale

Transport Public și Căi de Comunicație, circumstanță care poate ridica dubii

serioase cu privire la obiectivitatea și nepărtinirea instanței de recurs.

Astfel, Colegiul consideră necesar de a menționa că Curtea Europeană a

Drepturilor Omului, în cauza Tocono și Profesorii Prometeiști contra Moldovei a

accentuat „în primul rând, că într-o societate democratică este de o importanță

fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire încredere populației și în

primul rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale. În acest sens, articolul 6

cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod

normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia

putând fi probată în diferite moduri.

Astfel, Curtea face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de

a constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită

cauză, și o abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții

suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens. În ceea ce

privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de judecători,

aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă comportamentul

personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte care pot fi

stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea.

În această privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță. Atunci

când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că

un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu

este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă

această bănuială poate fi obiectiv justificată. Curtea reamintește că articolul 6 § 1

al Convenției impune o obligație fiecărei instanțe naționale să verifice dacă, așa

cum este formată, ea reprezintă o „instanță imparțială” în sensul acestei prevederi

(Cererea nr. 32263/03, §29, 31).

În atare circumstanțe, Colegiul consideră că în cazul din speță este justificată

reexaminarea cauzei, or în viziunea Colegiului sunt prezente circumstanțe

7

esențiale și imperative ce vizează dreptul fiecărei persoane de a avea acces la o

instanță, precum și dreptul la o instanță imparțială, drept garantat de art. 6 CEDO.

Din considerentele menționate, instanța conchide că cererea de revizuire este

întemeiată și urmează a fi admisă, cu casarea deciziei Curții Supreme de Justiție

din 15 iunie 2016 și reținerea cauzei pentru examinarea recursurilor în Curtea

Supremă de Justiție.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se admite cererea de revizuire declarată de către Boldurescu Adrian.

Se casează decizia Curții Supreme de Justiție din 15 iunie 2016, emisă în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Boldurescu Adrian

împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Primarul General al municipiului

Chișinău, intervenient accesoriu Direcția Generală Transport Public și Căi de

Comunicație, privind anularea dispoziției, restabilirea în funcție, încasarea

salariului pentru absența forțată la serviciu și cererea de chemare în judecată

depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului

General al municipiului Chișinău privind anularea dispoziției, cu reținerea cauzei

pentru rejudecarea recursurilor declarate de Direcția Generală Transport Public și

Căi de Comunicație și Primarul General al municipiului Chișinău, în alt complet

de judecători.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Ion Druță

8