2ra-1848/19 — Cu privire la modificarea ordinului de concediere și a înscrisurilor din carnetul de muncă ș.a.

2ra-1848/19 — Cu privire la modificarea ordinului de concediere și a înscrisurilor din carnetul de muncă ș.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosar nr. 2ra-1848/19

Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Central (Gh. Burduja)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (Ș. Starciuc, L. Caraianu, G. Colev)

Î N C H E I E R E

09 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ion Catană, reprezentat de

avocatul Vasile Zagaican,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Catană împotriva

Societății de Acțiuni „Baza de Transport Auto nr. 25 din or. Leova” cu privire la

obligarea modificării ordinului de concediere și a înscrisurilor din carnetul de muncă,

restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absență forțată de la serviciu, a

salariului restant, a plăților suplimentare pentru fiecare zi de întârziere, repararea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 05 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost

respins apelul declarat de Ion Catană și a fost menținută hotărârea din 07 noiembrie

2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 02 februarie 2016 Ion Catană a depus cerere de chemare în judecată împotriva

SA „Baza de Transport Auto nr. 25 din or. Leova” cu privire la obligarea modificării

ordinului de concediere și a înscrisurilor din carnetul de muncă, încasarea salariului

restant și a plăților suplimentare pentru fiecare zi de întârziere, repararea prejudiciului

moral și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d. 1-2, vol. I).

În motivarea acțiunii reclamantul Ion Catană a indicat că, în baza contractului

individual de muncă nr. 37 din 21 iunie 2013, a fost angajat în calitate de șofer în cadrul

SA „Baza de Transport Auto nr. 25 din or. Leova”. Respectiv, a activat pe autobusul de

model Higer, n/î CNB 677 și transporta pasageri pe ruta Tomai-Leova-Tomai. Începând

cu 23 octombrie 2015, din motiv că s-a adresat către administratorul SA „Baza de

Transport Auto nr. 25 din or. Leova”, Nicolae Clichici cu solicitarea achitării salariului

pentru ultimele 10 luni, ultimul a efectuat mai multe controale pe ruta Tomai-Leova-

Tomai în timpul cărora a fost insultat în public față pasageri și colegi.

Reclamantul a menționat că la 23 octombrie 2015, ajungând cu autobusul la Gara

Auto în or. Leova, Nicolae Clichici l-a agresat fizic în public față de colegii săi și alte

persoane, provocându-i astfel leziuni corporale. Din ziua menționată, Nicolae Clichici

nu i-a mai permis să lucreze, iar autobusul a fost transportat la parcare.

1

Reclamantul a susținut că din acel moment, s-a aflat o perioada în concediu anual

de odihnă și concediu medical. Ca urmare a recepționat scrisoarea administratorul SA

„Baza de Transport Auto nr. 25 din or. Leova”, Nicolae Clichici nr. 59/15 din

12 noiembrie 2015 și la 19 noiembrie 2015 s-a prezentat la serviciu și a predat/transmis

ultimului autobusul de model Higer, n/î CNB 677, totodată a depus cerere de demisie,

însă nu cunoaște din care motive aceasta nu a fost admisă.

Reclamantul a punctat că la 10 decembrie 2015 a recepționat notificarea SA

„Baza de Transport Auto nr. 25 din or. Leova” nr. 70/15, prin care i-a fost comunicat că

a fost eliberat din funcție conform art. 86 lit. h) Codul muncii, pentru absența fară

motive de la muncă mai mult de 4 ore consecutive în timpul zilei de muncă. De

asemenea, a fost invitat pentru a primi carnetul de muncă și de a semna actul de predare-

primire a autobusului de model Higer, n/î CNB 677.

Reclamantul a precizat că în condiția în care a depus anterior cerere de demisie,

consideră că eliberarea sa din funcție în temeiul art. 86 lit. h) Codul muncii, nu este

altceva decât o răzbunare ilegală a lui Nicolae Clichici.

Reclamantul a relevat că prin eliberarea ilegală de la muncă și reținerea salariului

pe o perioadă de 6 luni, i-a fost cauzat prejudiciu moral care a fost estimat la suma de

3000 de lei.

Reclamantul a solicitat obligarea administratorului SA „Baza de Transport Auto

nr. 25 din or. Leova”, Nicolae Clichici să modifice pct. 1 din ordinul cu privire la

concedierea angajaților nr. 05 din 03 decembrie 2015, emis de SA „Baza de Transport

Auto nr. 25 din or. Leova” și înscrisurile din carnetul de muncă, cu indicarea corectă a

temeiului de desfacere a contractului individual de muncă - art. 85 Codul muncii,

încasarea de la pârât în beneficiul său a salariului restant pentru perioada lunilor iunie-

noiembrie 2015 în sumă de 10188,16 lei, a plăților suplimentare în sumă de 0,1% din

suma restantă a salariului pentru fiecare zi de întârziere, repararea prejudiciului moral

în sumă de 3000 de lei și compensarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de

1000 de lei și cheltuielile pentru servicii poștale în cuantum de 8,50 lei.

La 10 aprilie 2017 reclamantul a depus cerere de concretizare a pretențiilor, prin

care a solicitat suplimentar restabilirea în funcție și încasarea salariului mediu lunar

pentru perioada absenței forțate de la muncă (f.d. 123, vol. I).

Prin hotărârea din 07 noiembrie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, a

fost admisă parțial acțiunea depusă de Ion Catană și a fost încasat de la SA „Baza de

Transport Auto nr. 25 din or. Leova” în beneficiul lui Ion Catană salariu restant în sumă

de 10188,16 lei, suma în mărime de 10891,14 lei, cu titlu de penalitate de întârziere

pentru neachitarea la timp a salariului, suma de 3000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral,

cheltuielile de asistență juridică în mărime de 1000 de lei și cheltuielile pentru serviciilor

poștale în mărime de 8,50 lei, în total 26375,91 de lei. A fost dispusă încasarea imediată

de la SA „Baza de Transport Auto nr. 25 din or. Leova” în beneficiul lui Ion Catană un

salariu mediu lunar în sumă de 1599,85 de lei. În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată. Totodată, a fost încasat de la SA „Baza de Transport Auto nr. 25 din or.

Leova” în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 801,27 de lei, de la plata căreia a

fost scutit reclamantul prin efectul legii (f.d. 158-164, vol. I).

Prin decizia din 05 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat, a fost respins apelul

declarat de Ion Catană, reprezentat de avocatul Vasile Zagaican și a fost menținută

hotărârea din 07 noiembrie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central (f.d. 201-206).

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut ca fiind justă concluzia

primei instanței cu privire la respingerea cerinței privind restabilirea la locul precedent

de muncă în calitate de șofer al SA „Baza de Transport Auto nr. 25 din or. Leova”,

2

începând cu data de 03 decembrie 2015 cu încasarea salariului mediu lunar până la data

devenirii definitive a hotărârii judecătorești, or conform actului de constatare a lipsei de

la serviciu din 03 decembrie 2015, întocmit de către contabilul șef Nina Maiar, inspector

resurse umane Dorin Clichici, paznic Ion Savițchi și șoferul Vitalie Miron, s-a constatat

că Ion Catană a lipsit de la serviciu de la 08 noiembrie 2015 până la 20 noiembrie 2015

(f.d. 59).

De asemenea, instanța de apel a reținut că prin notificarea nr. 59/15 din

12 noiembrie 2015 (f.d. 8), expediată de către administratorul SA „Baza de Transport

Auto nr. 25 din or. Leova”, Nicolae Clichici în adresa lui Ion Catană, se confirmă faptul

că Ion Catană s-a aflat în concediu anual de odihnă începând cu data de 25 octombrie

2015 și până la 14 noiembrie 2015, iar la 16 noiembrie 2015 lui Ion Catană i s-a solicitat

să revină la serviciu pentru reluarea funcției de conducător auto pe ruta Tomai-Leova,

înștiințându-1 despre faptul că în caz contrar i se va pune absențe în cartea de pontaj,

respectiv i se va desface contractul individual de muncă, din lipsa de la serviciu,

conform Codului muncii.

Pe cale de consecință, instanța de apel a constatat că Ion Catană în perioada

16 noiembrie 2015 - 20 noiembrie 2015, nemotivat a lipsit de la muncă, ceea ce legal a

generat emiterea de către administratorul SA „Baza de Transport Auto nr. 25 din or.

Leova”, Nicolae Clichici a ordinului de concediere în temeiul art. 86 lit. h) Codul

muncii.

De altfel, instanța de apel a menționat că Ion Catană nu a întreprins nici o măsură

pentru a justifica lipsa motivată de la serviciu, iar declarațiile ultimului că a fost lipsit

de posibilitatea de a munci mai departe conform contractului, nu constituie decât o

tentativă de a duce instanța în eroare, fapt confirmat și prin textul notificării nr. 59/15

din 12 noiembrie 2015 (f.d. 8), expediată de către administratorul SA „Baza de

Transport Auto nr. 25 din or. Leova”, Nicolae Clichici în adresa lui Ion Catană, prin

care i s-a solicitat acestuia să revină la serviciu pentru reluarea funcției de conducător

auto pe ruta Tomai-Leova.

Totodată, instanța de apel a apreciat critic argumentele lui Ion Catană precum că

administratorul SA „Baza de Transport Auto nr. 25 din or. Leova”, Nicolae Clichici

eronat la concediat în temeiul art. 86 lit. h) Codul muncii, deoarece la 19 noiembrie

2015 a predat autobusul și a depus cerere de demisie, or în sensul dat nu a prezentat nici

o dovadă a înaintării cererii menționate.

Mai mult, instanța de apel a menționat că Ion Catană nu a confirmat că s-a

prezentat la serviciu la 19 noiembrie 2015, or actul de predare-primire a autobusului de

model Higer, n/î CNB 677, a fost întocmit la 23 decembrie 2015 și nu la 19 noiembrie

cum indică Ion Catană.

În concluzie, instanța de apel a concis ca fiind întemeiată soluția primei instanțe

privind respingerea pretenției lui Ion Catană cu privire la restabilirea la locul precedent

de muncă în calitate de șofer al SA „Baza de Transport Auto nr. 25 din or. Leova”,

începând cu data de 03 decembrie 2015 cu încasarea salariului mediu lunar până la data

devenirii definitive a hotărârii judecătorești, or ultimul nu a prezentat nici o probă

confirmativă în acest sens.

La 30 iulie 2019 Ion Catană, reprezentat de avocatul Vasile Zagaican a declarat,

prin intermediul oficiului poștal, recurs împotriva deciziei din 05 iunie 2019 a Curții de

Apel Comrat, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel

și parțială a hotărârii primei instanțe în partea pretențiilor respinse și pronunțarea unei

noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

3

În motivarea cererii de recurs, recurentul Ion Catană, reprezentat de avocatul

Vasile Zagaican a reiterat aceleași argumente care au fost indicate și în cererea de

chemare în judecată și în cererea de apel, insistând asupra faptului că instanța de apel

nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei

și a dat o apreciere arbitrară probelor și anume a declarațiilor martorilor Ion Savițchi și

Simion Camerzan.

Recurentul Ion Catană, reprezentat de avocatul Vasile Zagaican a notat că

corespondența care a fost expediată în adresa sa de către angajatorul SA „Baza de

Transport Auto nr. 25 din or. Leova”, a fost efectuată formal, fiind urmărit de la bun

început concedierea sa, pe motiv de absență de la serviciu. Mai mult ca atât, în acest

proces a fost implicați și unii angajații Dorin Clichici și Vasile Miron, rude ai

administratorului SA „Baza de Transport Auto nr. 25 din or. Leova”.

Recurentul Ion Catană, reprezentat de avocatul Vasile Zagaican a punctat că

instanțele ierarhic inferioare nu a analizat scrisoarea nr. 59/15 din 12 noiembrie 2015,

prin care i-a fost comunicat să se prezinte la serviciu la 16 noiembrie 2015, însă pe care

a recepționat-o de facto la 19 noiembrie 2015. Respectiv, în aceeași zi s-a prezentat la

serviciu unde a predat autobusul de model Higer, n/î CNB 677 și a depus cerere de

demisie.

Recurentul Ion Catană, reprezentat de avocatul Vasile Zagaican a remarcat că

Valeriu Coadă în discuția purtată cu el a recunoscut că a fost obligat să semneze

procesul-verbal nr. 02/15 din 20 noiembrie 2015, precum că în preajma pieței din or.

Leova i-a fost solicitat să se prezinte la sediul SA „Baza de Transport Auto nr. 25 din

or. Leova” pentru a da explicații de ce a absentat nemotivat de la serviciu.

În final, recurentul Ion Catană, reprezentat de avocatul Vasile Zagaican a

evidențiat că autobusul de model Higer, n/î CNB 677 a fost predat la 19 noiembrie 2015

și nu cum invocă angajatorul la 23 decembrie 2015.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 05 iunie 2019 a

Curții de Apel Comrat a fost expediată părților la proces, la 09 iulie 2019, conform

informației anexate la materialele cauzei (f.d. 209, vol. I) și a fost recepționată de către

Ion Catană, la 17 iulie 2019, iar de către reprezentantul acestuia, avocatul Vasile

Zagaican, la 15 iulie 2019 (f.d. 210, 212).

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul a fost declarat de

Ion Catană, reprezentat de avocatul Vasile Zagaican, prin intermediul oficiului poștal,

la 30 iulie 2019, cu respectarea termenului indicat la art. 434 alin. (1) Cod de procedură

civilă.

La 16 august 2019, în adresa intimatei SA „Baza de Transport Auto nr. 25 din or.

Leova” a fost expediată copia recursului declarat de Ion Catană, reprezentat de avocatul

Vasile Zagaican (f.d. 12, vol. II), însă intimata SA „Baza de Transport Auto nr. 25 din

or. Leova” nu și-a exercitat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință la

recursul declarat de Ion Catană, reprezentat de avocatul Vasile Zagaican.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ion Catană, reprezentat de avocatul

Vasile Zagaican, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

4

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că, normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Respectiv, instanța de recurs reține că, examinarea admisibilității recursului

presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs, cu

temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Ion Catană, reprezentat de

avocatul Vasile Zagaican, se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de

către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Subsidiar, se menționează că, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a,

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv, numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție accentuează că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanța de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia,

coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt

în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă că

instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din recursul declarat de Ion Catană, reprezentat de avocatul Vasile Zagaican nu rezultă

că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO, în jurisprudența sa, a constatat că, dreptul de acces la

instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta

este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că,

modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare, depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective. Trebuie ținut

cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor

5

ierarhic superioare în acest sistem (Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din

19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile, care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot

fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei hotărâre din 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1-11) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 Cod de procedură civilă și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului se plasează pe pagina web a Curții

Supreme de Justiție la data emiterii și se transmite tuturor participanților la proces și

reprezentanților acestora.

În asemenea circumstanțe, completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de Ion Catană, reprezentat de avocatul Vasile Zagaican nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă și, drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ion Catană, reprezentat de avocatul

Vasile Zagaican împotriva deciziei din 05 iunie 2019 a Curții de Apel Comrat, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Catană împotriva Societății de

Acțiuni „Baza de Transport Auto nr. 25 din or. Leova” cu privire la obligarea

modificării ordinului de concediere și a înscrisurilor din carnetul de muncă, restabilirea

în funcție, încasarea salariului pentru absență forțată de la serviciu, a salariului restant,

a plăților suplimentare pentru fiecare zi de întârziere, repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

6