3ra-966/19 — contestarea actului administrativ

3ra-966/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-966/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (D. Sîrbu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

DECIZIE

09 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele sedinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

examinând cererea de recurs depusă de Uniunea Avocaților din Republica

Moldova, Comisia pentru etică și disciplină,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Anatolie Bulgaru împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova și Ministerului

Justiției, intervenient accesoriu Ion Braguța cu privire la contestarea actelor

administrative,

împotriva deciziei din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de Anatolie Bulgaru, a fost casată hotărârea din 30 noiembrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o nouă hotărâre de admitere

a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La data de 19 iunie 2018 Anatolie Bulgaru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova și Ministerului Justiției,

intervenient accesoriu Ion Braguța cu privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în temeiul notei informative nr.

UA/404/17 a Președintelui Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Nina Lozan din

15 septembrie 2017, a autosesizării Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii

Avocaților din 02 octombrie 2017, a sesizării Oficiului Teritorial Chișinău al CNJAGS

nr. 2063/17 din 03 octombrie 2017 și a plângerii lui Ion Brăguța nr. 153/18 din 29

ianuarie 2018, înaintată împotriva avocatului Anatolie Bulgaru, a fost efectuat un

control asupra cazului de rezonanță Braguța Andrei, în privința căruia la 15 august

2017, a fost pornită urmărirea penală de către organul de urmărire penală al

Inspectoratului de Poliție Ciocana al Direcției de Poliție mun. Chișinău în baza art. 349

alin. (11) Cod Penal.

1

A indicat că, la ședința din 05 februarie 2018 de către Comisia pentru etică și

disciplină a fost dispusă pornirea procedurii disciplinare în privința avocatului Anatolie

Bulgaru, iar ulterior, prin decizia Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților

din 30 martie 2018, au fost constatate abateri disciplinare grave din partea avocatului

Anatolie Bulgaru, cu aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de retragere a licenței

de avocat.

Reclamantul a menționat că, copia deciziei Comisiei pentru etică și disciplină nr.

CED 126/18 din 30 martie 2018, i-a fost adusă la cunoștință la 06 iunie 2018.

A susținut reclamantul că, la data de 02 aprilie 2018, în temeiul art. 14 din Legea

contenciosului administrativ, a depus cerere prealabilă prin care a solicitat anularea

deciziei Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din 30 martie 2018,

precum și suspendarea executării deciziei respective până la finele examinării cauzei în

instanța de judecată, cu eliberarea copiei procesului-verbal de audiere al Comisiei pentru

etică și disciplină din 30 martie 2018 și a deciziei de sancționare, dar, până la repunerea

acțiunii în instanță, reclamantul nu a primit un răspuns la cererea prealabilă înaintată.

Reclamantul a considerat că, decizia Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii

Avocaților din 30 martie 2018, este neîntemeiată, ilegală, și pasibilă anulării.

Astfel, reclamantul a indicat că, prin decizia contestată, s-a invocat drept temei de

aplicare a sancțiunii disciplinare avocatului Bulgaru Anatolie depunerea tardivă a

recursului la Curtea de Apel Chișinău în privința mandatului de arest, însă, reclamantul

nu este de acord cu această constatare, susținând că, la data de 18 august 2017,

aproximativ în jurul orelor 14:00 - 15:00, Braguța Ion, s-a prezentat în biroul avocatului

Bulgaru Anatolie pentru a discuta pe marginea cauzei penale pornite în privința lui

Braguța Andrei, în rezultat, fiind încheiat un contract de asistență juridică.

A menționat că, la data încheierii contractului de asistență juridică, Bulgaru

Anatolie nu dispunea de careva documente pentru a întocmi cererea de recurs, iar zilele

de 19 - 20 august 2017, erau zile nelucrătoare, situație ce a făcut imposibilă întocmirea

recursului, deoarece, urma ca avocatul să anexeze probe concludente, de care acesta a

făcut rost abia la data de 21 august 2017, ora 13:00.

Ulterior, la 21 august 2017, în jurul orelor 14:00 - 15:00, împreună cu Ion Braguța,

avocatul Anatolie Bulgaru s-a prezentat în incinta Inspectoratului de Poliție Ciocana,

prezentând documentele medicale eliberate de Spitalul de Psihiatrie din Bălți, și

totodată, a solicitat ofițerului de urmărire penală eliberarea copiei ordonanței și a copiei

încheierii judecătorului de instrucție privind aplicarea măsurii preventive sub formă de

arest în privința lui Braguța Andrei, însă, ofițerul de urmărire penală a refuzat să-i

elibereze avocatului Anatolie Bulgaru actele solicitate.

Cu toate acestea, a specificat că, Codul de procedură penală nu prevede norme

detaliate cu privire la probe, fiind necesară aprobarea sau intervenția instanței în cazul în

care o parte dorește să obțină anumite materiale sau informații înainte, sau în timpul

procesului de judecată. A remarcat că, fără a cunoaște probele din dosarul penal, a fost

în imposibilitate de a-1 suplimenta cu probe favorabile clientului său, și respectiv, a

dispus de timp limitat de a examina și acționa în baza totalității probelor de a depune

recursul la 21 august 2017.

2

A mai mentionat că, un alt temei indicat în decizia de sancționare îl constituie și

faptul că avocatul a depus cerere de retragere a recursului declarat, fără a aduce la

cunoștință și fără acordul lui Braguța Ion.

În acest sens, a arătat că, toate acțiunile sale în cadrul cauzei penale au fost

exercitate în concordanță și de comun acord cu Ion Braguța, iar investigația obiectivă ar

fi dovedit lipsa temeiurilor de sancționare.

A invocat că, un alt temei indicat în decizia contestată este și acela că, avocatul

Anatolie Bulgaru, acordând asistență juridică lui Andrei Braguța și participând la

examinarea demersului procurorului privind numirea expertizei psihiatrice în privința

învinuitului la 23 august 2017, nu a sesizat și nu a solicitat intervenția de urgență a

organelor abilitate.

Referitor la această acuzație, reclamantul a menționat că aceste concluzii sunt

neîntemeiate, or, anume avocatul Anatolie Bulgaru, la 21 august 2017, prezentând

documentele medicale eliberate de Spitalul de Psihiatrie din Bălți, a solicitat printr-o

cerere dispunerea efectuării expertizei psihiatrice, în mod de urgență, de comun acord cu

ofițerul de urmărire penală și formulând întrebările corespunzătoare. Drept urmare, prin

încheierea judecătorului de instrucție din 23 august 2018, a fost admis demersul

procurorului Filimon Ivan privind internarea lui Andrei Braguța în Spitalul de Psihiatrie

din mun. Chișinău, pentru efectuarea expertizei.

A relatat că, anume avocatul Anatolie Bulgaru a solicitat prin interpelări intervenția

organului abilitat privind eliberarea certificatului medical de constatare a stării sănătății

lui Braguța Andrei, circumstanțe ce au fost invocate în referință, la audiere și confirmate

prin declarațiile martorului Nevreanschi Vladislav, dar nu au fost combătute de către

Comisia de etică și disciplină. Alte acțiuni întreprinse de avocatul Bulgaru Anatolie au

fost și convorbirile telefonice pe care acesta le-a avut cu petiționarul Ion Braguța,

ofițerul de urmărire penală, procurorul, șefa Secției Spitalului Psihiatrie din Bălți,

avocatul Vladislav Nevreanschi, declarații ce nu au fost luate în considerare de Comisia

pentru etică și disciplină.

Reclamantul a susținut că, pe toată perioada acordării asistenței juridice lui Andrei

Braguța, adică în perioada 18 august 2017-28 august 2017, Braguța Ion era la curent

despre evoluția cazului, ba chiar mai mult, acesta nu a manifestat un careva dezacord

privind acțiunile avocatului.

Cât privește argumentul expus în decizia contestată cu referire la aceea că, pe

parcursul acordării asistenței juridice lui Braguța Andrei, avocatul Bulgaru Anatolie nu a

avut nici o întrevedere cu clientul său, reclamantul a menționat că, nici în Constituția

Republicii Moldova, nici în Legea cu privire la avocatură, sau nici într-o altă lege

materială sau procesuală, nu există nici o prevedere care să se refere expres la termenul

limită privind întrevederile avocatului cu clientul său, și de asemenea, nu obligă

avocatul, când, la ce oră, în ce zi, să viziteze clientul, decizia în acest sens aparținând

avocatului. Mai mult ca atât, după decesul lui Andrei Braguța, reclamantul a fost într-o

situație imprevizibilă, fapt ce nu semnifică că avocatul nu a dorit să-și viziteze clientul,

dar pur și simplu nu a reușit. Or, în acea perioadă, avocatul a avut stabilite mai multe

ședințe de judecată, la care era obligat să se prezinte.

3

A mai indicat că, în pofida celor menționate anterior, mai rămân alte câteva

probleme legate de accesul avocaților la clienții lor deținuți, și anume, este problematică

stabilirea timpului întrevederilor dintre avocați și clienți; în timpul interviurilor s-a

menționat că avocații se pot întâlni cu clienții lor aflați în centrele de detenție și în

închisori doar în timpul orelor de lucru ale acestora, care de regulă sunt de la 09:00 până

la 17:00, de luni până vineri, și aceasta denotă că dacă clientul a fost reținut vineri seara,

nu se putea întâlni decât săptămâna ce urma.

Reclamantul a susținut că, Comisia pentru etică și disciplină în mod eronat a

conchis că, la încheierea contractului de asistență juridică, avocatul Anatolie Bulgaru a

încasat suma onorariului în mărime de 700 de euro, pentru care a eliberat bon de plată.

Totodată pentru suma de 2 300 de lei primită, nu a eliberat bon de plată, or, conform

bonurilor de plată, se confirmă că Ion Braguța a achitat doar suma de 1 500 de lei,

pentru întocmirea recursului, dar nu suma de 2 300 de lei.

A susținut că decizia Comisiei pentru etică și disciplină s-a întemeiat în

exclusivitate pe declarațiile lui Ion Braguța, care nu sunt susținute prin alte probe.

Pe parcursul judecării cauzei în fond, la data de 10 iulie 2018, Bulgaru Anatolie a

depus cerere de chemare în judecată concretizată, prin care a formulat pretenții inclusiv

și față de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, solicitând anularea ordinului

Ministrului Justiției nr. 443 din 14 iunie 2018 privind retragerea licenței nr. 169 din 12

noiembrie 2001.

În motivarea cererii de majorare a cuantumului pretențiilor a indicat că, la data de

19 iunie 2018, Anatolie Bulgaru a fost informat că în contextul demersului Uniunii

Avocaților din Republica Moldova cu referire la decizia Comisiei pentru etică și

disciplină din 30 martie 2018 și în temeiul art. 14 alin. (3) al Legii cu privire la

avocatură, a fost emis ordinul nr. 443 din 14 iunie 2018 cu privire la retragerea licenței

nr. 169 din 12 noiembrie 2001.

Drept urmare, la data de 20 iunie 2018, avocatul Anatolie Bulgaru a depus o cerere

prealabilă prin care a solicitat anularea deciziei Comisiei pentru etică și disciplină nr.

CED/126/18 din 30 martie 2018, precum și anularea ordinului Ministrului Justiției nr.

443 din 14 iunie 2018, însă, prin răspunsul Ministerului Justiției din 02 iulie 2018,

cererea prealabilă a fost respinsă.

În aceste condiții, Anatolie Bulgaru a solicitat prin cererea de chemare în judecată

anularea deciziei Comisiei pentru etică și disciplină nr. CED/126/18 din 30 martie 2018

și anularea ordinului Ministrului Justiției nr. 443 din 14 iunie 2018.

Prin hotărârea din 30 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea depusă de Anatolie Bulgaru a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de fond, la 11 decembrie 2018 și

04 februarie 2019 Anatolie Bulgaru a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi hotărâri de

admitere a acțiunii.

Prin decizia din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de Anatolie Bulgaru, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre

de admitere a acțiunii cu anularea deciziei Comisiei pentru etică și disciplină nr. 126/8

din 30 martie 2018 privind retragerea licenței de avocat nr. 169 din 12 noiembrie 2001 și

4

a ordinului Ministrului Justiției nr. 443 din 14 iunie 2018 privind retragerea licenței nr.

169 din 12 noiembrie 2001.

La data de 19 iunie 2019, Uniunea Avocaților din Republica Moldova, Comisia

pentru etică și disciplină, a depus cerere de recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel,

deoarece instanța de apel a emis decizia cu încălcarea normelor de drept material și

procedural și a apreciat superficial probele administrate. A admis acțiunea intimatului

fără ca ultimul să invoce careva argumente plauzibile care să demonstreze că actul

administrativ contestat este ilegal, în fond ca fiind emis contrar legii.

A susținut că instanța de apel nu a luat în considerație faptul că apelantul a invocat

în apelul său aceleași temeiuri analogice cu cele din cererea de chemare în judecată și a

formulat obiecții cu privire la sancțiunea aplicată de către Comisia pentru etică și

disciplină, menționând că de când deține licența de avocat nu a fost sancționat

disciplinar niciodată, iar la individualizarea sancțiunii disciplinare aplicate nu au fost

indicate considerentele organului colegial ce ar justifica sancțiunea disciplinară aplicată,

asupra cărora s-a expus destul de explicit instanța de fond.

În realitate, instanța de apel în decizia emisă nu a menționat în mod expres, care

norme de drept material au fost aplicate eronat, însă în motivarea deciziei luate a

considerat just că avocatul Anatolie Bulgaru care la 18 august 2017 nu a participat la

examinarea demersului procurorului privind arestarea preventivă a cet. Braguța Andrei

în Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, cu toate că avea această obligație, deoarece

deja avea contract de asistență juridică pentru apărarea intereselor lui, iar recursul care

era obligat să-l declare în termen de până la 21 august 2019, l-a depus la data de 22

august 2019.

A mai susținut că instanța de apel a examinat superficial materialele acumulate și

nu s-a pronunțat asupra temeiurilor ce au stat de fapt la baza pornirii procedurii

disciplinare și emiterii deciziei din 30 martie 2018 de către Comisia pentru etică și

disciplină a Uniunii Avocaților privind aplicarea sancțiunii disciplinare în privința

avocatului Anatolie Bulgaru – sub formă de retragere a licenței pentru exercitarea

profesiei de avocat.

La data de 01 august 2019 Anatolie Bulgaru a depus referință prin care a solicitat

de a considera ca inadmisibil recursul depus de Uniunea Avocaților din Republica

Moldova, Comisia pentru etică și disciplină.

După cum rezultă din speță litigiul a fost soluționat în baza Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului

cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie

2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

5

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile

art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare

intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa decizia instanței de apel

și a menține hotărârea primei instanțe din următoarele considerente.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că Anatolie Bulgaru a deținut licența

pentru exercitarea profesiei de avocat nr. 169, eliberată de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova la 12 noiembrie 2001, în baza hotărârii Comisiei de eliberare a

licențelor din 08 noiembrie 2001 (f. d. 9).

La data de 15 august 2017, de către SUP al Inspectoratului de Poliție Ciocana, a

fost pornită o cauză penală în privința lui Braguța Andrei, în baza elementelor

constitutive ale componenței de infracțiune prevăzută de art. 349 alin. (1) Cod penal.

Din actele cauzei s-a stabilit că la data de 18 august 2017, între Cabinetul

Avocatului „Bulgaru Anatolie” și Braguța Ion, a fost încheiat contractul de asistență

juridică nr. 18, în temeiul căruia, avocatul Bulgaru Anatolie s-a angajat să presteze

servicii juridice lui Braguța Andrei, în cadrul cauzei penale intentate pe numele acestuia,

în acest sens, fiind perfectat mandatul avocațial seria MA nr. 0332913 din 18 august

2017 (f. d. 11).

S-a stabilit că, clientul Ion Braguța a achitat avocatului Bulgaru Anatolie suma de

500 de euro, în baza ordinului de plată seria PL nr. 186323 din 18 august 2017, precum

și suma de 200 de euro + 1500 de lei, în baza ordinului de plată seria PL nr. 186324 din

22 august 2017 (f. d.30).

Concomitent, din înscrisurile dosarului rezultă că, la data de 17 august 2017,

procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Ciocana, Filimon Ivan a înregistrat un

demers prin care a solicitat aplicarea măsurii preventive sub formă de arest preventiv și

eliberarea mandatului de arest în privința învinuitului Andrei Braguța.

Prin încheierea din 18 august 2017a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a fost

admis demersul procurorului, fiind aplicată măsura preventivă, arestarea preventivă și a

6

eliberat mandatul de arestare preventivă pe un termen de 30 zile în privința învinuitului

Andrei Braguța.

De asemenea, din actele cauzei s-a stabilit că, la 22 august 2017, procurorul în

Procuratura Chișinău, Oficiul Ciocana, Filimon Ivan a înaintat demers prin care a

solicitat autorizarea internării învinuitului Braguța Andrei în instituția medicală „Spitalul

Clinic de Psihiatrie Chișinău”, pentru efectuarea expertizei psihiatrice în condiții de

staționar, și autorizarea transferului învinuitului Braguța Andrei din IDP al

Inspectoratului General al Poliției în incinta Spitalului Clinic de Psihiatrie Chișinău (f. d.

43 - 44), iar, prin încheierea din 23 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,

demersul procurorului a fost admis (f.d. 45).

Nefiind de acord cu încheierea privind aplicarea arestului preventiv, la data de 22

august 2018, avocatul Anatolie Bulgaru în interesele lui Andrei Braguța a depus cerere

de recurs împotriva încheierii din 18 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana (f.d. 46-48).

În cadrul ședinței Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 28 august 2017,

a fost admisă cererea avocatului Anatolie Bulgaru de retragere a recursului declarat în

interesele lui Andrei Braguța împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana

din 18 august 2017.

Astfel, prin încheierea Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 28 august

2017 a fost admisă cererea avocatului Bulgaru Anatolie de retragere a recursului de către

acesta în numele învinuitului Braguța Andrei împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău,

sediul Ciocana din 18 august 2017 și a fost încetată procedura de recurs (f.d. 49).

La data de 15 septembrie 2017, Președintele Uniunii Avocaților, Nina Lozan, a

înaintat în adresa Comisiei pentru etică și disciplină o Notă informativă, prin care a

solicitat sesizarea Comisiei pentru etică și disciplină, conform competenței, pentru

elucidarea tuturor circumstanțelor care vizează avocații implicați în cazul de rezonanță

Braguța Andrei (f.d. 95).

La fel s-a stabilit că, la data de 03 octombrie 2017, Oficiul Teritorial Chișinău al

Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat a înaintat în adresa

Comisiei de etică și disciplină a Uniunii Avocaților o sesizare, prin care a solicitat

elucidarea tuturor circumstanțelor cu privire la calitatea serviciilor juridice prestate de

către avocatul Nevreanschi Vladislav (f.d. 96-97).

Totodată, la data de 29 decembrie 2017, Procurorul General, Eduard Harunjen a

înaintat în adresa Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica

Moldova o sesizare prin care a solicitat aplicarea sancțiunii în privința avocatului Vlad

Nevreanschi.

Iar, la data de 23 ianuarie 2018, Ion Braguța, a depus o plângere în adresa

Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova prin care

a solicitat constatarea comiterii de către avocatul Anatolie Bulgaru a abaterii disciplinare

grave în sensul prevederilor art. 25 lit. f) din Legea cu privire la avocatură, și aplicarea

sancțiunii disciplinare sub formă de retragere a licenței pentru exercitarea profesiei de

avocat, în temeiul art. 25 alin. (1) din Legea cu privire la avocatură, în privința

avocatului Anatolie Bulgaru (f.d. 98-105).

7

Prin decizia Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica

Moldova din 30 martie 2018 s-a constatat în acțiunile avocatului Bulgaru Anatolie,

deținător al licenței pentru exercitarea profesiei de avocat nr. 169 din 12 noiembrie 2001

comiterea abaterii disciplinare grave. Luând în considerație gravitatea abaterilor

disciplinare, circumstanțele în cauză, s-a aplicat avocatului Bulgaru Anatolie sancțiunea

disciplinară sub formă de retragerea licenței pentru exercitarea profesiei de avocat. S-a

dispus transmiterea Consiliului Uniunii Avocaților din Republica Moldova și Baroului

Avocaților Chișinău, prezenta decizie, în conformitate cu prevederile art. 48 alin. (18)

din Statutul profesiei de avocat. S-a dispus remiterea în adresa Ministerului Justiției al

Republicii Moldova a prezentei decizii (referitor la avocatul Bulgaru Anatolie), în

conformitate cu prevederile art. 25 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură (f. d. 11 -

26).

Prin ordinul Ministrului Justiției al Republicii Moldova, Victoria Iftodi, nr. 443

din 14 iunie 2018 „Cu privire la retragerea licenței pentru exercitarea profesiei de

avocat”, s-a retras licența pentru exercitarea profesiei de avocat cu nr. 169 eliberată la 12

noiembrie 2001, avocatului Bulgaru Anatolie. S-a încetat activitatea avocatului Bulgaru

Anatolie și s-a consemnat acest fapt în Registrul licențelor pentru exercitarea profesiei

de avocat (f. d. 113).

Nefiind de acord cu decizia Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților

din Republica Moldova, la data de 02 aprilie 2018, avocatul Anatolie Bulgaru a înaintat

o contestație, prin care a solicitat să nu-i fie retrasă licența de avocat, până va fi o

hotărâre de judecată definitivă (f.d. 27).

Totodată, la data de 20 iunie 2018, Bulgaru Anatolie a înaintat în adresa

Ministerului Justiție al Republicii Moldova o cerere prealabilă prin care a solicitat

anularea ordinului Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Victoria Iftodi, nr. 443

din 14 iunie 2018 „Cu privire la retragerea licenței pentru exercitarea profesiei de

avocat” (f. d. 64-65).

Prin răspunsul Ministerului Justiției nr. 09/7863 din 29 iunie 2018, cererea

prealabilă depusă de avocatul Anatolie Bulgara a fost respinsă (f. d. 66) motiv din care

reclamantul s-a adresat în instanța de judecată cu acțiunea nominalizată.

Prima instanță judecând cauza în fond a ajuns la concluzia respingerii acțiunii ca

fiind neîntemeiată. A stabilit instanța de fond că sancțiunea disciplinară sub formă de

retragere a licenței avocatului Anatolie Bulgaru a fost aplicată corect de Comisia pentru

etică și disciplină ținând cont de caracterul abaterii disciplinare, dar și de consecințele

survenite în rezultatul comiterii abaterii disciplinare.

La fel, a atestat instanța de fond că este neîntemeiată și cerința reclamantului

Anatolie Bulgaru cu privire la anularea ordinului Ministerului Justiției nr. 443 din 14

iunie 2018 din considerentul că ordinul respectiv este un act posterior deciziei Comisiei

pentru etică și disciplină, prin care persoanei i-a fost aplicată sancțiune disciplinară sub

formă de retragere a licenței, care de fapt și conferă forță juridică deciziei respective, și

în eventualitate, un atare ordin ar putea fi anulat doar în condițiile în care se anulează

decizia de aplicare a sancțiunii disciplinare.

Astfel, a concluzionat prima instanță că temeinicia deciziei de aplicare a sancțiunii

disciplinare sub forma retragerii licenței avocatului Anatolie Bulgaru se deduce că

8

ordinul de punere în executare a deciziei respective este legal și întemeiat, emis cu

respectarea competenței și a procedurii.

Judecând cauza în ordine de apel, instanța de apel a ajuns la concluzia temeiniciei

apelului, casării hotărârii primei instanțe și emiterii unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii cu anularea actului administrativ contestat.

În susținerea soluției sale, instanța de apel a stabilit că, prin decizia Comisiei pentru

etică și disciplină nr. CED/126/18 din 30 martie 2018, s-a constatat în acțiunile

avocatului Bulgaru Anatolie, deținător al licenței pentru profesia de avocat nr. 169 din

12 noiembrie 2001 comiterea abaterii disciplinare grave și a fost aplicată avocatului

Bulgaru Anatolie sancțiunea disciplinară sub formă de retragere a licenței pentru

exercitarea profesiei de avocat.

A mai stabilit instanța de apel că, motivarea Comisiei pentru etică și disciplină în

decizia contestată s-a rezumat la următoarele: avocatul Anatolie Bulgaru a depus tardiv

cererea de recurs împotriva încheierii de aplicare a măsurii preventive sub formă de arest

în privința lui Andrei Braguța; avocatul Anatolie Bulgaru a retras cererea de recurs

depusă împotriva încheierii de aplicare a măsurii preventive sub formă de arest preventiv

în privința lui Andrei Braguța, fără a consulta în prealabil cu persoana cu care a încheiat

contractul de asistență juridică, și anume cu Ion Braguța; avocatul Anatolie Bulgaru a

încasat onorariul fără eliberarea bonului de plată clientului și fără a indica în contractul

de asistență juridică sumele real încasate de la client ori a indicat unele sume diminuate.

Astfel, instanța de apel cu referire la art. 1 alin. (1), 14 alin. (1) lit. b), 56, 57 alin.

(2), 57 alin. (1) lit. e), 25 alin. (1) lit. i) și j) din Legea cu privire la avocatură a conchis

că motivarea deciziei Comisiei pentru etică și disciplină este neîntemeiată, or în cadrul

procedurii disciplinare intentate în privința avocatului Anatolie Bulgaru nu au fost

stabilite încălcări de natură să ducă la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de

retragere a licenței, și prin urmare, instanța de apel a conchis că acțiunea reclamantului

este întemeiată și urmează a fi admisă, casată hotărârea primei instanței și emisă o nouă

hotărâre de admitere a acțiunii cu anularea deciziei Comisiei pentru etică și disciplină nr.

CED 126/18 din 30 martie 2018 privind retragerea licenței de avocat nr. 169 din 12

noiembrie 2001 și a ordinului Ministerului Justiției nr. 443 din 14 iunie 2018 privind

retragerea licenței nr. 169 din 12 noiembrie 2001.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că instanța de apel adoptând soluția pe caz, expunându-se asupra

temeiniciei acțiunii a aplicat eronat normele de drept material și procedural, și greșit a

anulat actele administrative contestate ca fiind emise cu încălcarea competenței și a

procedurii stabilite de lege reieșind din următoarele.

Conform art. 14 al Legii contenciosului administrativ, persoana care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita,

printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data

comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu

dispune altfel. În cazul în care organul emitent are un organ ierarhic superior, cererea

prealabilă poate fi adresată, la alegerea petiționarului, fie organului emitent, fie

9

organului ierarhic superior dacă legislația nu prevede altfel. Termenul de 30 de zile

specificat la alin. (1) nu se extinde asupra actului administrativ cu caracter normativ.

Conform art. 17 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ, cererea prin care se

solicită anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate fi

înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. Acest termen

curge de la data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului

prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia; data comunicării refuzului de soluționare a

unei cereri prin care se solicită recunoașterea dreptului pretins sau data expirării

termenului prevăzut de lege pentru soluționarea unei astfel de cereri; data comunicării

actului administrativ, în cazul în care legea nu prevede procedura prealabilă.

Iar, conform dispozițiilor art. 57 alin. (3) al Legii cu privire la avocatură, decizia

Comisiei pentru etică și disciplină privind aplicarea sancțiunii disciplinare poate fi

contestată în contencios administrativ.

În conformitate cu prevederile art. 25 alin. (1) lit. a) al Legii contenciosului

administrativ, judecînd acțiunea, instanța de contencios administrativ adoptă una din

următoarele hotărâri: a) respinge acțiunea ca fiind nefondată sau depusă cu încălcarea

termenului de prescripție.

Conform art. 26 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, actul

administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: este ilegal în

fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; este ilegal ca fiind emis cu încălcarea

competenței; este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.

Astfel, controlul judecătoresc al legalității actelor administrative, presupune

apărarea drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor, împotriva abuzurilor

administrației publice, în condițiile legii contenciosului administrativ. Acest control se

înfăptuiește de către instanțele de judecată în condițiile legii privind organizarea

judecătorească. Întru elucidarea subiectului privind realizarea controlului judecătoresc se

impune conceptul competenței, în baza căruia se realizează respectivul control. Pornind

de la scopul primordial al instituției contenciosului administrativ care este prestabilit de

legiuitor și care presupune contracararea abuzurilor și exceselor de putere ale

autorităților publice, apărarea drepturilor persoanei în spiritul legii, ordonarea activității

autorităților publice și asigurarea ordinii de drept.

Se atestă că, instanța poate anula actul administrativ în tot sau în parte numai în

cazul în care acesta satisface cerințele prevăzute de art. 26 alin. (1), care prescrie

condițiile de anulare și anume: a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor

legii - în contextul în care autorității publice i-se poate imputa încălcarea principiului

legalități; b) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenței - în cazul în care actul a

fost emis sau adoptat de către autoritatea publică cu încălcarea competenței materiale

sau teritoriale; c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite - actul nu a

fost emis în forma stabilită, nu cuprinde elemente de formă care să confirme că actul a

fost emis sau adoptat cu respectarea legii.

În acest context prima instanță just a reținut că raporturile juridice de muncă trebuie

să se desfășoare într-un cadru legal, pentru a fi respectate drepturile și îndatoririle,

precum și interesele legitime ale ambelor părți. În acest cadru, cercetarea disciplinară

prealabilă aplicării sancțiunii contribuie în mare măsură la prevenirea unor măsuri

10

abuzive, nelegale sau nefondate, dispuse de angajator, profitând de situația sa

dominantă.

Conform cadrului legal existent, actul de aplicare a unei sancțiuni disciplinare nu

este exclus de la controlul judecătoresc. La sesizarea părții interesate, instanța de

judecată trebuie să se pronunțe cu privire la legalitatea sancțiunii aplicate, fiind investită

inclusiv și cu competența de a se expune asupra existenței abaterii disciplinare imputate

salariatului, cât și cu competența de a se expune asupra legalității sancțiunii disciplinare

aplicate salariatului.

Articolul 1 alin. (1) din Legea cu privire la avocatură, stabilește că, profesia de

avocat exercitată de persoane calificate și abilitate, conform legii, să pledeze și să

acționeze în numele clienților lor, să practice dreptul, să apară în fața unei instanțe

judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie juridică clienții lor.

Activitatea avocatului se desfășoară în condițiile legii, cu respectarea drepturilor și

a intereselor legitime ale părților în procedura de executare și ale altor persoane

interesate, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie,

de sex, de apartenență politică, de avere, de origine socială sau de orice alt criteriu.

Conform art. 14 alin. (1) lit. b) din Legea cu privire la avocatură, activitatea de

avocat încetează în cazul retragerii licenței.

Pentru a stabili dacă activitatea și persoana avocatului corespunde exigențelor

stabilite de lege, inclusiv deontologice, legiuitorul prin art. 44 al Legii cu privire la

avocatură a constituit Comisia pentru etică și disciplină, care are drept scop examinarea

cazurilor privind tragerea la răspundere disciplinară a avocaților și avocaților stagiari;

analizarea cazurilor de încălcare de către avocați și avocații stagiari a disciplinei și a

normelor de etică profesională; intentarea procedurilor disciplinare în privința avocaților

și avocaților stagiari; precum și adoptării deciziei corespunzătoare în procedura

disciplinară.

Legea cu privire la avocatură la art. 56 stabilește statutul, modul de organizare a

activității, atribuțiile Comisiei pentru etică și disciplină, precum și modul de examinare a

cazurilor privind răspunderea disciplinară a avocaților.

Astfel, norma de drept menționată indică că, avocații răspund disciplinar pentru

acțiunile prin care se încalcă prevederile prezentei legi, normele Codului deontologic al

avocatului și prevederile altor acte normative ce reglementează activitatea avocaturii.

Petițiile referitoare la acțiunile avocaților, precum și informația cu privire la abaterile

disciplinare comise de avocat în timpul exercitării atribuțiilor profesionale, se

examinează de către Comisia pentru etică și disciplină. În cazul existenței unor temeiuri

suficiente, comisia dispune efectuarea unui control. Controlul se efectuează de către

membrii comisiei sau se pune în sarcina baroului.

Comisia pentru etică și disciplină trebuie să solicite avocatului căruia i-a fost

intentată procedura disciplinară explicații în scris, acte și alte materiale necesare pentru

adoptarea unei decizii obiective.

În cazul în care se adeveresc unele abateri comise de avocat, președintele Comisiei

pentru etică și disciplină prezintă materialele despre avocatul în cauză spre examinare

comisiei. Examinarea de către Comisia pentru etică și disciplină a materialelor ce țin de

abaterile disciplinare constituie o procedură disciplinară.

11

Comisia pentru etică și disciplină adoptă una din următoarele decizii: a) privind

aplicarea sancțiunii disciplinare; b) privind efectuarea unui control suplimentar; c)

privind lipsa încălcărilor în acțiunile avocatului. Decizia Comisiei pentru etică și

disciplină se face publică. Avocatul căruia i s-a intentat o procedură disciplinară este în

drept să asiste la examinarea chestiunii privind tragerea lui la răspundere disciplinară și

să dea explicații nemijlocit Comisiei pentru etică și disciplină.

Conform art. 57 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură, la aplicarea sancțiunii

disciplinare se ține cont de gravitatea abaterii, de circumstanțele în care a fost comisă, de

activitatea și comportamentul avocatului.

Conform art. 57 alin. (1) lit. e) din Legea cu privire la avocatură, sancțiuni

disciplinare sînt: e) retragerea licenței pentru exercitarea profesiei de avocat (în temeiul

art. 25 alin. (1)).

Iar, conform dispozițiilor art. 25 alin. (1) din Legea cu privire la avocatură, licența

pentru exercitarea profesiei de avocat se retrage în cazul: a) neexercitării repetate, în

decursul unui an, a atribuțiilor, dacă anterior avocatului i s-au aplicat sancțiuni

disciplinare; b) exercitării profesiei de avocat după suspendarea de drept a activității

avocatului sau netransmiterii de către avocatul a cărui activitate este suspendată, la

Consiliul Uniunii Avocaților a licenței și a legitimației în termenul stabilit; c) încălcării

sistematice de către avocat a condițiilor de acordare a asistenței juridice garantate de

stat; d) refuzului repetat, nemotivat de a acorda asistență juridică garantată de stat la

solicitarea oficiilor teritoriale ale Consiliului Național pentru Asistență Juridică

Garantată de Stat; e) depistării circumstanțelor care adeveresc acțiunile nelegitime ale

avocatului la obținerea licenței; f) încălcării grave, de o singură dată, a normelor Codului

deontologic al avocatului; g) rămînerii definitive a sentinței instanței judecătorești de

condamnare a avocatului; h) pierderii de către avocat, a cetățeniei Republicii Moldova

după obținerea licenței pentru exercitarea profesiei de avocat; i) încălcării grave a

prevederilor contractului de asistență juridică; j) neindicării, în contractul de asistență

juridică, a onorariilor încasate de la client sau indicării unor sume diminuate.

Așadar, stabilirea sancțiunilor disciplinare avocaților pentru nerespectarea de către

aceștia a normelor de drept ține de competența exclusivă a Comisiei pentru etică și

disciplină.

Totodată, potrivit prevederilor Codului deontologic al avocaților din Republica

Moldova, avocatul acționează doar atunci când este împuternicit de clientul său în baza

contractului de asistență juridică, ori în cazul când este numit din oficiu la cererea

organului de urmărire penală sau a instanței de judecată, sau acordă la solicitare asistență

juridica gratuită garantată de stat. Avocatul își consultă clientul în mod conștiincios și cu

diligență, informează clientul cu privire la evoluția cauzei ce i-a fost încredințată.

Avocatul nu este în drept să accepte o cauză, atunci când cunoaște cu certitudine,

că nu are competența necesară pentru a se ocupa de această cauză, exceptând cazul în

care cooperează cu un alt avocat care are competența necesară.

Avocatul nu poate accepta o cauză atunci, când datorită altor obligații se află în

imposibilitate de a se ocupa de ea cu promptitudine sau consulta corect clientul. În cazul

în care avocatul se află în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile trebuie să se asigure

12

ca respectivul client poate contracta în timp util, un alt avocat care să-i ofere asistența

juridică necesară, pentru a se evita prejudicierea clientului.

Relațiile cu clientul trebuie sa fie oficiale, bazate pe respect reciproc. Deși interesul

clientului este primordial, avocatul nu-și va subordona integritatea personală și

profesională clientului său. Avocatul nu este în drept să accepte o propunere frauduloasă

și este obligat să acționeze în conformitate cu legea. Avocatul nu va face promisiuni cu

privire la rezultatul sarcinii preluate, indiferent de faptul cât de previzibil este acesta, în

special, când rezultatul depinde de decizia instanței de judecată, unei autorități publice

sau unui terț.

În temeiul celor expuse, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că prima instanță just a

stabilit că prin acțiunile sale, avocatul Anatolie Bulgaru a comis o abatere disciplinară,

pentru care corect și întemeiat a fost sancționat de către Comisia pentru etică și

disciplină.

În acest sens, prima instanță just a remarcat că, actele cauzei denotă în mod

incontestabil faptul că, în procesul de acordare a asistenței juridice lui Braguța Andrei,

avocatul Anatolie Bulgaru a admis mai multe încălcări, și anume: avocatul Anatolie

Bulgaru a depus tardiv cererea de recurs împotriva încheierii de aplicare a măsurii

preventive sub formă de arest în privința lui Andrei Braguța; avocatul Anatol Bulgaru a

retras cererea de recurs depusă împotriva încheierii de aplicare a măsurii preventive sub

formă de arest preventiv în privința lui Andrei Brăguță, fără a se consulta în prealabil cu

persoana cu care a încheiat contractul de asistență juridică, și anume cu Braguța Ion;

avocatul Bulgaru Anatolie nu a întreprins toate măsurile și mijloacele posibile prevăzute

de lege în vederea apărării efective a lui Andrei Braguța; avocatul Anatolie Bulgaru a

încasat fără eliberarea bonului pe plată clientului și fără a indica în contractul de

asistență juridică sumele reale încasate de la client ori a indicat unele sume diminuate.

Astfel, este cert faptul că, după ce a încheiat contract de asistență juridică cu Ion

Braguța, avocatul Anatolie Bulgaru nu a depus diligența necesară, de a contesta

încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18 august 2017, cu recurs în termen

de 3 zile, așa după cum stabilește Codul de procedură penală, depunând cererea de

recurs abia la data de 22 august 2017. Sub acest aspect, just instanța de fond a menționat

că, avocatul Anatolie Bulgaru a invocat atât în fața Comisiei pentru etică și disciplină,

cât și în fața instanței de judecată că, a fost în imposibilitate de a depune recursul în

termen, însă, aceste argumente ale reclamantului au un caracter declarativ.

Se atestă că, în principal, reclamantul a invocat că nu i-a fost acordat acces la

materialele dosarului, și anume din acest considerent a fost în imposibilitate de a depune

recursul în termen, însă, acest argument este unul neîntemeiat, așa cum, avocatul a avut

posibilitatea de a depune recurs nemotivat, după care, avea posibilitatea de a suplimenta

argumentele recursului.

De asemenea just a considerat prima instanță ca fiind neîntemeiate și argumentele

reclamantului cu referire la aceea că, cererea de retragere a recursului a fost coordonată

cu Braguța Ion, or, după cum reiese din referința depusă de avocatul Bulgaru Anatolie în

fața Comisiei pentru etică și disciplină, reclamantul a susținut că „la orele 14:30, a avut

13

loc ședința de judecată, instanța m-a întrebat unde-i procurorul și de ce nu este prezent

Braguța Andrei, eu am răspuns, de procuror nu știu, dar de Braguta Andrei a decedat la

spitalul de la Pruncul, din informația pe care o am de la Braguța Ion, tată-l decedatului.

Judecătorul mi-a sugerat să scriu o cerere precum că Braguță Andrei a decedat la

Spitalul de la Pruncul”.

Anume aceste afirmații ale avocatului Bulgaru Anatolie denotă că, cererea de

retragere a recursului, nu a fost coordonată cu Braguța Ion, circumstanțe ce impun

concluzia că Comisia pentru etică și disciplină corect a constatat că în acțiunile lui

Bulgaru Anatolie există semnele constitutive ale componenței abaterii disciplinare.

La fel, just a stabilit prima instanță că sunt întemeiate constatările Comisiei pentru

etică și disciplină a Uniunii Avocaților cu referire la aceea că, avocatul Bulgaru Anatolie

nu a întreprins toate măsurile și mijloacele posibile prevăzute de lege în vederea apărării

efective a lui Braguța Andrei, or, avocatul nu a avut nici o întrevedere cu clientul său, iar

în cadrul ședinței de judecată din 23 august 2017, atunci când s-a examinat demersul

procurorului cu privire la încuviințarea internării lui Andrei Braguța în Spitalul de

Psihiatrie, avocatul nu a sesizat și nu a solicitat intervenția urgentă a organelor abilitate,

inclusiv în scopul acordării asistenței medicale calificate, luând in considerație

comportamentul neadecvat, starea emoțională și psihică a învinuitului, în vederea

conștientizării și stabilirii posibilității participării reale a lui Andrei Braguța la această

acțiune procesuală.

Prin urmare, corect prima instanță a reținut că, în referința depusă la Comisia

pentru etică și disciplină, avocatul Bulgaru Anatolie a recunoscut, de facto, că nu a

întreprins nici o măsură în vederea acordării asistenței medicale calificate clientului său

Braguța Andrei, deși a cunoscut că starea de sănătate a clientului său este gravă,

recunoscând la fel, că nu a avut nici o întrevedere cu clientul său. În acțiunea depusă,

reclamantul a indicat că, a fost în imposibilitate de a avea o întrevedere cu clientul său,

din cauza că a avut alte ședințe de judecată stabilite și din cauza că politica

penitenciarelor referitoare la întâlnirea avocatului cu clientul său, este una foarte

restrictivă, dar, careva probe în acest sens nu au fost prezentate. Mai mult, după cum

rezultă din referința amintită, avocatul Bulgaru Anatolie a indicat că în cadrul ședinței de

judecată din 23 august 2017, clientul său Braguța Andrei vorbea ceva, dar nu era clar, iar

după ședința de judecată, avocatul nu a avut o întrevedere sau o discuție cu Braguța

Andrei.

Corespunzător, întemeiat prima instanță a dedus că, Comisia pentru etică și

disciplină corect a stabilit că aceste acțiuni ale avocatului Bulgaru Anatolie întrunesc

elementele componente ale abaterii disciplinare, or, deși reclamantul Bulgaru Anatolie a

prestat servicii de asistență juridică lui Andrei Braguța în perioada 18 august 2017 - 28

august 2017, acesta nu a avut nici o întrevedere cu clientul său și nu a depus nici un efort

în vederea stabilirii unui atare întâlniri.

Mai mult, se impune a fi precizat că, avocatul Anatolie Bulgaru a avut posibilitatea

reală de a avea o întâlnire cu clientul său, la 23 august 2017, atunci când a fost examinat

demersul procurorului cu privire la încuviințarea spitalizării forțate, dar, acesta nu a

depus efort în vederea stabilirii unei întâlniri cu clientul său, pentru a stabili care este

14

poziția clientului asupra învinuirii formulate, și care va fi strategia apărării în cadrul

cauzei penale.

Instanța de recurs reține că prima instanță a stabilit corect faptul că, pentru a putea

lua act de cunoștință cu toate circumstanțele cauzei, este foarte important ca avocatul să

stabilească un prim contact cu clientul său și să îi obțină încrederea. Comunicarea dintre

avocat și beneficiarul serviciilor juridice este foarte importantă. Ei urmează să discute

despre problema apărută, analizînd-o și fiind preocupați în comun de obținerea unor

rezultate de succes. Succesul în acordarea asistenței juridice de către avocat depinde în

mod direct de complexitatea interviului realizat și de faptul dacă s-a reușit a obține

informație relevantă privind cazul asistat.

Astfel, se deduce că, unicele acțiuni ale avocatului Anatolie Bulgaru în procesul de

acordare a asistenței juridice clientului său Braguța Andrei, s-au rezumat la înaintarea

unor interpelări în adresa Spitalului de Psihiatrie din Bălți, întocmirea și depunerea

tardivă a recursului, participarea la ședința de judecată din 23 august 2017, precum și

participarea la ședința de examinare a demersului procurorului cu privire la încuviințarea

internării forțate în Spitalul de Psihiatrie a lui Braguța Andrei, acțiuni care sunt

insuficiente pentru a acorda asistență juridică unui client, în stare de arest preventiv,

starea de sănătate mintală a căruia se agravase odată cu intentarea cauzei penale.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ a instanței de recurs conchide că prima instanță temeinic și legal a

concluzionat ca fiind temeinice și concluziile Comisiei pentru etică și disciplină cu

referire la aceea că, avocatul Bulgaru Anatolie nu a eliberat clientului său Braguța Ion

bon de plată pentru suma de 2300 de lei, or, careva probe în acest sens nu au fost

prezentate instanței de judecată. În context, se impune a fi precizat că, reclamantul

Bulgaru Anatolie a prezentat instanței de judecată bonul de plată seria PL nr. 186324 din

22 august 2017, în care este indicat că, Braguța Ion a achitat avocatului Bulgaru

Anatolie suma de 200 de euro + 1500 de lei, titlu de onorariu, pe când, Braguța Ion a

declarat în fața Comisiei pentru etică și disciplină că a achitat avocatului Bulgaru

Anatolie suma de 2300 de lei, iar pentru aceasta, avocatul nu i-a eliberat bon de plată.

Cele relatate anterior, denotă în mod incontestabil că avocatul Bulgaru Anatolie a

comis o abatere disciplinară gravă, și corect a fost sancționat, prin aplicarea sancțiunii

disciplinare sub formă de retragere a licenței de avocat. Referitor la stabilirea sancțiunii,

se reține că Comisia pentru etică și disciplină a ținut cont de caracterul abaterii și de

gravitatea acesteia, dar și de consecințele survenite în rezultatul comiterii abaterii

disciplinare, constatând cert că avocatului Bulgaru Anatolie, urmează a-i fi aplicată

sancțiunea disciplinară sub formă de retragere a licenței.

În aceste condiții, prima instanță just a conchis asupra netemeiniciei pretenției

reclamantului Bulgaru Anatolie cu privire la anularea deciziei Comisiei pentru etică și

disciplină, care corect a fost respinsă, or, în cursul judecării cauzei nu au fost stabilite

careva încălcări la emiterea deciziei respective, iar argumentele expuse în acțiune au un

caracter neîntemeiat.

De asemenea, just a concluzionat prima instanță că este neîntemeiată și cerința

reclamantului Bulgaru Anatolie cu privire la anularea ordinului Ministerului Justiției nr.

443 din 14 iunie 2018, din considerentul că, ordinul respectiv este un act posterior

15

deciziei Comisiei pentru etică și disciplină, prin care persoanei i-a fost aplicată sancțiune

disciplinară sub formă de retragere a licențe, care de fapt și conferă forță juridică

deciziei respective, și în eventualitate, un atare ordin ar putea fi anulat doar in condițiile

în care se anulează decizia de aplicate a sancțiunii disciplinare.

Avînd în vedere că prin soluția adoptată în speță, prima instanță a constatat

legalitatea și temeinicia deciziei de aplicare a sancțiunii disciplinare sub forma retragerii

licenței avocatului Bulgaru Anatolie, just a dedus instanța de fond că și ordinul de

punere în executare a deciziei este legal și întemeiat, emis cu respectarea competenței și

a procedurii. În aceste condiții, instanța de recurs consideră că prima instanță corect a

stabilit că, temeiurile invocate în acțiune de reclamant în susținerea cerinței de anulare a

actelor administrative contestate: decizia Comisiei pentru etică și disciplină nr. CED

126/18 din 30 martie 2018 și ordinul Ministerului Justiției al Republicii Moldova nr. 443

din 14 iunie 2018, sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse, așa cum, în cursul

judecării cauzei s-a stabilit că actele administrative contestate au fost emise cu

respectarea procedurii, respectarea competenței și respectarea cadrului legislativ

pertinent.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa integral

decizia instanței de apel și de a menține hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se casează integral decizia din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și se

menține hotărârea din 30 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

16