3ra-1006/19 — contestarea actului administrativ, constatarea încălcării drepturilor, obligarea restabilirii în drepturi, repararea prejudiciului moral

3ra-1006/19 — contestarea actului administrativ, constatarea încălcării drepturilor, obligarea restabilirii în drepturi, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1006/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: V. Lastavețchi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

Î N C H E I E R E

28 august 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Marin Sardari,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Marin Sardari împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova și Comisiei

de licențiere, intervenienți accesorii Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

Parlamentul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Moldova cu privire la

contestarea actului administrativ, constatarea încălcării drepturilor, obligarea

restabilirii în drepturi, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 16 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Marin Sardari și a fost menținută hotărârea din 30

ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 4 septembrie 2017 Marin Sardari a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova și Comisiei de licențiere,

intervenienți accesorii Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Parlamentul

Republicii Moldova și Guvernul Republicii Moldova cu privire la contestarea

actului administrativ, constatarea încălcării drepturilor, obligarea restabilirii în

drepturi, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 25 mai 2018, prin hotărârea

Comisiei de licențiere a profesiei de avocat, au fost admiși candidații la examenul

de calificare în profesia de avocat, iar sub nr. de ordin 111, dânsul a fost admis la

prima etapă, proba scrisă, sesiunea primăvară.

A menționat că la 28 mai 2018 de la ora 09:30 până la 12:30, s-a petrecut proba

scrisă a examenului de calificare, unde a scris corect lucrarea Varianta nr. II, cu toate

trei spețe ale examenului.

Astfel, reclamantul a considerat că a soluționat corect toate spețele examenului,

în toate ramurile de drept.

A relatat că la 31 mai 2018, ora 10:00, a fost emisă hotărârea Comisiei de

licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din Republica Moldova ,,privind

1

respingerea candidaturii lui Marin Sardari, la examenul de calificare în profesia de

avocat, proba orală-verbală”, prin care au fost aprobate rezultatele primei etape a

examenului de calificare în profesia de avocat (proba scrisă) organizat la 8 mai 2018,

fiind respinsă candidatura lui la examenul de calificare în profesia de avocat, etapa

a doua, proba orală.

A comunicat că la 2 iunie 2018, ora 17:17, în termen de 55 ore de la emiterea

hotărârii din 31 mai 2018 a Comisiei de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii

Avocaților din Republica Moldova, a depus o contestație, prin intermediul poștei

electronice.

La 5 iunie 2018 a fost emisă hotărârea Comisiei de licențiere a profesiei de

avocat a Uniunii Avocaților din Republica Moldova „privind respingerea ca

inadmisibilă a contestației nr. 1383/18 din 4 iunie 2018, asupra hotărârii Comisiei

de licențiere a profesiei de avocat din 31 mai 2018”.

Ulterior, la 29 iunie 2018 în termen de a 29-a zi de la emiterea hotărârii din 31

mai 2018 a Comisiei de licențiere a profesiei de avocat și în termen de a 24-a zi de

la emiterea hotărârii din 5 iunie 2018 a Comisiei de licențiere a profesiei de avocat,

a depus cerere prealabilă în procedura contenciosului administrativ, expediind-o prin

intermediul oficiului poștal în aceiași zi, până la ora 18:00, de unde rezultă că

termenul legal de 30 zile de contestare a actelor administrative, a fost respectat.

A declarat că la 13 iulie 2018, pârâtul a aprobat ordinea de zi a ședinței ordinare

a Comisiei Uniunii Avocaților din 27 iulie 2018, însă în această ordine de zi nu s-a

inclus cererea prealabilă din 29 iunie 2018, recepționată la 3 iulie 2018.

A mai informat că prin răspunsul din 16 iulie 2018, Ministerul Justiției a

comunicat că nu are competență legală să oblige Uniunea Avocaților să adopte actele

solicitate de petiționar în cererea prealabilă din 29 iunie 2018.

Reclamantul a indicat că din conținutul răspunsului din 17 iulie 2018 a

Comisiei de licențiere a Uniunii Avocaților, urmează că cererea prealabilă din 29

iunie 2018 primită de Uniunea Avocaților la 3 iulie 2018, a fost deținută de Comisia

de licențiere, care a avut termen de 30 de zile pentru examinarea acesteia.

A relatat că la 20 iulie 2018, a înaintat către Comisia de licențiere o cerere

privind includerea în ordinea de zi la ședința Consiliului Uniunii Avocaților din 27

iulie 2018 sau până la 3 august 2018 inclusiv, a cererii prealabile pentru examinare,

însă pârâtul a refuzat.

În continuare, reclamantul a menționat că la 12 octombrie 2018 a recepționat

hotărârea din 9 iulie 2018 a Comisiei de licențiere prin care a fost respinsă cererea

prealabilă depusă la 3 iulie 2018.

A arătat că la 12 noiembrie 2018, a depus cerere prealabilă către Consiliul

Uniunii Avocaților și Comisiei de licențiere a Uniunii Avocaților, iar prin hotărârea

din 22 noiembrie 2018 a Comisiei de licențiere a profesiei de avocat a fost lăsată

fară examinare ca fiind depusă repetat cererea prealabilă nr.2544/18 din 14

noiembrie 2018.

În opinia reclamantului, hotărârea pe marginea cererii pealabile urma a fi

adoptată de către Consiliul Uniunii Avocaților, ca organ ierarhic superior, în

conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ.

De asemenea, a considerat că este neîntemeiată poziția Comisiei de licențiere a

Uniunii Avocaților precum că lucrarea sa este de necitit, deoarece contrar acestei

afirmații pârâtul nu a prezentat careva probe ce ar demonstra că cel puțin șase

2

membri ai Comisiei de licențiere nu au putut citi lucrarea, iar dacă nu au putut citi,

urmează că membrii comisiei au fost în imposibilitate factologică de a aprecia

lucrarea candidatului aplicându-i calificatul ,,admis” ori ,,respins”.

Astfel, invocând prevederile art. 27 par. a), alin. (9) și (13) din Statutul profesiei

de avocat din 29 ianuarie 2011, a susținut că circumstanțele descrise denotă un viciu

fundamental care afectează procedura de organizare a examenului de calificare la

proba scrisă de mână pe hârtie.

A susținut că acest viciu fundamental de care este afectată procedura de

organizare a examenului de calificare, proba scrisă de mână pe hârtie, putea fi

înlăturat prin înfățișarea petiționarului și a Comisiei de licențiere în ședința

Consiliului Uniunii Avocaților, pentru ca fiecare membru al Comisiei de licențiere,

care a controlat lucrarea scrisă din 28 mai 2018 și a aplicat calificativul pe această

lucrare, să citească cu glas mediu, în prezența lui toată lucrarea scrisă, precum și

candidatul la fel să citească această lucrare în glas mediu.

Reclamantul a declarat însă că nu a fost invitat la ședința Consiliului Uniunii

Avocaților, precum nici fiecare membru nu a combătut faptul că nu a putut citi,

desluși, descifra lucrarea scrisă din 28 mai 2018 a candidatului la examenul de

calificare în profesia de avocat, fapt care în opinia sa este inadmisibil.

În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile Legii

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, Legii cu privire la

avocatură nr. 1260-XV din 19 iulie 2002, Statutul profesiei de avocat din 29 ianuarie

2011, art. 2, 5 Cod civil, art. 16, 20, 26 din Constituția Republicii Moldova, art. 1,

6, 10, 13, 14 CEDO.

A solicitat în urma concretizării cerințelor, constatarea încălcării procedurii de

examinare a lucrării scrise pe 28 mai 2018 de candidatul la examenul de calificare

în profesia de avocat, Marin Sardari; constatarea încălcării drepturilor la tratament

egal, la accesul liber la justiție, libertatea de exprimare și în special la interzicerea

discriminării; anularea hotărârii din 31 mai 2018 a Comisiei de licențiere a profesiei

de avocat a Uniunii Avocaților din RM privind repingerea candidaturii sale la

examenul de calificare în profesia de avocat; anularea hotărârii din 5 iunie 2018 a

Comisiei de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din RM privind

respingerea ca inadmisibilă a contestației; anularea hotărârii din 9 iulie 2018 a

Comisiei de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din RM privind

respingerea ca neîntemeiată a cererii prealabile nr. 1603/18 din 3 iulie 2018; anularea

hotărârii din 22 noiembrie 2018 a Comisiei de licențiere a profesiei de avocat a

Uniunii Avocaților din RM privind lăsarea fără examinare a cererii prealabile

nr.2544/18 din 14 noiembrie 2018; obligarea Comisiei de licențiere a profesiei de

avocat a Uniunii Avocaților din RM să restabilească în drepturi candidatul Marin

Sardari la examenul de calificare în profesia de avocat, prin promovarea lui și

admiterea la a doua etapă a examenului de calificare în profesia de avocat; încasarea

din contul Comisiei de licențiere a Uniunii Avocaților din RM în beneficiul lui a

sumei de un leu, cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 30 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca nefondată.

La 31 ianuarie 2019 Marin Sardari a declarat apel împotriva hotărârii din 30

ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

3

Prin decizia din 16 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Marin Sardari și a fost menținută hotărârea din 30 ianuarie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o

apreciere obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat

normele de drept material și procedural.

La 20 iunie 2019 și suplimentar la 13 august 2019, Marin Sardari a depus recurs

împotriva deciziei din 16 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, considerându-le neîntemeiate și ilegale prin faptul că au

fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material, nu au fost elucidate pe

deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, iar concluziile expuse

în hotărâre și decizie sunt contradictorii, fiind aprecitate arbitrar probele.

A susținut că atât prima instanță, cât și instanța de apel nu s-au expus asupra

motivelor invocate în acțiune și nu au descris toate circumstanțele cauzei, iar sarcina

probațiunii pusă pe seama pârâtului nu a fost dovedită.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie

admisă integral.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova.

În condițiile art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 16 aprilie 2019, iar

recurentul a recepționat decizia instanței de apel la 22 mai 2019, fapt confirmat prin

avizul de recepție a scrisorii recomandate (f.d.80 Vol II).

Astfel, recursul depus la 20 iunie 2019, este în termen.

Prin referința din 5 august 2019 Uniunea Avocaților din RM și Comisia de

licențiere a profesiei de avocat au solicitat declararea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

4

contencios administrativ va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma

prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de

contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

Examinând temeiurile recursului depus de Marin Sardari, în raport cu

materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul depus de Marin Sardari, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din

Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu

verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

5

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Marin Sardari.

În conformitate cu art. 230, 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270, 433 lit. a),

440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Marin Sardari, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

6