3ra-602/19 — Contestarea actului admisnitrativ

3ra-602/19 — Contestarea actului admisnitrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-602/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (C.Valah)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L.Bulgac, G.Dașchevici, A.Panov)

D E C I Z I E

17 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul: Oleg Sternioală

Judecătorii: Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

Tamara Chișca-Doneva

Nicolae Craiu

examinând recursurile depuse de Uniunea Avocaților din Republica Moldova

și de către Corneliu Chisilița, reprezentat de avocatul Valeriu Bargan,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Corneliu Chisilița împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova cu

privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de către avocatul Zinaida Lupașcu în interesele Uniunii

Avocaților din Republica Moldova, s-a casat hotărârea din 12 aprilie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a pronunțat o nouă hotărâre de admitere

parțială a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La data de 23 martie 2018, Corneliu Chisilița a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova cu privire la

contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, deține licența de avocat nr.1515

din 16 iunie 2008 și este fondatorul Cabinetului Avocatului „Corneliu Chisilița”.

A menționat că, prin decizia din 2 octombrie 2017 a Comisiei pentru etică și

disciplină din cadrul Uniunii Avocaților din Republica Moldova, recepționată la 25

ianuarie 2018, s-a constatat abatere disciplinară în acțiunile și comportamentul său,

i s-a aplicat amendă în sumă de 3 000 de lei și i s-a suspendat activitatea de avocat.

A explicat că, întrucât decizia Comisiei intră în vigoare la data adoptării, fiind

executorie, la 30 ianuarie 2018 a achitat amenda aplicată în mărime de 3 000 de lei.

Însă, la 15 februarie 2018 a depus cerere prealabilă, înregistrată sub nr. 348/18, prin

care a solicitat anularea deciziei cu restituirea sumei de 3 000 de lei, achitată cu titlu

de amendă. Deși, cererea dată a rămas fără răspuns.

1

Astfel, instanța de judecată urmează să constate nesoluționarea în termen a

cererii prealabile nr.348/18 din 15 februarie 2018 cu privire la anularea deciziei

Comisiei din 2 octombrie 2017.

Reclamantul a relatat că, prin decizia contestată, i-au fost imputate încălcări

grave pentru care a fost supus răspunderii disciplinare și anume: a) nu a demonstrat

un exemplu de conduită profesională și corectă; b) nu a informat Ministerul Justiției

și Consiliul Uniunii Avocaților în termen de 10 zile despre schimbarea datelor de

contact a sediului cabinetului sau a biroului asociat de avocați.

În privința primei încălcări imputate a precizat că, la 26 august 2016, între Aida

Ralea și Cabinetul Avocatului „Corneliu Chisilița” în persoana avocatului Chisilița

Corneliu, a fost încheiat contractul de asistență juridică nr.26-VIII/16, având ca

obiect, pregătirea actelor necesare, cererea de chemare în judecată și reprezentarea

în cauza civilă Aida Ralea împotriva Claudiei Luncașu. Conform pct. 4.1 din

contract, pentru prestațiile sale, clientul s-a obligat să plătească avocatului onorariul

stabilit de părți în mărime de 1 000 de Euro la cursul Băncii Naționale a Moldovei

în ziua achitării. În temeiul pct.4.2 din contract, onorariul urma a fi achitat până la

31 decembrie 2016, în rate, dar nu mai puțin de 5 000 de lei/lunar.

A comunicat că, pe parcursul lunii septembrie-octombrie 2016, realizând total

prevederile contractului, în partea acumulării actelor necesare pentru depunerea

cererii de chemare în judecată, a solicitat clientei Aida Ralea, care de facto se află

peste hotarele țării, să respecte prevederile contractuale și să achite prețul

contractului conform pct. 4.1 și pct. 4.2. Clienta însă a declarat că nu o interesează

dosarul și că de fapt, beneficiar este o altă persoană care și urma să achite prețul

contractului de asistență juridică.

Prin prisma relațiilor contractuale existente între părți, pretențiile clientei Aida

Ralea sunt guvernate de legislația civilă și urmau să fie deduse unei instanțe

judecătorești pentru examinare. În acest context, pretențiile clientei Aida Ralea

urmau a fi înaintate prealabil avocatului Corneliu Chisilița pentru o eventuală

soluționare amiabilă a problemelor apărute și explicarea efectelor contractului

încheiat.

Cât privește relațiile contractuale dintre părți, reclamantul a invocat prevederile

Codului civil și clauzele contractului de asistență juridică nr. 26-VIII/16 potrivit

căruia s-a convenit următoarele: prezentul contract încetează de drept, fără a mai fi

necesară intervenția unei instanțe judecătorești, în cazul în care una dintre părți nu

își execută obligațiile esențiale enumerate la pct. 2.1, 4.1, 4.2, din prezentul contract;

cesionează drepturile și obligațiile sale prevăzute de prezentul contract fără acordul

celeilalte părți; rezilierea prezentului contract nu va avea nici un efect asupra

obligațiilor deja scadente între părțile contractante; în cazul în care clientul refuză

serviciile avocatului fără vina avocatului, sumele de bani încasate de avocat, nu se

rambursează clientului; clientul se obligă să achite integral remunerarea stabilită în

prezentul contract, corelativ, conform pct.5.2; avocatul se obligă să execute

contractul în limita stabilită de prezentul contract.

În opinia reclamantului, Aida Ralea de facto a reziliat unilateral contractul de

asistență juridică, asumându-și consecințele pct.7.1, 7.2. și 7.3. din contract.

Respectiv, Comisia pentru etică și disciplină prin decizia emisă a calificat

pretinsa neexecutare contractuală a avocatului ca o abatere deontologică, operând

frecvent în conținutul deciziei cu termenul de insatisfacție față de nivelul de

profesionalism, insatisfacție față de comportamentul manifestat, conduita avocatului

2

ce contravine prevederilor legale și nu a demonstrat exemplu de conduită

profesională. Însă, pretențiile petiționarei sunt de ordin material și anume a solicitat

obligarea restituirii banilor și se referă la neexecutarea contractului de asistență

juridică încheiat.

A afirmat că, nu este de competența Comisiei de a se expune asupra relațiilor

contractuale dintre părți, or, atribuirea samavolnică a unor competențe încalcă

flagrant prevederilor art. 114 din Constituție potrivit căreia justiția se înfăptuiește în

numele legii numai de instanțele judecătorești. Acțiunile sau inacțiunile avocatului

ar putea constitui o abatere disciplinară doar dacă ar exista o hotărâre judecătorească

irevocabilă prin care ar fi fost soluționat litigiul material în favoarea petiționarei și

constatată încălcarea drepturilor acesteia în relațiile cu avocatul.

A relevat că, plângerea este înaintată de către o altă persoană, dar nu de Aida

Ralea, care potrivit datelor Poliției de Frontieră la data de 22 martie 2017 a ieșit din

țară și nu s-a întors până la 31 decembrie 2017, astfel fiind în imposibilitate de a

înainta plângerea la 15 mai 2017.

Deci, Comisia pentru etică și disciplină la emiterea deciziei a încălcat legea

procedurală, deoarece la examinarea procedurii disciplinare din 2 octombrie 2017

nu a fost citat pentru a fi personal și a prezenta probe și explicații suplimentare pe

marginea pretențiilor invocate de petiționar.

A indicat că, contractul de asistență juridică încheiat între Cabinetul Avocatului

„Corneliu Chisilița” și Aida Ralea a fost semnat la 28 august 2016. Nerespectarea

obligației de achitare a tranșei onorariului în mărime de 5 000 de lei până la 29

septembrie 2016 a dus la rezilierea unilaterală a contractului de către client, din care

motiv avocatul a fost eliberat de obligațiile sale contractuale.

Pretenția de a întoarce suma de 5 000 de lei a devenit scadentă la 29 septembrie

2017 în legătură cu expirarea termenului de prescripție.

Examinarea procedurii disciplinare și aplicarea sancțiunii disciplinare sub

formă de amendă în mărime de 3 000 de lei avocatului Corneliu Chisilița este tardivă

și ilegală.

Referitor la a doua încălcare imputată a relatat că, nu a schimbat datele de

contact ale sediului, care se află pe aceeași adresă, însă adresa nu este completă.

Sediul este în mun. Chișinău, str. Bănulescu Bodoni, 25 of. 207.

Avocatul Corneliu Chisilița nu poate fi sancționat pentru o încălcare ce nu a o

fost comisă. Sediul a rămas același, însă, din eroare nu a fost indicată adresa

completă, omisiune ce nu poate fi considerată abatere disciplinară. Strada Lidia

Istrati 7, mun. Chișinău este inclusă în unele acte procesuale aferente activității din

comoditate în recepționare.

Deoarece Cabinetul Avocatului „Corneliu Chisilița” are formă juridică de

organizare a unei profesii, cu elemente de identitate ale persoanelor juridice,

consideră că în privința sediului pot fi aplicate analogic prevederile legislației civile.

Privitor la cerința de încasarea a prejudiciului moral, reiterând prevederile art.

25 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ și ilegalitatea actului

administrativ contestat, pârâta nu a acordat un răspuns la cererea prealabilă.

La caz, persoana vătămată este avocat de profesie iar actul administrativ ilegal

a fost emis reieșind din activitatea acestuia și fără echivoc va fi afectată reputația și

clientela.

3

A solicitat Corneliu Chisilița admiterea acțiunii, constatarea nesoluționării în

termen a cererii prealabile, anularea deciziei din 2 octombrie 2017 a Comisiei pentru

etică și disciplină a Uniunii Avocaților, încasarea din contul Uniunii Avocaților din

Republica Moldova în beneficiul său a sumei de 3 000 de lei achitată cu titlu de

amendă; 30 000 de lei prejudiciul moral și a cheltuielile de judecată.

Prin hotărârea din 12 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

acțiunea a fost admisă parțial. S-a constatat nesoluționarea în termen a cererii

prealabile nr. 348/18 din 15 februarie 2018 înaintată de Corneliu Chisilița. S-a anulat

decizia din 2 octombrie 2017 a Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii

Avocaților. S-a încasat de la Uniunea Avocaților din Republica Moldova în

beneficiul lui Corneliu Chisilița prejudiciul material în mărime de 3 000 de lei, 10

000 de lei cu titlu de prejudiciul moral și suma de 2 000 de lei pentru cheltuieli de

asistență juridică. În rest, pretenția privind încasarea prejudiciului moral și a

cheltuielilor de asistență juridică în mărimea solicitată a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Prin decizia din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de Uniunea Avocaților din Republica Moldova, reprezentată de avocatul

Zinaida Lupașcu, s-a casat hotărârea din 12 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani cu adoptarea unei noi hotărâri prin care acțiunea s-a admis parțial și

s-a anulat decizia din 2 octombrie 2017 a Comisiei pentru etică și disciplină a

Uniunii Avocaților. În rest, acțiunea depusă de Corneliu Chisilița privind

nesoluționarea în termen a cererii prealabile nr. 348/18 din 15 februarie 2018,

încasarea prejudiciului material, moral și cheltuielile de judecată s-a respins ca

neîntemeiată.

La data de 20 martie 2019, Corneliu Chisilița, reprezentat de avocatul Valeriu

Bargan a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău cu

trimiterea cauzei la rejudecare.

În susținerea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este vădit

neîntemeiată, nefondată, emisă în urma interpretării eronate și subiective a legislației

în vigoare.

La data de 22 martie 2019, Uniunea Avocaților a depus recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 24

ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 12 aprilie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii

ca neîntemeiată.

În motivarea recursului a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței

de apel în partea ce ține de anularea deciziei Comisiei pentru etică și disciplină a

Uniunii Avocaților.

A indicat că, avocatul Corneliu Chisilița nu a demonstrat un exemplu de

conduită profesională și corectă, a pierdut legătura cu Uniunea Avocaților din

Republica Moldova și nu a informat Ministerul Justiției și Consiliul Uniunii

Avocaților în termen de 10 zile despre schimbarea datelor de contact a sediului

cabinetului.

A afirmat că, Legea cu privire la avocatură nu prevede procedura prealabilă de

revocare în tot sau în parte a sancțiunii disciplinare, motiv din care acțiunea înaintată

de către Corneliu Chisilița este depusă tardiv cu peste 58 de zile calendaristice.

4

Prin referința depusă la 19 aprilie 2019, Corneliu Chisilița, reprezentat de

avocatul Valeriu Bargan a solicitat respingerea recursului declarat de către Uniunea

Avocaților din Republica.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a

intrat în vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de

acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până

la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu

prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor

anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a), b) din Codul administrativ,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul, casează parțial decizia instanței de apel și emite o altă

decizie în partea casată.

Studiind materialele dosarului, Completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul Uniunii

Avocaților din Republica Moldova, de a admite recursul depus către Corneliu

Chisilița, reprezentat de avocatul Valeriu Bargan, de a casa decizia instanței de apel

în partea respingerii pretențiilor de încasare a prejudiciului material în mărime de 3

000 de lei, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată și de a emite în această

parte o nouă hotărâre, din considerentele ce urmează.

Din suportul probatoriu anexat la materialele cauzei rezultă că, Corneliu

Chisilița este deținătorul licenței nr. 1572 din 8 decembrie 2008 pentru exercitarea

profesiei de avocat.

Tot, din actele cauzei se denotă că, la data de 26 august 2016 între avocatul

Corneliu Chisilița și Aida Ralea a fost încheiat contractul de asistență juridică nr.

26-VIII/16 (f.d.13).

La data de 15 mai 2017 Aida Ralea a depus plângere în adresa Uniunii

Avocaților din Republica Moldova, prin care a solicitat luarea unor măsuri în

privința avocatului Corneliu Chisilița (f.d.14). Asupra plângerii date, la 27

septembrie 2017 avocatul Corneliu Chisilița a depus referință (f.d.15).

Prin decizia din 2 octombrie 2017, Comisia pentru etică și disciplină a Uniunii

Avocaților din Republica Moldova a constatat abateri disciplinare comise de

5

avocatul Corneliu Chisilița, fiind sancționat cu amendă în mărime de 3 000 de lei și

suspendată activitatea acestuia în conformitate cu art. 13 alin. (1) lit. e) și art. 57 alin.

(1) lit. d) din Legea cu privire la avocatură (f.d.17-18).

Prin notificarea înregistrată la data de 30 ianuarie 2018 avocatul Corneliu

Chisilița a informat Uniunea Avocaților din Republica Moldova despre achitarea

amenzii în mărime de 3 000 de lei și a anexat dovada de plată (f.d.19).

Cu toate acestea, Corneliu Chisilița la data de 15 februarie 2018 a depus la

Uniunea Avocaților din Republica Moldova cerere prealabilă, prin care a solicitat

anularea deciziei din 2 octombrie 2017, ca fiind neîntemeiată și ilegală (f.d.22-25).

Întrucât nu a primit un răspuns la cererea prealabilă, Corneliu Chisilița s-a

adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Uniunii Avocaților din

Republica Moldova, solicitând constatarea nesoluționării în termen a cererii

prealabile nr. 348/18 din 15 februarie 2018; anularea deciziei din 2 octombrie 2017

a Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova;

încasarea prejudiciului material în mărime de 3 000 de lei; încasarea prejudiciului

moral în sumă de 30 000 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prima instanță, fiind investită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

temeiniciei parțiale a acesteia. A constatat nesoluționarea în termen a cererii

prealabile nr. 348/18 din 15 februarie 2018. A anulat decizia din 2 octombrie 2017

a Comisiei de etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova. A

dispus încasarea din contul Uniunii Avocaților din Republica Moldova în beneficiul

lui Corneliu Chisilița a prejudiciului material în sumă de 3 000 de lei, a prejudiciului

moral în mărime de 10 000 de lei și cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 2

000 de lei.

Examinând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău a concluzionat

asupra temeiniciei apelului, a casat hotărârea instanței de fond și a emis o nouă

hotărâre prin care a anulat decizia din 2 octombrie 2017 a Comisiei de etică și

disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova. În rest, a respins ca fiind

neîntemeiate pretențiile privind constatarea nesoluționării în termen a cererii

prealabile nr. 348/18 din 15 februarie 2018, încasarea prejudiciului material, moral

și compensarea cheltuielilor de judecată.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide

ca fiind întemeiată poziția instanței de apel de respingere a pretenției cu privire la

constatarea nesoluționării în termen a cererii prealabile nr. 348/18 din 15 februarie

2018 referitor la anularea deciziei din 2 octombrie 2017 a Comisiei pentru etică și

disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova.

Or, conform art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ (în vigoare

la data înaintării acțiunii), persoana care se consideră vătămată într-un drept al său,

recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul

primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de

lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios administrativ competentă pentru

anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și repararea pagubei cauzate.

Respectiv, nesoluționarea în termen a cererii prealabile nu este obiect de

examinare în instanța de contencios administrativ, ci este o cale prealabilă de

examinare.

6

Conform art. 57 alin. (3) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie

2002, decizia Comisiei pentru etică și disciplină privind aplicarea sancțiunii

disciplinare poate fi contestată în contencios administrativ.

Respectiv, în speță obiect al examinării în contencios administrativ îl constituie

anularea deciziei din 2 octombrie 2017 a Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii

Avocaților din Republica Moldova, prin care avocatului Corneliu Chisilița îi sunt

imputate încălcări grave pentru care a fost supus răspunderii disciplinare, și anume:

nu a demonstrat un exemplu de conduită profesională și corectă, nu a informat

Ministerul Justiției și Consiliul Uniunii Avocaților în termen de 10 zile despre

schimbarea datelor de contact, a sediului cabinetului sau a biroului de asociat de

avocați.

Prima abatere disciplinară a fost constatată de către Comisie reieșind din

plângerea Aidei Ralea, care a solicitat restituirea sumei de 5 000 de lei (f.d.15).

Din conținutul contractului de asistență juridică nr. 26-VIII/16 din 28 august

2016, încheiat între avocatul Corneliu Chisilița și Aida Ralea, și anume pct. 4.2. se

reține că „onorariul se achită în lei MD la cursul BNM la data achitării până la 31

decembrie 2016, în rate dar nu mai puțin de 5 000 de lei/lunar”.

În acest context, se menționează că condițiile contractuale sunt stabilite între

părți, iar în caz de litigii, urmează a fi rezolvat în ordine civilă.

Respectiv, instanța de recurs concluzionează ca fiind justă poziția instanței de

apel precum că, competența rezolvării litigiului apărut între avocatul Corneliu

Chisilița și Aida Ralea aparține instanțelor judecătorești.

Iar, de fapt Comisia pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților în lipsa unei

expuneri clare asupra litigiului apărut în baza contractului de asistență juridică, a fost

în imposibilitate să se expună pe marginea cererii depuse de Aida Ralea referitor la

obligarea avocatului Corneliu Chisilița de a-i restitui suma de bani.

Tot, la acest capitol, Colegiul lărgit notează că Comisia pentru etică și

disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova în decizia sa din 2 octombrie

2017 nu a indicat în ce constă exemplul de conduită profesională și corectă, însă a

făcut concluziile expuse în decizie ținând cont doar de cererea Aidei Ralea

înregistrată la 15 februarie 2018, și în lipsa unei hotărâri judecătorești, care ar fi

stabilit obligațiile de restituire a sumelor bănești.

Cât privește a doua abatere disciplinară „nu a informat Ministerul Justiției și

Consiliul Uniunii Avocaților în termen de 10 zile despre schimbarea datelor de

contact, a sediului cabinetului sau a biroului de asociat de avocați” se precizează că

din materialele prezentate nu rezultă că avocatul Corneliu Chisilița ar fi schimbat

datele de contact a cabinetului avocatului.

Prin urmare, instanța de recurs concluzionează asupra temeiniciei soluției

instanței de apel de admitere a pretenției privind anularea deciziei din 2 octombrie

2017 a Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica

Moldova.

În continuare, Colegiul lărgit consideră necesar de a admite și cerința

reclamantului/recurentului de încasare din contul Uniunii Avocaților din Republica

Moldova a prejudiciului material în mărime de 3 000 de lei – sumă achitată cu titlu

de amendă, deoarece este o pretenție subsecventă solicitării privind anularea deciziei

din 2 octombrie 2017 a Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din

Republica Moldova.

7

Cît privește alegația instanței de apel precum că sunt neîntemeiate argumentele

lui Corneliu Chisilița referitor la încasarea din contul Uniunii Avocaților din

Republica Moldova a prejudiciului material în mărime de 3 000 de lei, întrucât

conform facturii de plată din 30 ianuarie 2018, în sumă de 3 000 de lei, beneficiar

este indicat Uniunea Avocaților din Republica Moldova, însă Corneliu Chisilița

contestă decizia Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din

Republica Moldova, instanța de recurs o apreciază critic.

Or, în acest sens se menționează prevederile art. 35 alin. (1), (2) și (3) din Legea

nr. 1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură, conform cărui Uniunea Avocaților

este organul de autoadministrare al avocaților, din care fac parte toți membrii

barourilor din țară, și are sediul în municipiul Chișinău. Uniunea Avocaților este

persoană juridică, are patrimoniu și buget propriu. Patrimoniul Uniunii Avocaților

poate fi folosit și în activități producătoare de venituri, în condițiile legii. Bugetul

Uniunii Avocaților se formează din: d) amenzile achitate de avocați în calitate de

sancțiuni disciplinare.

Alin. (6) al aceluiași articol prevede că, în cadrul Uniunii Avocaților se

constituie și funcționează: b) Comisia pentru etică și disciplină.

Respectiv, Uniunea Avocaților din Republica Moldova este persoană juridică,

înființată în temeiul legii, are personalitate juridică și poate fi parte într-un proces

civil, însă Comisia pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica

Moldova deși se manifestă ca un subiect de drept în raporturile civile, aceasta nu are

capacitate de folosință a drepturilor procesual civile și nu poate avea calitate de pârât

în instanțele de judecată.

În conformitate cu prevederile art. 25 alin. (3), (4) din Legea contenciosului

administrativ, în cazul admiterii acțiunii, instanța de contencios administrativ se

pronunță, la cerere, și asupra reparării prejudiciului material și moral cauzat prin

actul administrativ ilegal sau prin neexaminarea în termenul legal a cererii

prealabile.

Mărimea prejudiciului moral se stabilește de instanța de contencios

administrativ, independent de prejudiciul material, în funcție de caracterul și

gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate, de gradul de vinovăție a pârâtului,

dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, luându-se în considerare circumstanțele

în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate.

La examinarea cerinței cu privire la repararea prejudiciului moral, instanța de

recurs reține că unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului

moral este criteriul echității, iar compensația trebuie să prezinte o justă și integrală

despăgubire.

În temeiul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca, partea

vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.

Respectiv, fiecare persoană care pretinde că a suferit, este în drept să-și estimeze

prejudiciul adus, dar numai instanța de judecată este împuternicită de lege să

aprecieze cuantumul prejudiciului moral, conducându-se de noțiunea reparării

rezonabile, de circumstanțele cazului concret, de personalitatea părților. Cuantumul

despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect compensatoriu și nu

trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri

nejustificative pentru victime.

8

La caz, luând în considerare că s-a anulat decizia din 2 octombrie 2017 a

Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră întemeiată parțial pretenția cu privire la repararea prejudiciului

moral cauzat prin emiterea deciziei sus enunțate.

Deci, Colegiul judiciar reține că suma solicitată de către reclamant/recurent cu

titlu de prejudiciu moral în mărime de 30 000 de lei este una exagerată și

nejustificată, or, la stabilirea cuantumului despăgubirilor se impune necesitatea ca

partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit,

să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie venituri nejustificative.

Prin urmare, instanța de recurs ținând cont de circumstanțele și complexitatea

cauzei, de statutul reclamantului conchide că suma de 5 000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral este echitabilă suferințelor psihice suportate de către Corneliu

Chisilița, nefiind excesivă pentru pârât/intimat, dar care concomitent nu poate

constitui un venit nejustificat.

Referitor la pretenția de încasare a cheltuielilor de judecată se menționează

următoarele.

Conform art.82 din Codul de procedură civilă, cheltuielile de judecată se

compun din taxa de stat și din cheltuielile de judecare a pricinii.

Art. 90 lit. i) din Codul de procedură civilă prevede că, din cheltuielile de

judecare a cauzei fac parte: cheltuielile de asistență juridică.

În conformitate cu dispozițiile art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cererea

părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea

reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de

judecată proporțional părții admise din pretenții, iar pârâtului - proporțional părții

respinse din pretențiile reclamantului.

Potrivit art. 96 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească

obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză

cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare

și rezonabile.

Cheltuielile menționate la alin.(l) se compensează părții care a avut câștig de

cauză, dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.

La caz, se precizează că la materialele pricinii a fost anexată factura fiscală

seria QL nr. 056002 din 22 martie 2018, potrivit căreia pentru prestarea serviciilor

juridice Corneliu Chisilița a achitat CA „Bargan Valeriu” suma de 4 000 de lei

(f.d.31).

Astfel, ținând cont de circumstanțele stabile în raport cu prevederile legale

enunțate, instanța de judecată concluzionează asupra admiterii parțiale a cerinței

privind compensarea din contul pârâtului/intimatului în beneficiul

reclamantului/recurentului a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 2 000 de

lei (sumă proporțională pretențiilor admise).

Iar, motivarea instanței de apel întru respingerea pretenției date este eronată,

or, conform jurisprudenței CEDO, orice acuzat are dreptul să se apere el însuși sau

să fie asistat de un apărător ales de el și, dacă nu dispune de mijloacele necesare

remunerării unui apărător, să poată fi asistat gratuit de un avocat din oficiu, atunci

când interesele justiției o cer.

9

Referitor la argumentele expuse în cererea de recurs a Uniunii Avocaților din

Republica Moldova, Colegiul le apreciază critic, deoarece ele sunt contrare celor

invocate mai sus.

Din considerentele menționate, Completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa decizia instanței de apel în

partea respingerii pretențiilor de încasare a prejudiciului material în mărime de 3 000

de lei, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată și de a emite în această

parte o nouă hotărâre de admitere parțială a pretențiilor, iar în rest de a menține

decizia instanței de apel.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a), b) Cod administrativ, Completul

specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de către Uniunea Avocaților din Republica

Moldova.

Se casează parțial decizia din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către

Corneliu Chisilița împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova cu privire

la contestarea actului administrativ, în partea încasării prejudiciului material în

mărime de 3 000 de lei, a prejudiciului moral în sumă de 30 000 de lei și a

cheltuielilor de judecată în cuantum de 4 000 de lei, cu emiterea în această parte a

unei decizii noi după cum urmează: Se încasează din contul Uniunii Avocaților din

Republica Moldova în beneficiului lui Corneliu Chisilița prejudiciul material în

mărime de 3 000 (trei mii) de lei (suma amenzii achitate).

Se încasează din contul Uniunii Avocaților din Republica Moldova în

beneficiului lui Corneliu Chisilița suma de 5 000 (cinci mii) de lei cu titlu de

prejudiciul moral.

Se încasează din contul Uniunii Avocaților din Republica Moldova în

beneficiului lui Corneliu Chisilița cheltuielile de judecată privind asistența juridica

în cuantum de 2 000 (două mii) de lei/proporțional părții admise.

În rest, decizia din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău se menține.

Decizia este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul: Oleg Sternioală

Judecătorii: Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

Tamara Chișca-Doneva

Nicolae Craiu

10