2ra-1556/19 — declararea nulitatii testamentului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- declararea nulitatii testamentului
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-1556/19 — declararea nulitatii testamentului (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-1556/19
Prima instanță: (Judecătoria Botanica, mun. Chișinău) N. Șova
Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) V. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc
Î N C H E I E R E
09 octombrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al
Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Svetlana Filincova
Dumitru Mardari
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Valentin Delinschi,
reprezentat de către avocatul Alexandru Marginean,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Delinschi
împotriva lui Ion Delinschi, Vera Postovanu, Ion Delinschi și Maria Mogîldea,
intervenient accesoriu notarul public Svetlana Sofroniuc cu privire la declararea
nulității testamentului,
împotriva deciziei din 20 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a admis apelul declarat de Vera Postovanu, s-a admis apelul declarat de Ion
Delinschi, Mogîldea Maria și Ion Delinschi, s-a casat hotărârea din 28 septembrie
2015 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău și s-a emis o nouă hotărâre,
c o n s t a t ă :
La data de 19 noiembrie 2012, Valentin Delinschi a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Ion Delinschi, Vera Postovanu, Ion Delinschi și Maria
Mogîldea, intervenient accesoriu notarul public Svetlana Sofroniuc cu privire la
declararea nulității testamentului.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că după înregistrarea dreptului de
proprietate asupra apartamentului cu două odăi situat în mun. Chișinău,
str. Busuiocești nr. 89 pe numele surorii sale Elena Delinschi, care n-a fost
căsătorită și nu a avut copii, a trecut cu traiul în acest apartament, întrucât după
divorț și partajul averii cu fost soție nu dispunea de spațiu locativ, iar sora lui, dat
fiind faptul că se afla la muncă în Italia, avea nevoie de cineva de încredere care să
aibă grijă de apartament și să achite regulat serviciile comunale.
A mai indicat că după înregistrarea căsătoriei cu actuala sa soție, Aliona Popa,
sora sa Elena Delinschi și-a manifestat acordul pentru înscrierea vizei de reședință
1
a reclamantului și soției sale, iar după nașterea copilului și a fiicei Evelina
Delinschi în apartamentul său, astfel continuând să locuiască, evident cu acordul
proprietarei în acest apartament deja în componența a trei persoane până în prezent.
A menționat că în baza extrasului medical eliberat de către medicul de familie
Antonina Bujeniță din 20 iunie 2012 rezultă că surorii lui Elena Delinschi, aflându-
se în Italia în anul 2009, în urma efectuării unor investigații clinice și paraclinice
într-o clinică din Italia, i-a fost depistată o malformație canceroasă
urogenitală(cancer ovarian), fapt pentru care în același an ea a fost supusă unei
intervenții chirurgicale în Italia. Astfel, după intervenția chirurgicală a urmat un
curs de chimioterapie de menținere îndelungată și i-a fost indicat administrarea
preparatului medicamentos Palexia 50 mg (tramadoli), care reprezintă un preparat
sintetic ce inhibă receptarea noradrenalinei cu efect sedativ, antidolor cu durata de
acțiune de la 15-30 minute până la 3-5 ore.
Reclamantul a specificat că peste doi ani i-a fost mărită doza preparatului
Palexia (tramadoli) a câte 100 mg, iar la ultima sa revenire în Moldova, fiind
consultată de medicii Institutului Oncologic din Chișinău, la 27 martie 2012,
fiindu-i indicată soluție Morfini 1/0 intramuscular, care fiind injectată, provoacă
pacientului timp de 5-7 ore stare inadecvată, sedativă, somnolență sau stare de
euforie.
Tratamentul prescris a fost primit de către sora sa până în momentul decesului
ei, provocându-i tulburări psihice și stare de neajutorare, încât avea nevoie de
asistență și ajutor din partea altor persoane, fiindu-i aproape și o ajutau reclamantul
și familia sa atât moral, cât și material prin achitarea asistenței medicale și a
tratamentului, reabilitare în perioadele de remisie în Crimeea și la sanatoriile din
Cahul și Călărași.
A notat că din momentul înștiințării sale a tuturor fraților despre diagnoza
surorii și inevitabilitatea decesului ei, s-a hotărât în comun acord cu ea să nu fie
întocmit testament asupra averii ei, dar necătând la acest fapt, pe 04 aprilie 2012
sora Vera Postovanu a chemat notarul la domiciliu, notarul a fost adus de către
dânsul în aceeași zi la orele 13:00, însă din cauze neclare testamentul a fost datat
cu data de 0 aprilie 2012.
Testamentul vizat a fost întocmit de către notarul public Svetlana Sofroniuc
prin înțelegerea dolosivă cu sora sa Vera Postovanu cu încălcarea legislației în
vigoare, deci Vera Postovanu a profitat de starea incapacității conștientizării
acțiunilor sale de către sora sa Elena Delinschi, impunând-o să semneze
testamentul dat înainte cu două zile de decesul său, întrucât în momentul în care a
venit notarul la domiciliu testatorului pentru perfectarea testamentului pe data de
04 aprilie 2012, i-a explicat notarului că sora sa Elena Delinschi este grav bolnavă
și primește preparate sedative puternice (Morfină), iar notarul trebuia să solicite
concluzia medicilor referitoare la faptul dacă testatorul, sora Elena Delinschi
dispunea de discernământ la momentul semnării testamentului.
În acest context, reclamantul a solicitat declararea nulă a testamentului nr. 1523
din 05 aprilie 2012 autentificat de către notarul public Svetlana Sofroniuc.
Prin încheierea din 09 octombrie 2014 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău
în proces a fost atras în calitate de copârâți, Ion Delinschi, Mogîldea Maria și Ion
2
Delinschi.
Prin hotărârea din 28 septembrie 201 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău,
s-a admis integral acțiunea lui Valentin Delinschi.
S-a declarat nul testamentul întocmit la 05 aprilie 2012 din numele Elenei
Delinschi pe numele Verei Postovanu, Ion Delinschi, Maria Mogîldea, Ion
Delinschi și Valentin Delinschi, la notarul public Svetlana Sofroniuc, trecut în
registrul la nr. 1523.
Prin decizia din 20 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul
declarat de Vera Postovanu, reprezentată de avocatul Inna Soțchi, s-a admis apelul
declarat de Ion Delinschi, Mogîldea Maria și Ion Delinschi, reprezentați de
avocatul stagiar Elena Munteanu, s-a casat hotărârea din 28 septembrie 2015 a
Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău și s-a emis o nouă hotărâre, prin care:
S-a respins acțiunea înaintată de către Valentin Delinschi.
În susținerea soluției sale, instanța de apel cu trimitere la prevederile art. 1449
alin. (1) și (2), 1458 alin. (1) lit. b) și 1464 Cod civil, a reținut că prima instanță
neîntemeiat a ajuns la concluzia privind declararea nulității testamentului,
considerând că la data semnării testamentului, 05 aprilie 2012, testatorului Elena
Delinschi îi lipsea discernământul ca urmare a encefalopatiei cauzată de cancerul
ovarian. Or, în ședința de judecată s-a stabilit că testamentul a fost întocmit de
către Elena Delinschi, fiind semnat de către ultima, autentificat notarial, iar la
momentul semnării testatorul n-a prezentat tulburări psihice clinic manifestat, ce ar
duce la dubii privind capacitatea de exercițiu.
La fel, instanța de apel a statuat că instanța de fond neîntemeiat a conchis lipsa
discernământului ca urmare a encefalopatiei cauzată de cancerul ovarian,
respingând declarațiile martorilor și specialistului, punând la bază în exclusivitate
raportul de expertiză medico-legală post-mortem nr. 35 din 19 martie 2014
întocmit de către Centrul de Medicină Legală, concluziile căruia se combat printr-
un cumul de probe. Or, însuși expertul judiciar, Ion Cuvșinov a declarat că
encefalopatia este afecțiune nespecifică a creierului, care duce la dereglarea
conduitei, iar din practica medicală bine cunoscută, în ultima stadie a cancerului
care este clasificată ca a patra, se atestă o creștere continuă în dinamica intoxicației
canceroase, care nu ocolește creierul, producând cel puțin o encefalopatie
canceroasă. Dacă bolnavul care un fundal cu mai multe afecțiuni, adică cu mai
multe maladii, această encefalopatie ar putea fi cauzată de mai mulți factori. Astfel,
instanța de apel a indicat că concluzia din raportul de expertiză enunțat a fost
efectuată reieșind din practica oncologică și psihiatrică generală, fapt confirmat și
prin declarațiile expertului audiat în ședința de judecată, or în actele medicale pe
numele Elenei Delinschi careva mențiuni în privința existenței encefalopatiei
lipsesc.
La data de 03 iunie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Valentin Delinschi,
reprezentat de către avocatul Alexandru Marginean a declarat recurs împotriva
deciziei din 20 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.
În motivarea recursului, Valentin Delinschi a indicat că decizia instanței de
apel este una pripită și neîntemeiată, adoptată cu încălcarea normelor de drept
material și anume a interpretat în mod eronat legea, motiv din care urmează a fi
3
casată integral cu menținerea soluției adoptate de către instanța de fond.
A mai invocat recurentul că la momentul semnării atât a cererii de către notar,
cât și a testamentului, voința testatorului erau afectate de eroare, eroare care a fost
datorată situației că testatorul se afla într-o stare de boală incurabilă, la faza finală,
care nu a permis testatorului să aprecieze corect situațiile create la momentul
întocmirii testamentului, fapt ce a generat o situație de incertitudine și
imposibilitate de executare a testamentului.
Recurentul a solicitat casarea deciziei din 20 februarie 2019 a Curții de Apel
Chișinău și menținerea hotărârii din 28 septembrie 201 a Judecătoriei Botanica
mun. Chișinău.
La data de 23 iulie 2019, Vera Postovanu, reprezentată de avocatul Inna Soțchi
a depus referință la recursul declarat de către Valentin Delinschi, reprezentat de
către avocatul Alexandru Marginean, solicitând declararea recursului ca
inadmisibil.
La data de 05 septembrie 2019, Vera Postovanu, reprezentată de avocatul Inna
Soțchi a depus cerere prin care a solicitat încasarea din contul lui Valentin
Delinschi a sumei de 5000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică
suportate de intimată în procedura de recurs.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Cahul a pronunțat decizia contestată la 28 februarie 2019, fiind
expediată participanților la proces la data de 26 martie 2019 (f.d. 77, vol. III), însă
la materialele dosarului lipsește careva probe care ar indica la recepționarea de
către recurent a deciziei instanței de apel.
Astfel, luând în considerare cele menționate, se apreciază că cererea de recurs
depusă de către Valentin Delinschi, reprezentat de către avocatul Alexandru
Marginean, a fost declarată în termenul legal de 2 luni, prevăzut de art. 434 alin.
(1) Cod de procedură civilă.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a
temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de
judecată instituit în conformitate cu alin. (2).
Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de
Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și
(4) Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
4
Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune
verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile
prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.
La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se
încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în
cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu
constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform
secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din
Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs
poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se
invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură
civilă.
Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa
constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări
implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva
Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate
a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai
stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.
45).
Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten
v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea
căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de
fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9
octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care
se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
5
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Valentin Delinschi,
reprezentat de către avocatul Alexandru Marginean, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept
urmare, este inadmisibil.
Cu referire la demersul înaintat de Vera Postovanu, reprezentată de avocatul
Inna Soțchi, privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică pentru instanța de
recurs, Colegiul menționează că, la stadia admisibilității, demersul în cauză nu
poate fi examinat, urmând a fi soluționat în procedură contencioasă.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de
procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se declară inadmisibil recursul înaintat de Valentin Delinschi, reprezentat de
către avocatul Alexandru Marginean.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Svetlana Filincova
Dumitru Mardari
6