2ac-219/19 — recunoasterea ilegalitatii ordinului de reziliere a contractului de munca

Dosarul 2ac-219/19 ÎNCHEIERE 09 octombrie 2019 mun.Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh examinând cererea de recuzare depusă de Întreprinderea Mixtă „Vinăria Bostavan” Societate cu Răspundere Limitată judecătorilor Curții de Apel Comrat, în cauza civilă la cererea depusă de Alexei Toporov împotriva Întreprinderii Mixte „Vinăria Bostavan” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la constatarea ilegalității ordinului privind încetarea contractului individual de muncă și repararea prejudiciului, c o n s t a t ă : La 25 aprilie 2016, conform plicului poștal (f.d.

9), Alexei Toporov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii Mixte „Vinăria Bostavan” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la constatarea ilegalității ordinului privind încetarea contractului individual de muncă și repararea prejudiciului. Prin hotărârea din 01 noiembrie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești s- a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Toporov. Prin încheierea din 04 februarie 2019 a Curții de Apel Comrat nu s-a dat curs apelului declarat de Alexei Toporov, reprezentat de avocatul Valeriu Isiumbeli; s-a acordat apelantului termen de 15 zile din momentul recepționării încheierii pentru prezentarea apelului motivat.

Prin încheierea din 15 martie 2019 a Curții de Apel Comrat s-a primit spre examinare cererea de apel depusă de Alexei Toporov, reprezentat de avocatul Valeriu Isiumbeli împotriva hotărârii din 01 noiembrie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești; s-a stabilit examinarea apelului pentru data de 28 martie 2019, ora 09:30, cu înștiințarea cu aviz a părților la proces. În cadrul ședinței de judecată din 26 iunie 2019, ÎM „Vinăria Bostavan” SRL a depus cerere de recuzare judecătorilor Curții de Apel Comrat – Grigori Colev, Liudmila Caraianu, Ștefan Starciuc de la examinarea prezentei cauze.

În justificarea cererii de recuzare, ÎM „Vinăria Bostavan” SRL a invocat că există unele împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea instanței la judecarea prezentei cauze, deoarece instanța de apel contrar prevederilor art. 235 alin. (2) și/sau art. 240 alin. (2) Cod de procedură civilă nu a emis o încheiere de reluare a dezbaterilor judiciare/examinării cauzei în fond, ci s-a expus verbal asupra acestui fapt, cu includerea acestei mențiuni doar în procesul – verbal al ședinței de judecată din 05 iunie 2019. În acest sens, a considerat că acțiunile instanței de apel sunt neîntemeiate 1 și pasibile de a fi criticate, din considerentul că instanța din oficiu a obligat intimatul să prezinte probe noi, înscrisuri care, de astfel, nici nu au fost solicitate, prezentate și respectiv apreciate de către prima instanță.

Mai mult, aceste acte nu au fost solicitate nici la etapa dezbaterilor judiciare în instanța de apel, nici de către participanții în proces, dar nici de către însăși instanța de judecată. În atare circumstanțe, ÎM „Vinăria Bostavan” SRL a opinat că reluarea examinării prezentei cauze în lipsa unei dispoziții legal motivate a instanței de apel, în condițiile când examinarea în fond a fost finalizată și părțile deja au depus pledoriile, iar completul de judecată retrăgându-se în camera de deliberare pentru pronunțarea deciziei, poate fi catalogată ca fiind o acțiune vădit discutabilă și asupra căreia planează dubii ca ar fi putut fi influențată din exterior, ceea ce în mod indubitabil pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea completului de judecată în examinarea de mai departe a dosarului menționat.

Astfel, ÎM „Vinăria Bostavan” SRL a mai relatat că acțiunile întreprinse de completul de judecată în speță pot ridica îndoieli cu privire la imparțialitatea acestora, fără a fi oferite garanții suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim pe marginea acțiunilor întreprinse. Deci, conchide că garanția suficientă pentru eliminarea oricărui dubiu în nepărtinirea instanței de judecată la examinarea cauzei, indubitabil ar fi recuzarea completului de judecată care examinează cauza respectivă. Studiind cererea de recuzare, în conformitate cu prevederile legale, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia de a o respinge rezultând din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 50 alin. (1), lit. e) Cod de procedură civilă, judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui. În conformitate cu art. 53 alin. (5) Cod de procedură civilă, instanța decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

Din cererea de recuzare depusă de ÎM „Vinăria Bostavan” SRL judecătorilor Curții de Apel Comrat - Grigori Colev, Liudmila Caraianu, Ștefan Starciuc de la examinarea prezentei cauze se deduce lipsa încrederii față de aceștia, din motiv că magistrații respectivi, prin încheierea protocolară din 05 iunie 2019 au dispus reluarea examinării dezbaterilor judiciare, în condițiile când judecarea în fond a cauzei a fost finalizată și părțile deja au susținut pledoriile. Completul analizând argumentele ÎM „Vinăria Bostavan” SRL, ce au fost expuse în cererea de recuzare, consideră că sunt neîntemeiate și nu constituie temei de admitere a cererii de recuzare. În acest context, Completul reține prevederile art. 9 Cod de procedură civilă, care prevăd că, instanței judecătorești îi revine un rol diriguitor în organizarea și desfășurarea procesului, ale cărui limite și al cărui conținut sunt stabilite de prezentul cod și de alte legi.

Deci, rolul instanței judecătorești este de a explica participanților la proces drepturile și obligațiile lor procesuale, de a preîntâmpina asupra urmărilor pe care le poate implica exercitarea sau neexercitarea actului procesual, de a acorda sprijin în exercitarea drepturilor, de a ordona, la solicitarea părților și altor participanți la proces, prezentarea de probe care să contribuie la adoptarea unei hotărâri legale și întemeiate, 2 de a conduce dezbaterile judiciare și de a lua orice alte măsuri necesare bunei desfășurări a procesului, de a pune în discuția părților și altor participanți la proces orice împrejurare de fapt sau de drept și de a efectua alte acțiuni prevăzute de lege. În acest sens, judecătorul/completul de judecată urmează să dea ajutor părților procesuale în privința precizării cât mai clare a circumstanțelor în cazul în care formulările reclamantului/apelantului sunt improprii, ambigue.

La fel, instanța de judecată are sarcina, în baza rolului activ, de a cere părților procesuale să facă precizările necesare, de a pune în discuție orice împrejurare de fapt sau de drept care duce la rezolvarea cauzei și de a prezenta probe suplimentare, pentru a stabili circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei și adoptarea în acest sens a unei hotărâri legale și motivate. Astfel, dacă, în timpul deliberărilor se constată necesitatea clarificării unor noi circumstanțe importante pentru soluționarea cauzei sau a cercetării suplimentare a unor probe, instanța judecătorească poate emite o încheiere de reluare a dezbaterilor judiciare, aspect prevăzut și de art. 240, alin.(2) Cod de procedură civilă.

În aceste ordine de idei, este de remarcat că procedura de reluare a procesului este stabilită de către legiuitor și poate fi aplicată de către instanțele de judecată la examinarea cauzelor civile. Drept urmare, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acțiunile instanței de apel ce ține de reluarea examinării prezentei cauze, chiar și după finalizarea judecării în fond a pricinii și expunerea de către părți a pledoariilor, nu constituie decât o clarificare a unor aspecte importante ce urmează a fi cercetate în scopul soluționării corecte a litigiului.

Deci procedurile efectuate de către instanța de apel prin reluarea examinării cauzei în fond nu pot sta la baza creării unor suspiciuni și nici nu poate fi catalogată ca fiind o acțiune vădit discutabilă, asupra căreia planează dubii referitor la influențarea din exterior a magistraților la judecarea cauzei respective, în condițiile când o astfel de procedură este stabilită de legislația procesuală și poate fi aplicată chiar în timpul pledoariilor sau după încheierea lor. În acest sens este irelevantă critica ÎM „Vinăria Bostavan” SRL precum că procedura întreprinsă de instanța de apel prin acțiunea de reluare a examinării cauzei poate ridica îndoieli cu privire la imparțialitatea magistraților desemnați pentru examinarea dosarului dat.

De asemenea, Completul relevă că este în imposibilitate de a se expune asupra legalității sau ilegalității reluării examinării cauzei de către instanța de apel, deoarece nu este competentă de a se expune pe criteriul dat. Din aceste considerente, Completul consideră abuzivă cererea privind recuzarea judecătorilor Curții de Apel Comrat – Grigori Colev, Liudmila Caraianu, Ștefan Starciuc de la examinarea prezentei cauze, dat fiind lipsa temeiurilor de recuzare invocate, fapt ce duce la respingerea cererii de recuzare depusă de ÎM „Vinăria Bostavan” SRL. În conformitate cu art. 52, art. 269-270 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : 3 Se respinge cererea de recuzare depusă de Întreprinderea Mixtă „Vinăria Bostavan” Societate cu Răspundere Limitată judecătorilor Curții de Apel Comrat.

Cauza civilă la cererea depusă de Alexei Toporov împotriva Întreprinderii Mixte „Vinăria Bostavan” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la constatarea ilegalității ordinului privind încetarea contractului individual de muncă și repararea prejudiciului se transmite pentru judecare în ordine de apel în Curtea de Apel Comrat. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh 4