2ac-219/19 — recunoasterea ilegalitatii ordinului de reziliere a contractului de munca

Dosarul 2ac-219/19

ÎNCHEIERE

09 octombrie 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând cererea de recuzare depusă de Întreprinderea Mixtă „Vinăria

Bostavan” Societate cu Răspundere Limitată judecătorilor Curții de Apel Comrat,

în cauza civilă la cererea depusă de Alexei Toporov împotriva Întreprinderii Mixte

„Vinăria Bostavan” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la constatarea

ilegalității ordinului privind încetarea contractului individual de muncă și repararea

prejudiciului,

c o n s t a t ă :

La 25 aprilie 2016, conform plicului poștal (f.d. 9), Alexei Toporov a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Întreprinderii Mixte „Vinăria Bostavan” Societate cu

Răspundere Limitată cu privire la constatarea ilegalității ordinului privind încetarea

contractului individual de muncă și repararea prejudiciului.

Prin hotărârea din 01 noiembrie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești s-

a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Toporov.

Prin încheierea din 04 februarie 2019 a Curții de Apel Comrat nu s-a dat curs

apelului declarat de Alexei Toporov, reprezentat de avocatul Valeriu Isiumbeli; s-a

acordat apelantului termen de 15 zile din momentul recepționării încheierii pentru

prezentarea apelului motivat.

Prin încheierea din 15 martie 2019 a Curții de Apel Comrat s-a primit spre

examinare cererea de apel depusă de Alexei Toporov, reprezentat de avocatul Valeriu

Isiumbeli împotriva hotărârii din 01 noiembrie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul

Vulcănești; s-a stabilit examinarea apelului pentru data de 28 martie 2019, ora 09:30,

cu înștiințarea cu aviz a părților la proces.

În cadrul ședinței de judecată din 26 iunie 2019, ÎM „Vinăria Bostavan” SRL a

depus cerere de recuzare judecătorilor Curții de Apel Comrat – Grigori Colev,

Liudmila Caraianu, Ștefan Starciuc de la examinarea prezentei cauze.

În justificarea cererii de recuzare, ÎM „Vinăria Bostavan” SRL a invocat că există

unele împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea instanței la

judecarea prezentei cauze, deoarece instanța de apel contrar prevederilor art. 235 alin.

(2) și/sau art. 240 alin. (2) Cod de procedură civilă nu a emis o încheiere de reluare a

dezbaterilor judiciare/examinării cauzei în fond, ci s-a expus verbal asupra acestui fapt,

cu includerea acestei mențiuni doar în procesul – verbal al ședinței de judecată din 05

iunie 2019. În acest sens, a considerat că acțiunile instanței de apel sunt neîntemeiate

1

și pasibile de a fi criticate, din considerentul că instanța din oficiu a obligat intimatul

să prezinte probe noi, înscrisuri care, de astfel, nici nu au fost solicitate, prezentate și

respectiv apreciate de către prima instanță. Mai mult, aceste acte nu au fost solicitate

nici la etapa dezbaterilor judiciare în instanța de apel, nici de către participanții în

proces, dar nici de către însăși instanța de judecată. În atare circumstanțe, ÎM „Vinăria

Bostavan” SRL a opinat că reluarea examinării prezentei cauze în lipsa unei dispoziții

legal motivate a instanței de apel, în condițiile când examinarea în fond a fost finalizată

și părțile deja au depus pledoriile, iar completul de judecată retrăgându-se în camera

de deliberare pentru pronunțarea deciziei, poate fi catalogată ca fiind o acțiune vădit

discutabilă și asupra căreia planează dubii ca ar fi putut fi influențată din exterior, ceea

ce în mod indubitabil pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea completului de

judecată în examinarea de mai departe a dosarului menționat.

Astfel, ÎM „Vinăria Bostavan” SRL a mai relatat că acțiunile întreprinse de

completul de judecată în speță pot ridica îndoieli cu privire la imparțialitatea acestora,

fără a fi oferite garanții suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim pe marginea

acțiunilor întreprinse. Deci, conchide că garanția suficientă pentru eliminarea oricărui

dubiu în nepărtinirea instanței de judecată la examinarea cauzei, indubitabil ar fi

recuzarea completului de judecată care examinează cauza respectivă.

Studiind cererea de recuzare, în conformitate cu prevederile legale, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

a ajuns la concluzia de a o respinge rezultând din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 50 alin. (1), lit. e) Cod de procedură civilă, judecătorul care

judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în

soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și

nepărtinirea lui.

În conformitate cu art. 53 alin. (5) Cod de procedură civilă, instanța decide asupra

recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune niciunei

căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

Din cererea de recuzare depusă de ÎM „Vinăria Bostavan” SRL judecătorilor

Curții de Apel Comrat - Grigori Colev, Liudmila Caraianu, Ștefan Starciuc de la

examinarea prezentei cauze se deduce lipsa încrederii față de aceștia, din motiv că

magistrații respectivi, prin încheierea protocolară din 05 iunie 2019 au dispus reluarea

examinării dezbaterilor judiciare, în condițiile când judecarea în fond a cauzei a fost

finalizată și părțile deja au susținut pledoriile.

Completul analizând argumentele ÎM „Vinăria Bostavan” SRL, ce au fost expuse

în cererea de recuzare, consideră că sunt neîntemeiate și nu constituie temei de admitere

a cererii de recuzare.

În acest context, Completul reține prevederile art. 9 Cod de procedură civilă, care

prevăd că, instanței judecătorești îi revine un rol diriguitor în organizarea și

desfășurarea procesului, ale cărui limite și al cărui conținut sunt stabilite de prezentul

cod și de alte legi.

Deci, rolul instanței judecătorești este de a explica participanților la proces

drepturile și obligațiile lor procesuale, de a preîntâmpina asupra urmărilor pe care le

poate implica exercitarea sau neexercitarea actului procesual, de a acorda sprijin în

exercitarea drepturilor, de a ordona, la solicitarea părților și altor participanți la proces,

prezentarea de probe care să contribuie la adoptarea unei hotărâri legale și întemeiate,

2

de a conduce dezbaterile judiciare și de a lua orice alte măsuri necesare bunei

desfășurări a procesului, de a pune în discuția părților și altor participanți la proces

orice împrejurare de fapt sau de drept și de a efectua alte acțiuni prevăzute de lege.

În acest sens, judecătorul/completul de judecată urmează să dea ajutor părților

procesuale în privința precizării cât mai clare a circumstanțelor în cazul în care

formulările reclamantului/apelantului sunt improprii, ambigue.

La fel, instanța de judecată are sarcina, în baza rolului activ, de a cere părților

procesuale să facă precizările necesare, de a pune în discuție orice împrejurare de fapt

sau de drept care duce la rezolvarea cauzei și de a prezenta probe suplimentare, pentru

a stabili circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei și adoptarea în acest sens

a unei hotărâri legale și motivate.

Astfel, dacă, în timpul deliberărilor se constată necesitatea clarificării unor noi

circumstanțe importante pentru soluționarea cauzei sau a cercetării suplimentare a unor

probe, instanța judecătorească poate emite o încheiere de reluare a dezbaterilor

judiciare, aspect prevăzut și de art. 240, alin.(2) Cod de procedură civilă.

În aceste ordine de idei, este de remarcat că procedura de reluare a procesului este

stabilită de către legiuitor și poate fi aplicată de către instanțele de judecată la

examinarea cauzelor civile.

Drept urmare, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acțiunile instanței de apel ce

ține de reluarea examinării prezentei cauze, chiar și după finalizarea judecării în fond

a pricinii și expunerea de către părți a pledoariilor, nu constituie decât o clarificare a

unor aspecte importante ce urmează a fi cercetate în scopul soluționării corecte a

litigiului.

Deci procedurile efectuate de către instanța de apel prin reluarea examinării cauzei

în fond nu pot sta la baza creării unor suspiciuni și nici nu poate fi catalogată ca fiind

o acțiune vădit discutabilă, asupra căreia planează dubii referitor la influențarea din

exterior a magistraților la judecarea cauzei respective, în condițiile când o astfel de

procedură este stabilită de legislația procesuală și poate fi aplicată chiar în timpul

pledoariilor sau după încheierea lor.

În acest sens este irelevantă critica ÎM „Vinăria Bostavan” SRL precum că

procedura întreprinsă de instanța de apel prin acțiunea de reluare a examinării cauzei

poate ridica îndoieli cu privire la imparțialitatea magistraților desemnați pentru

examinarea dosarului dat.

De asemenea, Completul relevă că este în imposibilitate de a se expune asupra

legalității sau ilegalității reluării examinării cauzei de către instanța de apel, deoarece

nu este competentă de a se expune pe criteriul dat.

Din aceste considerente, Completul consideră abuzivă cererea privind recuzarea

judecătorilor Curții de Apel Comrat – Grigori Colev, Liudmila Caraianu, Ștefan

Starciuc de la examinarea prezentei cauze, dat fiind lipsa temeiurilor de recuzare

invocate, fapt ce duce la respingerea cererii de recuzare depusă de ÎM „Vinăria

Bostavan” SRL.

În conformitate cu art. 52, art. 269-270 Cod de procedură civilă, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

3

Se respinge cererea de recuzare depusă de Întreprinderea Mixtă „Vinăria

Bostavan” Societate cu Răspundere Limitată judecătorilor Curții de Apel Comrat.

Cauza civilă la cererea depusă de Alexei Toporov împotriva Întreprinderii Mixte

„Vinăria Bostavan” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la constatarea

ilegalității ordinului privind încetarea contractului individual de muncă și repararea

prejudiciului se transmite pentru judecare în ordine de apel în Curtea de Apel Comrat.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

4