2ra-1759/18 — Încasarea platilor salariale
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea platilor salariale
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-1759/18 — Încasarea platilor salariale (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-1759/18
Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, judecător: S. Pilipenco
Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat, judecători: G. Colev, M. Galupa, A. Curdov
ÎNCHEIERE
26 septembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Dumitru Visternicean
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului declarat de către ÎM „Aidar-Suyu”,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Andrei Topal către ÎM
„Aidar-Suyu” cu privire la încasarea datoriei salariale și recuperarea prejudiciului
moral,
împotriva deciziei din 15 martie 2018 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost
admisă cererea de apel a lui Andrei Topal și casată hotărârea din 29 noiembrie 2017 a
Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga de respingere a acțiunii,
constată:
La 13 februarie 2017, Andrei Topal s-a adresat cu cerere de chemare în judecată
către ÎM „Aidar-Suyu”, prin care a solicitat încasarea datoriei la salariu în mărime de
1080 de lei, a sumei de 1004,40 lei pentru perioada de reținere a achitării salariului și
recuperarea prejudiciului moral în sumă de 10000 de lei.
În motivarea acțiunii a indicat că, la 14 mai 2014, prin ordinul nr. 38, el a fost
angajat la lucru în ÎM „Aidar-Suyu”, în calitate de muncitor la amenajarea
teritoriului, cu acordarea salariului conform statelor de personal, iar la 25 iunie 2014,
prin ordinul nr. 42, din proprie inițiativă, dânsul a fost concediat de la muncă.
Pentru munca executată, lui, periodic, i se achita salariul parțial, dar după
concediere, cu încălcarea prevederilor art. 85 alin. (2) și (3) Codul muncii, nu i-a fost
efectuată achitarea deplină. Astfel, contrar prevederilor art. 119 alin. (1) Codul
muncii, lui nu i-au fost calculate și achitate toate plățile ce i se cuveneau.
Dânsul de nenumărate ori s-a adresat verbal în privința achitării salariului, iar la
18 decembrie 2015, el a adresat pârâtului o pretenție, prin scrisoarea recomandată nr.
PS 6104002002 R.R. din 17.12.2015, însă oricare răspuns nu a primit.
Anterior, la 05.12.2016, de către el a fost expediată pârâtului scrisoarea privind
prezentarea documentelor, însă de la ultimul nu a parvenit niciun răspuns și nu i-au
fost prezentate documentele.
În așa fel, consideră că i-a fost încălcat dreptul de a primi salariul, fiindu-i
cauzat și un prejudiciu moral, care urmează a fi recuperat în conformitate cu art. 330
Codul muncii.
La 31 iulie 2017, prin încheiere protocolară, au fost atrași în calitate de
intervenienți accesorii din partea pârâtului - Cara P.H. și Primăria s. Gaidar.
Prin hotărârea din 29 noiembrie 2017 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-
Lunga, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva hotărârii susmenționate, la 27 decembrie 2017, Andrei Topal a depus
cerere de apel, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei
hotărâri noi de admitere a cerințelor.
Prin decizia din 15 martie 2018 a Curții de Apel Comrat, a fost admis apelul lui
Andrei Topal, casată hotărârea primei instanțe și pronunțată o hotărâre nouă de
admitere parțială a acțiunii. Astfel, instanța de apel a decis încasarea din contul ÎM
„Aidar-Suyu”, în beneficiul lui Andrei Topal, restanța la salariu în mărime de 1080
de lei, precum și indexarea pentru fiecare zi de întârziere în sumă de 1004 lei. În rest
acțiunea a fost respinsă.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, după cum s-a constatat,
de către ÎM „Aidar-Suyu” nu a fost probat faptul că lui Andrei Topal i-au fost
achitate toate sumele ce i se cuveneau în temeiul art. 85 alin. (3) Codul muncii.
La 29 iunie 2018, ÎM „Aidar-Suyu” a declarat recurs (nemotivat) împotriva
deciziei din 15 martie 2018 a Curții de Apel Comrat.
La 04 iulie 2018, ÎM „Aidar-Suyu” a depus cererea de recurs motivată.
În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a examinat cauza în
contradicție cu prevederile art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă.
Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și
menținerea hotărârii primei instanțe.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 15
martie 2018, iar recursul, conform ștampilei de primire a Curții Supreme de Justiție, a
fost depus la 29 iunie 2018.
În același timp, instanța de recurs constată că la dosar este anexată scrisoarea
Curții de Apel Comrat din 19 aprilie 2018, prin care a fost expediată copia deciziei
instanței de apel în adresa părților (f. d 125), fiind recepționată de către recurent la 23
aprilie 2018 (f. d. 130).
Astfel, se constată că recurentul nu s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul împotriva deciziei din 15 martie 2018 a Curții de Apel Comrat, în
afara termenului de declarare a recursului.
Prin urmare, analizând modul în care recurentul și-a exercitat dreptul la recurs,
temeiurile invocate în cererea de recurs, raportate la materialele cauzei și prevederile
legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către ÎM „Aidar-Suyu”, ca fiind
inadmisibil, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin.(1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Potrivit art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen
de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Dispozițiile art. 433 lit. b) Cod de procedură civilă stabilesc că cererea de recurs
se va considera inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea
termenului de declarare prevăzut la art. 434.
Verificând prin prisma normelor de drept citate, Completul reține că, în speță,
decizia instanței de apel a fost adoptată la 15 martie 2018 (f. d. 120-123), iar cererea
de recurs a fost depusă de recurent, prin intermediul oficiului poștal la 27 iunie 2018
(f. d. 141).
Totodată, instanța de recurs constată că decizia instanței de apel din 15 martie
2018 a fost comunicată participanților la proces la 19 aprilie 2018 (f. d. 125), fiind
recepționată de către recurent conform avizului de recepție la 23 aprilie 2018 (f. d.
130). În așa fel, termenul de declarare a recursului a început a curge la 24 aprilie
2018 și a expirat la 24 iunie 2018. Însă dat fiind faptul că data de 24 iunie 2018 a fost
zi de duminică, ultima zi de declarare a recursului a fost în ziua de 25 iunie 2018. Pe
când recursul a fost declarat la 27 iunie 2018, adică peste 2 zile de la expirarea
termenului de 2 luni de declarare a recursului.
Cu toate acestea, recurentul nu a solicitat repunerea în termenul de declarare a
recursului și nu prezentat probe care să justifice omiterea termenului de declarare a
recursului împotriva deciziei din 15 martie 2018 a Curții de Apel Comrat.
Față de cele indicate se menționează că, legiuitorul a prevăzut expres momentul
care determină curgerea termenului de prescripție - data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, însă, la fel, a instituit și obligația părților de a se folosi cu bună-
credință de drepturile lor procedurale, iar reînnoirea acestui termen pentru motive
neconvingătoare poate fi contrară principiului securității raporturilor juridice.
Distinct de cele relatate, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către ÎM
„Aidar-Suyu”, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. b), art. 440 Cod de procedură civilă,
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
dispune:
Recursul declarat de către ÎM „Aidar-Suyu”, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Dumitru Visternicean
Nicolae Craiu