2ra-1257/19 — anularea inregistrarii, recunoasterea dreptului de proprietate

2ra-1257/19 — anularea inregistrarii, recunoasterea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2ra-1257/2019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (D. Chistol)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L. Bulgac, V. Buhnaci, G. Dașchevici)

D E C I Z I E

02 octombrie 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Ministerul Tineretului și Sportului (succesor în

drepturi Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova),

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul

Tineretului și Sportului (succesor în drepturi Ministerul Educației, Culturii și

Cercetării al Republicii Moldova) împotriva Primăriei mun. Chișinău, Agenția

Servicii Publice, intervenienți accesorii Agenția Relații Funciare și Cadastru, AO

„Clubul de tenis Locomotiva-777” privind anularea înregistrării de stat din Registrul

bunurilor imobile a terenului ca proprietate publică a unității administrativ-

teritoriale, recunoașterea dreptului de proprietate publică a statului, aflat în

administrarea Ministerului Tineretului și Sportului și înregistrarea în Registrul

bunurilor imobile a dreptului de proprietate al Republicii Moldova asupra terenului

(corectarea greșelii fără caracter tehnic din cadastru),

împotriva deciziei din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a casat integral hotărîrea din 23 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

și s-a adoptat o hotărîre nouă, prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea,

c o n s t a t ă :

La 07 iulie 2016 Ministerul Tineretului și Sportului (succesor în drepturi

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova) a înaintat cerere

de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău, intervenient accesoriu

de partea reclamantului Agenția Relații Funciare și Cadastru, intervenient accesoriu

de partea pîrîtului AO „Clubul de tenis Locomotiva-777”, privind anularea

înregistrării de stat din Registrul bunurilor imobile a terenului ca proprietate publică

a unității administrativ-teritoriale, recunoașterea dreptului de proprietate publică a

statului, aflat în administrarea Ministerului Tineretului și Sportului și înregistrarea

în Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate al Republicii Moldova

asupra terenului (corectarea greșelii fără caracter tehnic din cadastru).

1

În motivarea acțiunii a indicat că prin decizia Consiliului municipal Chișinău

nr. 16/67 din 28 decembrie 2004 cu privire la delimitarea terenurilor proprietate

publică, și anume poziția 407 din anexa nr. 1, terenul situat pe XXX, cu suprafața de

4,097 ha, este proprietate publică a statului, gestionată în acea perioadă de către

Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor, prin intermediul ÎS „Calea Ferată din

Moldova”, iar conform planului lotului din anexa nr. 1.407 la decizia Consiliului

Municipal Chișinău nr. 16/67 din 28 decembrie 2004, în suprafața terenului de pe

XXX, este inclus și terenul cu suprafața de 0,6 ha, ce face obiectul prezentului litigiu.

A menționat că prin Hotărîrea Guvernului nr.1189 din 12 octombrie 2006 cu

privire la transmiterea unui imobil, Complexul sportiv nautic „Feroviarul” a fost

transmis de la balanța ÎS „Servicii Transport Auto” la balanța Primăriei mun.

Chișinău, însă ulterior, prin Hotărîrea Guvernului nr. 359 din 03 aprilie 2007 cu

privire la transmiterea unui imobil același complex sportiv, a fost transmis în

gestiunea Agenției Sportului (al cărei succesor de drepturi este Ministerul

Tineretului și Sportului), iar Hotărîrea Guvernului nr. 1189 din 12 octombrie 2006

a fost abrogată.

A invocat că terenul de pe XXX constituie proprietate publică a statului și în

baza actului normativ invocat, Ministerul Tineretului și Sportului este cel ce

administrează terenul în cauză, poziție susținută și de către Agenția Relații Funciare

și Cadastru, care în scrisoarea nr.36/01-08/166 din 02 februarie 2016 (remisă

inclusiv în adresa pîrîtului) menționează că potrivit deciziei Consiliului municipal

Chișinău nr. 16/67 din 28 decembrie 2004, terenul respectiv este parte componentă

a terenului cu numărul cadastral XXX, stabilit ca fiind proprietate publică a statului

în administrarea Ministerului Tineretului și Sportului, iar terenul respectiv urmează

a fi delimitat în conformitate cu prevederile Legii nr. 91 din 05 aprilie 2007 la

solicitarea și din contul Ministerului Tineretului și Sportului.

A afirmat că, pîrîtul la cererea AO „Clubul de tenis Locomotiva-777”,

întocmește proiectul deciziei Consiliului municipal Chișinău cu privire la

privatizarea terenului aferent obiectivelor private din XXX, pe numele instituției

private AO „Clubul de tenis Locomotiva-777”, proiect ce a fost depus în cancelaria

Ministerului Tineretului și Sportului la 08 aprilie 2016 în vederea coordonării, iar în

urma examinării pachetului de acte depus, Ministerul Tineretului și Sportului

consideră că acest proiect de decizie este ilegal, emis cu încălcarea prevederilor

actelor legislative și normative în vigoare, precum și a intereselor sale patrimoniale,

motiv pentru care a înaintat Primăriei mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău

cererea prealabilă nr. 02/856 din 29 aprilie 2016.

Prin scrisoarea nr.04-120/3324 din 27 mai 2016, Primăria mun. Chișinău a

invocat că terenul cu suprafața de 0,6 ha a fost retras de la ÎS „Calea Ferată

Moldova”, însă vreun act juridic care să demonstreze faptul respectiv nu a prezentat.

A specificat că pîrîtul își argumentează poziția prin acte ce reglementează

regimul juridic al lotului în cauză, pînă la decizia Consiliului municipal Chișinău nr.

16/67 din 28 decembrie 2004, adică se bazează pe niște acte lovite de caducitate.

În susținerea poziției sale a făcut trimitere la prevederile art. 6 alin. (1) lit. a)

din Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, potrivit căruia

ține de competența Guvernului adoptarea hotărîrilor privind atribuirea bunurilor

proprietate de stat domeniului public sau domeniului privat al statului, privind

trecerea acestora dintr-un domeniu în altul sau în proprietatea unităților

2

administrativ-teritoriale, și astfel susține reclamantul că deoarece pînă în prezent nu

a fost adoptat nici un act normativ prin care să fie modificată/abrogată Hotărîrea

Guvernului nr. 359 din 03 aprilie 2007 în scopul trecerii terenului de pe str. XXX,

în proprietatea Primăriei mun. Chișinău, terenul dat este proprietate publică a statului

și nicidecum nu poate fi vîndut/privatizat printr-o decizie a Consiliului municipal

Chișinău.

A mai menționat că proiectul deciziei Consiliului municipal Chișinău cu privire

la privatizarea terenului aferent obiectivelor private din str. XXXeste ilegal și

contravine art. 10 alin. (6) al Legii privind administrarea și deetatizarea proprietății

publice.

Potrivit extrasului din baza de date a ÎS „Cadastru”, terenul cu suprafața de 0,6

ha situat pe str. XXX (care potrivit deciziei Consiliului Municipal Chișinău nr. 16/67

din 28 decembrie 2004 este parte componentă a terenului de pe XXX) este

proprietate a municipiului Chișinău, înregistrarea dreptului fiind făcută la 12

ianuarie 2001, iar conform deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 16/67 din 28

decembrie 2004 cu privire la delimitarea terenurilor proprietate publică, acesta este

proprietate publică a statului.

A notat că înregistrarea dreptului de proprietate al Primăriei mun. Chișinău din

12 ianuarie 2001 asupra terenului cu suprafața de 0,6 ha, situat pe str. XXX, este

eronată și contravine deciziei nr. 16/67 din 28 decembrie 2004 și Hotărîrii

Guvernului nr. 359 din 03 aprilie 2007. În temeiul art. 3 alin. (3) al Legii nr. 91 din

5 aprilie 2007 privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor, Ministerul

Tineretului și Sportului nu recunoaște dreptul de proprietate/folosință al Primăriei

mun. Chișinău/ AO „Clubul de tenis Locomotiva-777” asupra terenului respectiv.

Reclamantul a solicitat anularea înregistrării de stat din Registrul bunurilor

imobile a terenului ca proprietate publică a unității administrativ-teritoriale, cu

suprafața de 0,6 ha, situat XXX, str. XXX, cu numărul cadastral XXX; recunoașterea

dreptului de proprietate publică a statului, aflat în administrarea Ministerului

Tineretului și Sportului, a terenului cu suprafața de 0,6 ha, situat în mun. Chișinău,

str. XXX, cu numărul cadastral XXX și înregistrarea acestuia în Registrul bunurilor

imobile în proprietatea Republicii Moldova (corectarea greșelii fără caracter tehnic

din cadastru).

La 20 decembrie 2016 Ministerul Tineretului și Sportului (succesor în drepturi

al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova) a înaintat o

cerere de concretizare a pretențiilor, fiind indicat în calitate de pîrît ÎS „Cadastru”,

succesor în drepturi Agenția Servicii Publice (f.d. 55-58, vol.I).

Prin hotărîrea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 23 februarie 2018 a fost

admisă integral cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul Tineretului și

Sportului și s-a dispus anularea înregistrării de stat din Registrul bunurilor imobile

a terenului ca proprietate publică a unității administrativ-teritoriale, cu suprafața de

0,6 ha, situat în mun. Chișinău, str. XXX, cu numărul cadastral XXX; a fost

recunoscută proprietatea publică a statului asupra terenului de pămînt cu suprafața

de 0,6 ha, situat în mun. Chișinău, str. XXX, cu numărul cadastral XXX, aflat în

administrarea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova;

s-a obligat Agenția Servicii Publice de a înregistra în Registrul bunurilor imobile

dreptul de proprietate al Republicii Moldova asupra terenului de pămînt cu suprafața

3

de 0,6 ha, situat mun. Chișinău, str. XXX, cu numărul cadastral XXX (corectarea

greșelii fără caracter tehnic din cadastru).

Prin decizia din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de Primarul General interimar al mun. Chișinău, Agenția Servicii Publice și

AO „Clubul de tenis Locomotiva-777”.

S-a casat integral hotărârea din 23 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, cu adoptarea unei hotărâri noi prin care s-a respins ca neîntemeiată

cererea de chemare în judecată înaintată de Ministerul Tineretului și Sportului

(succesor în drepturi Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii

Moldova) privind anularea înregistrării, recunoașterea dreptului de proprietate,

înregistrarea în registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a Republicii

Moldova asupra terenului.

La 24 aprilie 2019 Ministerul Tineretului și Sportului (succesor în drepturi

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova) a declarat recurs,

solicitând casarea deciziei din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu

menținerea hotărârii din 23 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

(f.d. 186-191, vol.II).

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia din 17 ianuarie 2019

a Curții de Apel Chișinău, considerând-o neîntemeiată.

A indicat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a

aplicat legea care nu trebuia să fie aplciată, a admis încălcări de ordin procedural

care au dus la soluționarea greșită a cauzei, apreciind arbitrar unele probe. Or,

instanța de apel a aplicat prevederile art. 57 alin. (1) al Legii cadastrului bunurilor

imobile, în vigoare la data examinării cauzei, deși trebuia să aplice art. 57 alin. (1)

al Legii indicate, la data efectuării înscrierilor în Registrul bunurilor imobile (12

ianuarie 2001), adică până la operarea modificărilor prin Legea nr.94/2004 pentru

modificarea și completarea Legii cadastrului bunurilor imobile.

La data depunerii cererii de către AO „Clubul de tenis Locomotiva-777” în

vederea înregistrării drepturilor asupra construcțiilor de pe terenul din XXX, terenul

respectiv încă nu era înregistrat în registrul bunurilor imobile, iar vreun document

care ar confirma dreptul AO „Clubul de tenis Locomotiva-777” asupra acestui teren

nu se regăsește la materialele cauzei.

A notat faptul că, terenul situat pe str.XXX, XXX, cu suprafața de 0,6 ha, până

la emiterea deciziei din 26 aprilie 1999 a Primăriei mun. Chișinău, era în folosința

ÎS „Calea Ferată”, iar prin efectul art. 32 al Legii cu privire la proprietate (în vigoare

până la 02 martie 2007), acesta constituia teren proprietate publică a statului atât la

data emiterii deciziei din 26 aprilie 1999 a Primăriei mun. Chișinău, cât și la data

înscrierii bunului în registrul bunurilor imobile, inclusiv până în prezent.

A specificat că aplicarea legii care nu trebuia să fie aplicată și neaplicarea legii

care trebuia să fie aplicată, conform art. 432 alin. (2) lit. a) și b) Cod de procedură

civilă, este temei de casare a deciziei din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

De asemenea, a indicat că concluzia instanței de apel privind distingerea

terenurilor situate pe XXX și XXX, este eronată în condițiile, în care corectitudinea

efectuării înregistrărilor în privința primului teren nu a fost dezbătută de către

instanța de apel, deși această alegație este invocată în susținerea pretențiilor. Astfel,

fiind o încălcare procedurală, care a condus la soluționarea greșită a cauzei,

4

constituie conform art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, temei de casare a

deciziei din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

A menționat că decizia din 26 aprilie 1999 a Primăriei mun. Chișinău, nu poate

constitui document ce ar confirma dreptul asupra terenului din str. XXX, deoarece a

fost emisă de o persoană neîndreptățită.

A subliniat că conform prevederilor art. 8, 9, 41 Cod funciar și art. 12 alin. (1)

al Legii cu privire la Guvern (în vigoare la data emiterii deciziei din 26 aprilie 1999

a Primăriei mun. Chișinău), autoritatea investită cu dreptul de a atribui terenuri

proprietate publică a statului, inclusiv darea acestora în locațiune/arendă era

Guvernul Republicii Moldova sau un alt organ al administrației de stat împuternicită

conform legii însă nicidecum nu organele de autoadministrare locală, precum

Primăria sau Consiliul municipal Chișinău.

A conchis că aprecierea arbitrară a informațiilor cuprinse în registrul bunurilor

imobile precum și neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată la elucidarea unei

dintre circumstanțele esențiale ale cauzei, constituie conform art. 432 alin. (2) lit. a

și (4) Cod de procedură civilă, temei de casare a deciziei din 17 ianuarie 2019 a

Curții de Apel Chișinău.

Potrivit art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Materialele dosarului confirmă faptul că decizia din 17 ianuarie 2019 a Curții

de Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces 05

martie 2019 (f.d. 192, 193, vol.II), însă la dosar lipsește confirmarea recepționării

deciziei de către părți.

Prin urmare recursul declarat la 24 aprilie 2019 de Ministerul Tineretului și

Sportului (succesor în drepturi Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al

Republicii Moldova), se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 21 august 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de către Ministerul Tineretului și Sportului (succesor în drepturi Ministerul

Educației, Culturii și cercetării al Republicii Moldova), a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul

declarant și referințele prezentate de intimați, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță, din următoarele

considerente.

5

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral decizia

instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, trimițînd cauza spre rejudecare în prima

instanță doar în cazul în care a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor

de drept procedural specificate la art.432 alin.(3) lit.d) și f). La solicitarea

participanților la proces, instanța de recurs poate trimite cauza spre rejudecare în

prima instanță o singură dată în cazul prevăzut la art.432 alin.(3) lit.b).

În conformitate cu art. 432 alin. (3) lit. d), alin. (4), (5) Cod de procedură civilă,

se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 67 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă, persoana

interesată într-un proces pornit între alte persoane poate interveni în el alături de

reclamant sau de pârât până la închiderea dezbaterilor judiciare în prima instanță

dacă hotărârea pronunțată ar putea să influențeze drepturile sau obligațiile lui față de

una din părți. Intervenientul accesoriu poate fi introdus în proces și la cererea uneia

dintre părți sau din oficiul instanței.

Totodată, art. 183 alin. (2) lit. c) Cod de procedură civilă, stabilește că pregătirea

pentru dezbatere judiciară este obligatorie pentru orice cauză civilă și are ca scop

stabilirea componenței participanților la proces și implicarea în proces a altor

persoane.

În conformitate cu art. 185 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, judecătorul,

în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare, îndeplinește următoarele

acte: soluționează problema intervenirii în proces a coreclamanților, copîrîților și

intervenienților.

După cum rezultă din materialele cauzei, Ministerul Tineretului și Sportului

(succesor în drepturi Ministerul Educației, Culturii și cercetării al Republicii

Moldova) la 07 iulie 2016 a depus cerere de chemare în judecată, solicitînd anularea

înregistrării de stat din Registrul bunurilor imobile a terenului ca proprietate publică

a unității administrativ-teritoriale, cu suprafața de 0,6 ha, situat XXX, cu numărul

cadastral XXX; recunoașterea dreptului de proprietate publică a statului, aflat în

administrarea Ministerului Tineretului și Sportului, a terenului cu suprafața de 0,6

ha, situat în XXX, cu numărul cadastral XXX și înregistrarea acestuia în Registrul

bunurilor imobile în proprietatea Republicii Moldova (corectarea greșelii fără

caracter tehnic din cadastru) (f.d.3-6, 55-58, vol.I).

Fiind învestită cu examinarea cauzei și având ca obiect recunoașterea

proprietății publice a statului asupra terenului și contestarea înregistrării de stat în

registrul bunurilor imobile a terenului ca proprietate publică a unității administrativ-

teritorială, prima instanță a ajuns la concluzia admiterii acțiunii depuse de Ministerul

6

Tineretului și Sportului (succesor în drepturi Ministerul Educației, Culturii și

cercetării al Republicii Moldova). Astfel prin hotărîrea Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 23 februarie 2018 s-a dispus anularea înregistrării de stat din Registrul

bunurilor imobile a terenului ca proprietate publică a unității administrativ-

teritoriale, cu suprafața de 0,6 ha, situat în XXX, cu numărul cadastral XXX; a fost

recunoscută proprietatea publică a statului asupra terenului de pămînt cu suprafața

de 0,6 ha, situat în XXX, cu numărul cadastral XXX, aflat în administrarea

Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova; s-a obligat

Agenția Servicii Publice de a înregistra în Registrul bunurilor imobile dreptul de

proprietate al Republicii Moldova asupra terenului de pămînt cu suprafața de 0,6 ha,

situat XXX, cu numărul cadastral XXX (corectarea greșelii fără caracter tehnic din

cadastru) (f.d. 74-75, 78-86, vol.II).

În consolidarea soluției sale, prima instanță a reținut prevederile Legii privind

administrarea și deetatizarea proprietății publice nr.121 din 04 mai 2007, Legii cu

cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25 februarie 1998, precum și prevederile

art. 496, 49, 499, 504, 505 Cod civil (în redacția legii în vigoare pînbă la 01 martie

2019), din Tilul V care se referă la Registrul bunurilor imobile.

Judecând apelul declarat de Primarul general interimar al mun.Chișinău,

Agenția Servicii Publice și Clubul sportiv de tenis „Locomotiva-777”, Curtea de

Apel Chișinău prin decizia din 17 ianuarie 2019 a ajuns la concluzia admiterii

cererilor de apel, casării integrale a hotărârii primei instanțe și emiterea unei hotărâri

noi, de respingere ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată depusă de

Ministerul Tineretului și Sportului (succesor în drepturi Ministerul Educației,

Culturii și cercetării al Republicii Moldova) (f.d. 170, 171-180, vol.II).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că potrivit datelor din registrul

bunurilor imobile, dreptul de proprietate al autorității publice locale asupra terenului

cu numărul cadastral XXX, cu suprafața de 0,6 ha, amplasat pe str. XXX, a fost

înregistrat la 12 ianuarie 2001, iar dreptul de proprietate al statului asupra terenului

cu numărul cadastral XXX, amplasat pe XXX, a fost înregistrat la 04 aprilie 2005,

dată la care suprafața acestui teren a fost înscrisă ca fiind de 6,6376 ha, ulterior

corectată în 3,5357 ha.

A specificat că suprapunerea în anexa nr. 1 la decizia Consiliului municipal

Chișinău nr. 16/67 din 28 decembrie 2004 și în planul anexat la aceasta a ternului cu

numărul cadastral XXX, peste terenul determinat ca fiind proprietate a statului, cu

suprafața de 4,097 ha, din pe str. XXX, nu poate fi reținut ca fiind generator de

proprietate în temeiul art. 320 Cod civil, în contextul în care înregistrarea dreptului

de proprietate al autorității publice locale asupra primului teren a avut loc anterior,

iar decizia privind transmiterea acestui teren din proprietatea administrației publice

locale în proprietatea statului putea fi realizată, în conformitate cu prevederile Legii

privind administrația publică locală, doar printr-o decizie a Consiliului municipal

Chișinău. Or, decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 16/67 din 28 decembrie

2004 nu constituie o decizie a acestei autorități prin care s-ar dispune transmiterea

dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu în proprietatea statului, deoarece

prin aceasta doar s-au delimitat prealabil terenurile proprietate a statului din

intravilanul mun. Chișinău, fără ca aceasta să poarte un caracter translativ de

proprietate.

7

A relevat că înregistrarea anterioară a terenului în litigiu ca fiind proprietate a

autorității publice locale în lipsa vreunor probe anexate la materialele cauzei ce ar

confirma că dreptul de proprietate asupra acestui teren ar fi aparținut statului, denotă

caracterul irelevant, datorat unei erori, a suprafeței și planului expuse/anexate la

decizia sus-indicată.

A indicat că din probatoriul cauzei rezultă că intimatul nu a probat că la

înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenului cu numărul cadastral XXX pe

numele autorității publice locale a fost indicat greșit titularul de drept, motiv pentru

care aceasta nu poate fi apreciată ca fiind o greșeală cu caracter tehnic pasibilă de

corectare în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (3) din Legea cadastrului

bunurilor imobile și art. art. 499 alin. (2), 504, 505 alin. (2) Cod civil, motiv pentru

care trimiterile primei instanțe și ale intimatului la aceste norme, sunt eronate. Or,

intimatul/reclamant nu a probat că a deținut vreodată dreptul de proprietate asupra

terenului litigios, trimiterile acestuia la decizia Consiliului municipal Chișinău nr.

16/67 din 28 decembrie 2004, fiind eronate, după cum s-a indicat supra.

A apreciat ca fiind eronate trimiterile apelantului la Hotărîrea Guvernului nr.

359 din 03 aprilie 2007, deoarece, deși prin aceasta s-a realizat transmiterea terenului

din XXX în gestiunea Agenției Sportului, astfel încît s-a realizat dreptul de dispoziție

al proprietarului asupra acestuia, ceea ce denotă apartenența acestui teren proprietății

publice a statului, totuși prin această Hotărîre de Guvern nu este specificată suprafața

terenului vizat, circumstanță care, examinată în cumul cu faptul că la data emiterii

acestei Hotărîri, dreptul de proprietate asupra terenului din XXX, cu numărul

cadastral XXX, era înregistrat din 12 ianuarie 2001 pe numele autorității publice

locale, denotă că obiectul Hotărîrii Guvernului invocată de intimat nu era și acest

teren. Or, concluzia respectivă este fortificată prin scrisoarea ÎS „Calea Ferată din

Moldova” din 05 iulie 2005 și scrisoarea Agenției Proprietății Publice nr. 05-05-

1099 din 14 august 2017, din care reiese că terenul cu numărul cadastral XXX nu

constituie proprietate publică a statului, ci a unității administrativ-teritoriale

Chișinău.

Colegiul civil a conchis că prima instanța și intimatul nu au ținut cont de

materialele dosarului tehnic al lucrărilor cadastrale de actualizare a hotarelor

terenului proprietate publică a statului, ce se află în gestiunea Ministerului

Tineretului și Sportului al RM, amplasat în intravilanul mun. Chișinău, pe XXX, cu

autentificarea dreptului deținătorului de teren, deoarece conform acestuia, reiese că

terenul proprietate publică a statului ce se află în gestiunea intimatului, amplasat pe

adresa indicată a avut anterior o suprafață determinată eronat, diferența mare a

suprafeței datorîndu-se faptului că Primăria mun. Chișinău a format și înregistrat din

contul terenului complexului sportiv nautic un șir de bunuri imobile, ca terenul de

rugby (cu numărul cadastral XXX) și bunurile imobile cu numerele cadastrale XXX

și XXX, delimitat după Calea Ferată din Moldova prin decizia Consiliului municipal

Chișinău nr. 16/67 din 28 decembrie 2004, suprafața de 4,09 ha, din care anterior a

fost format bunul imobil al Primăriei cu suprafața de 0,6 ha și numărul cadastral

XXX, care anterior l-a transmis în folosință AO „Clubul de tenis Locomotiva-777”.

Prin urmare a specificat că, din probatoriul cauzei rezultă că terenul cu

suprafața de 0,6 ha, pe care se află construcțiile AO „Clubul de tenis Locomotiva-

777”, constituie un teren distinct de cel ce aparține cu drept de proprietate statului,

cu număr cadastral și adresă separate, iar decizia Consiliului municipal Chișinău nr.

8

16/67 din 28 decembrie 2004 nu anulează dreptul de proprietate al autorității publice

locale, înregistrat anterior, și nici nu constituie o probă concludentă ce ar dovedi

existența unei erori la înregistrarea drepturilor asupra terenului litigios, cu suprafața

de 0,6 ha, cu numărul cadastral XXX, amplasat pe XXX, anterior emiterii deciziei

nominalizate.

În consecință, Colegiul a reiterat că prin prisma normelor de drept sus-indicate,

raportate la circumstanțele cauzei, Ministerul Tineretului și Sportului (succesor în

drepturi Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova) nu a

probat existența în speță a temeiurilor legale pentru rectificarea/anularea înregistrării

din registrul bunurilor imobile a terenului ca proprietate publică a unității

administrativ-teritoriale și recunoașterea dreptului de proprietate al statului asupra

acestuia, aflat în administrarea Ministerului Tineretului și Sportului, motiv pentru

care în cauză se atestă lipsa vreunor temeiuri legale pentru admiterea acțiunii

formulate de reclamant în acest sens.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la

caz și criticile aduse în recurs și referințele la recurs, instanța de recurs constată că

atât soluția instanței de apel, cât și a primei instanțe, au fost adoptate cu încălcarea

normelor de drept procedural.

Astfel, după cum rezultă din materialele cauzei terenul cu nr.cadasatral XXX

este înregistrat după municipiul Chișinău (f.d.15-16, vol.I), iar în calitate de

proprietar este Consiliul municipal Chișinău.

Totodată și cerințele reclamantului constituie: anularea înregistrării de stat din

Registrul bunurilor imobile a terenului ca proprietate publică a unității administrativ-

teritoriale, cu suprafața de 0,6 ha, situat în XXX, cu numărul cadastral XXX și

recunoașterea dreptului de proprietate publică a statului, aflat în administrarea

Ministerului Tineretului și Sportului, a terenului cu suprafața de 0,6 ha, situat în

XXX, cu numărul cadastral XXX și înregistrarea acestuia în Registrul bunurilor

imobile în proprietatea Republicii Moldova (corectarea greșelii fără caracter tehnic

din cadastru).

Conform art. 315 alin. (1), 321 alin. (2) Cod civil (în vigoare pînă la

01.03.2019), proprietarul are drept de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra

bunului.

În cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobîndește la data înscrierii

în registrul bunurilor imobile, cu excepțiile prevăzute de lege.

Potrivit art. 11 al Legii cu privire la proprietatea publică a unităților

administrative-teritoriale nr. 523-XIV din 16.07.1999, proprietatea publică a

unităților administrativ-teritoriale este imprescriptibilă. Ea nu poate fi supusă

exproprierii și nu poate constitui obiectul unor garanții reale. Această proprietate

poate fi dată în administrare sau închiriată în condițiile legii.

Actele juridice încheiate cu încălcarea prevederilor prezentului articol sînt

lovite de nulitate absolută.

Analizând circumstanțele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că instanțele ierarhic

inferioare au examinat cauza, în lipsa Consiliul municipal Chișinău, care este

proprietarul de drept al terenului cu nr.cadastral XXX din XXX, mun.Chișinău.

Astfel, Colegiul reține că instanța de fond contrar prevederilor art. 183 alin. (2)

lit.c) și art. 185 alin. (1) lit.a) Cod de procedură civilă, examinând pricina urma să

9

stabilească componența participanților la proces și să atragă în proces proprietarul

terenului litigios, pentru a-i oferi posibilitatea de a-și apăra în mod efectiv, drepturile

și interesele sale.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în art. 373 alin. (1) și (2) Cod

de procedură civilă, instanța de recurs reține că contrar acestor prevederi, instanța de

apel judecând apelul a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei,

examinînd în mod pripit cauza, însă fără a se expune asupra argumentelor

reprezentantului Primăriei mun.Chișinău, referitor la obligativitatea participării la

examinarea cauzei a proprietarului terenului, la caz Consiliul municipal Chișinău.

Prin urmare, neatragerea în proces a proprietarului terenului cu suprafața de 0,6

ha, situat în XXX, cu numărul cadastral XXX, are drept consecință, soluționarea de

către instanță a problemei drepturilor unei persoane care nu a fost implicată în

proces, adică neacordarea unui statut procesual de participant la proces, ce i-ar oferi

posibilitatea de a-și apăra în mod efectiv drepturile și interesele, fapt care impune o

limitare de acces la justiție, respectiv o încălcare a art. 6 § 1 CEDO, concluzie

relevată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza „Business și Investiții

pentru Toți contra Republicii Moldova” (13 ianuarie 2010, nr.39391/04).

Instanța de recurs constată că atât prima instanță cât și instanța de apel au

încălcat principiile funcționale ale dreptului procesual civil, iar omisiunile indicate

supra pot fi corectate doar prin reexaminarea cauzei de către instanța de fond, care

urmează la pregătirea cauzei pentru judecare să stabilească cercul tuturor părților în

proces.

În consecință, întru evitare atingerii drepturilor unor persoane ce nu au fost

implicate în proces, instanța de recurs consideră necesar de a casa integral decizia

instanței de apel, precum și hotărârea primei instanțe și de a remite cauza spre

rejudecare în prima instanță.

Or, problema intervenirii în proces, conform prevederilor legislației în vigoare,

nu poate fi soluționată de instanța de recurs, prin urmare eroarea dată se soluționează

doar în prima instanță.

Reieșind din cele expuse, rejudecând cauza, instanța de fond urmează să țină

cont de cele expuse mai sus, să înlăture omisiunile admise, să clarifice și să se

expună asupra tuturor argumentelor invocate de către părți pentru asigurarea unei

judecări corecte și legale a pretențiilor înaintate, să aprecieze sub toate aspectele,

complet și obiectiv, conform exigențelor art. 130 Cod de procedură civilă probele și

în dependență de situația stabilită, în raport cu normele de drept material și

procerdural care reglementează relațiile dintre părți, să adopte o hotărâre legală și

întemeiată.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că erorile judiciare nu

pot fi corectate de instanța de recurs la examinarea cauzei în ordine de recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Ministerul

Tineretului și Sportului (succesor în drepturi Ministerul Educației, Culturii și

Cercetării al Republicii Moldova), a casa integral decizia din 17 ianuarie 2019 a

Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 23 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru cu restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță, în alt complet

de judecată.

10

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Ministerul Tineretului și Sportului (succesor în

drepturi Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova).

Se casează decizia din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 23 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru emise în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de către Ministerul Tineretului și Sportului

(succesor în drepturi Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii

Moldova) împotriva Primăriei mun. Chișinău, Agenția Servicii Publice,

intervenienți accesorii Agenția Relații Funciare și Cadastru, AO „Clubul de tenis

Locomotiva-777” privind anularea înregistrării de stat din Registrul bunurilor

imobile a terenului ca proprietate publică a unității administrativ-teritoriale,

recunoașterea dreptului de proprietate publică a statului, aflat în administrarea

Ministerului Tineretului și Sportului și înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a

dreptului de proprietate al Republicii Moldova asupra terenului (corectarea greșelii

fără caracter tehnic din cadastru), cu restituirea cauzei spre rejudecare la Judecătoria

Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Victor Burduh

11