2ra-1728/19 — declararea nulitatii actelor juridice

2ra-1728/19 — declararea nulitatii actelor juridice (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2ra-1728/2019

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (D. Croitor)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

Î N C H E I E R E

02 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Constantin Panuș și

Nina Panuș,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Constantin Panuș și

Nina Panuș împotriva lui Vasile Calmîș și Primăriei c.Pănășești, r-nul Strășeni,

intervenient accesoriu Agenția Serviciilor Publice privind declararea nulității

parțiale a titlului deținătorului de teren în limitele coordonatelor și actualizarea

planurilor cadastrale ale terenurilor,

împotriva deciziei din 06 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 05 iulie 2017, Constantin Panuș și Nina Panuș a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Vasile Calmîș și Primăriei c.Pănășești, r-nul Strășeni,

intervenient accesoriu Agenția Serviciilor Publice privind declararea nulității

parțiale a titlului deținătorului de teren în limitele coordonatelor, actualizarea

planurilor cadastrale ale terenurilor, cît și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, potrivit înscrierilor din Registrul

bunurilor imobile, eliberate de OCT Strășeni, sunt proprietarii terenului cu destinație

pentru construcții cu nr.cadastral XXX, cu suprafața de 0,0872 ha, situat XXX, în

baza certificatului de moștenitor legal. Terenul s-a aflat anterior în posesia părinților

și buneilor săi.

Vecinul lor Vasile Calmîș conform înscrierilor din Registrul bunurilor imobile a

OCT Strășeni este proprietar al terenului cu destinația pentru construcții cu

nr.cadastral XXX, cu suprafața de 0,1217 ha, situat în XXX, în baza titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.XXX emis în temeiul deciziei

Consiliului comunal Pănășești.

Hotarul dintre terenuri este delimitat în natură de un gard din fortan cu fundație

de piatră și beton ridicat de ei în anul 2009 pe linia de hotar a gardului vechi ridicat

de părinții și buneii Ion Panuș și Varvara Panuș, aproximativ în anul 1990.

1

Pîrîtul samavolnic a ridicat pe hotarul delimitat de gard o temelie pentru gard,

apoi prin anul 2000 pe această temelie a instalat un acoperiș din foi de ardezie.

În discuția avută cu mama Varvara Panuș și Constantin Panuș, pîrîtul s-a obligat

să construiască acoperișul în așa fel, încât apele de pe el să nu curgă pe terenul

vecin, dar ultimul nu și-a respectat promisiunea.

Recent, vecinul Vasile Calmîș s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

pentru autorizarea lucrărilor necesare schimbării apelor. În urma luării de cunoștință

cu cererea de chemare în judecată și cu planul geometric anexat la această cerere, au

depistat mai multe încălcări care a avut loc la elaborarea planului geometric și

anume: limitele coordonatelor 19, 20, 21 au fost și sunt pe terenul care le aparține

lor cu nr.cadastral XXX și nicidecum pîrîtului.

Acest fapt se confirmă și prin declarația depusă de Vasile Calmîș la

Inspectoratul de Poliție Strășeni la 18 mai 2012 pe o cauză contravențională. Astfel,

după ce au luat cunoștință cu greșelile din planul geometric, imediat la 22 februarie

2017 au sesizat Primăria c.Pănășești, r-nul Strășeni și au solicitat să formeze o

comisie și să iasă la fața locului pentru a fi corectate erorile comise în planurile

geometrice.

Prin răspunsul din 20 martie 2017, Primăria c.Pănășești i-a informat că potrivit

art.38 alin. (2) al Legii cadastrului, greșelile care nu au un caracter tehnic se

corectează cu consimțământul exprimat în scris al fiecărui titular de drepturi ale

cărui interese sunt atinse sau în temeiul hotărârii judecătorești irevocabile. La fel, le-

a fost comunicat că problema lor ține de competența OCT Strășeni unde urmează să

se adreseze sau în instanța de judecată.

La 27 martie 2017 s-a adresat la OCT Strășeni cu cerere prin care au solicitat

actualizarea planurilor geometrice din motiv că în urma măsurărilor au fost

întocmite greșeli. Prin răspunsul din 29 martie 2017, OCT Strășeni le-a comunicat

că actualizarea planului cadastral sau geometric se efectuează cu participarea tuturor

titularilor de drept al căror drepturi pot fi lezate (vecinii) și această lucrare cadastrală

se efectuează contra plată.

La 26 mai 2017 pentru a evita toate conflictele cu vecinul, prin scrisoare

recomandată s-au adresat către Vasile Calmîș pentru a da acordul la efectuarea

actualizărilor planurilor geometrice, însă pînă în prezent nu au primit nici un răspuns

și nici o propunere din partea acestuia.

Deoarece au constatat cert că hotarul între lotul de pămînt proprietate privată

care le aparține cu nr.cadastral XXX și terenul pîrîtului indicat în planul nou

geometric cu nr.cadastral XXX, sunt erori, acestea urmează a fi declarate nule. De

asemenea urmează a fi declarat nul și titlul de deținător de teren cu nr.cadastral

XXX în partea hotarului între loturi și suprafeței terenurilor.

Reclamanții solicită a fi declarat nul planul geometric cu nr.cadastral XXX

eliberat pe numele lui Constantin Panuș; a fi declarat nul planul geometric cu

nr.cadastral XXX eliberat pe numele lui Vasile Calmîș; a fi declarat nul titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.cadastral XXX eliberat pe numele

lui Vasile Calmîș; a dispune efectuarea de către OCT Strășeni a actualizării

planurilor cadastrale ale terenurilor cu nr.cadastral XXX și cu nr.cadastral XXX;

încasarea cheltuielilor de judecată.

La 19 februarie 2018 reclamanții Constantin Panuș și Nina Panuș au depus

cerere de concretizare și majorare a cerințelor din acțiune, solicitând repunerea în

termenul extensiv a cererii de chemare în judecată; declararea nulității parțiale a

2

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.cadastral XXX eliberat

pe numele lui Vasile Calmîș în limitele coordonatelor 19, 20, 21 în ce privește

hotarul cu nr.cadastral XXX conform planului cadastral actualizat; a dispune

efectuarea de către OCT Strășeni a actualizării planurilor cadastrale ale terenurilor

cu nr.cadastral XXX și cu nr.cadastral XXX; încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 02 aprilie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, s-a

respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată a reclamanților Panuș

Constantin și Panuș Nina împotriva lui Calmîș Vasile, intervenient accesoriu

Agenția Serviciilor Publice privind declararea nulității parțiale a titlului

deținătorului de teren nr.XXX în limitele coordonatelor 19, 20, 21, actualizarea

planului cadastral ale terenurilor cu nr.cadastral XXX și XXX și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 05 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat de

Constantin Panuș s-a respins și s-a menținut hotărîrea din 02 aprilie 2018 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că instanța de fond a dat

o apreciere corectă raportului juridic stabilit de părți, a constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, concluziile instanței de fond

expuse în hotărâre fiind în corespundere cu probele administrate, iar normele de

drept material au fost aplicate corect.

Instanța a precizat că la momentul atribuirii reclamanților a terenului pentru

construcții cu suprafața de 0,0872 ha, cu nr.cadastral 802202259, decizia în cauză

nu a fost contestată de reclamanți, iar suprafața indicată în planul geometric eliberat

la 27 iunie 2013, conform parametrilor corespunde hotărârii instanței de judecată.

Astfel instanța a considerat corectă concluzia instanței de fond privitor la

respingerea pretenției reclamanților privind actualizarea planurilor cadastrale ale

terenurilor învecinate.

La 08 iulie 2019 Constantin Panuș și Nina Panuș, au declarat recurs solicitând

casarea deciziei din 05 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărîrii din 02

aprilie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare.

În susținerea recursului a invocat prevederile art. 432 alin. (2) lit.c), alin. (3)

lit.c), alin. (4) Cod de procedură civilă.

În motivarea recursului au indicat că instanța de apel nu a verificat în limitele

cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea

legii în primă instanță. Consideră că concluzia instanțelor inferioare este una

eronată, deoarece nu s-a constatat și nu s-a elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, ceea ce a dus la aplicarea eronată a normelor

de drept material, motiv care a stat la baza contestării hotărârii primei instanțe. La

fel instanțele nu au dat apreciere justă probelor anexate la materialele dosarului.

Astfel, instanța de apel, a dat o soluție care nu are putere de convingere, deoarece

aceasta nu este clară, precisă, fermă.

A menționat că la materialele dosarului sunt multiple probe care demonstrează că

măsurările masive efectuate sunt eronate, iar instanțele prin respingerea cerințelor

le-a încălcat dreptul la un proces echitabil, lipsindu-i de dreptul de proprietate, drept

protejat de art. 315, 316 Cod civil.

Evidențiază că potrivit art. 227 Cod civil, actul juridic încheiat în baza unei erori

3

considerabile poate fi declarat nul de instanța de judecată. Astfel, deoarece prin

măsurările masive efectuate eronat s-au întocmit planurile geometrice care conform

normelor de drept sunt ilegale, s-au adresat în judecată pentru a remedia erorile, însă

instanțele superficial au examinat cerințele, fiindu-le încălcate dreptul la apărare și

la un proces echitabil garantat de Constituția R. Moldova și art. 6 CEDO.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului confirmă faptul că decizia din 05 martie 2019 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință părților la proces la 08 mai 2019

(f.d. 150), însă la materialele cauzei lipsesc probe ce ar confirma recepționarea

acesteia de către părțile la proces.

Prin urmare, recursul declarat de Constantin Panuș și Nina Panuș, la 08 iulie

2019, a fost depus în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin.(2).

La 05 august 2019, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului

declarat de Constantin Panuș și Nina Panuș, cu înștiințarea de a depune referință la

recurs.

La 12 august 2019 Vasile Calmîc, a depus referință la cererea de recurs depusă

de Constantin Panuș și Nina Panuș, prin care a solicitat calificarea recursului ca

inadmisibil pe motiv că nu este formulat și structurat pe nici un temei prevăzut la

art.432 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură civilă.

Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Constantin Panuș și Nina

Panuș, este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

4

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Constantin Panuș și Nina

Panuș, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respins.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale

din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs

nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art. 6

5

motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în cauză (a

se vedea inter alia, Helle vs Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55; Hansen vs

Norvegia, 2 octombrie 2014, parag.71-74).

De fapt în concepția instanței europene, articolul 6 § 1 nu impune motivarea

detaliată a deciziei unei instanțe de recurs, care întemeindu-se pe dispozițiile legale

specificate, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”, ceea ce s-a

constatat în cazul de față (a se vedea, mutatis mutandis, Kukkonen vs Finlanda

(nr.2), 13 ianuarie 2009, parag.24; Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Constantin Panuș și Nina Panuș.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Constantin Panuș și Nina

Panuș.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

6