3ra-67/18 — anularea actului juridic, obligarea emiterii actelor de constatare a dreptului de proprietate si obligarea de a nu crea obstacole in folosirea imobilului

Prima instanță, Jud. Strășeni: I. Chiroșca dosarul nr. 3ra-67/18

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:

L. Bulgac, D. Manole, Gr. Dașchevici

Î N C H E I E R E

24 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind

admisibilitatea recursului declarat de către Panuș Ana, succesor în drepturi a lui Panuș

Ion,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Panuș Ion împotriva

Primăriei Pănășești r-ul Strășeni și Consiliului Pănășești r-ul Strășeni, intervenient

accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni cu privire la anularea actului juridic,

obligarea emiterii actelor de constatare a dreptului de proprietate și obligarea de a nu

crea obstacole în folosirea imobilului,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de către Panuș Ana, succesor în drepturi a lui Panuș Ion și

menținută hotărârea Judecătoriei Strășeni din 21 decembrie 2015, prin care acțiunea a

fost respinsă,

c o n s t a t ă

La 11 iulie 2014, Panuș Ion a depus cerere de chemare în judecată, concretizată

anterior, împotriva Primăriei Pănășești r-ul Strășeni și Consiliului Pănășești r-ul

Strășeni, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni cu privire la

anularea actului juridic, obligarea emiterii actelor de constatare a dreptului de

proprietate și obligarea de a nu crea obstacole în folosirea imobilului.

În motivarea acțiunii reclamantul Panuș Ion a indicat că, în temeiul deciziei nr.

06/02 din 18 septembrie 1993 a Primăriei com. Pănășești, r-ul Strășeni, la 22 noiembrie

2001 i-a fost eliberat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren pentru

construcții cu suprafața de 0,2003, nr. cadastral XXXXX, situat în intravilan, comuna

XXXXX.

La 04 decembrie 2001, de către Primăria com. Pănășești, s-a eliberat certificatul nr.

1126, prin care se atestă dreptul asupra casei de locuit și asupra terenului aferent, nr.

cadastral XXXXX. La 07 decembrie 2001, aceste bunuri au fost înregistrate în Registrul

bunurilor imobile la Întreprinderea de Stat Cadastru.

Menționează reclamantul că, de către organul cadastral a fost modificat numărul

cadastral provizoriu al bunurilor imobile nr. XXXXX și înlocuit cu nr. cadastral

permanent XXXXX. Astfel, terenului aferent casei de locuit cu suprafața de 0,2003 ha i-

1

a fost atribuit nr. cadastral XXXXX, iar casei de locuit cu suprafața de 70,3 m.p. – nr.

cadastral XXXXX.

În urma emiterii hotărârii Judecătoriei Strășeni din 21 aprilie 2009, devenită

irevocabilă prin decizia Curții Supreme de Justiție din 20 septembrie 2012, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Primăria Pănășești r-ul Strășeni,

Mîndrilă Elena, Mîndrilă Tudor, Baltaga Eugenia, Lupașcu Petru și Gonța Ecaterina

împotriva lui Panuș Ion, Morari Galina și Ghițău Vasile cu privire la recunoașterea

titlului deținătorului de teren parțial nul și înlăturarea obstacolelor în folosirea drumului,

prin care s-a dispus retragerea din posesia sa terenul cu suprafața de 48 m.p., cu

dimensiunile 3 m lățime și 16 m lungime, dânsului i-a fost eliberat extras din Registrul

bunurilor imobile pe teren cu suprafața de 0,1603 ha, astfel fiindu-i retras cu mult mai

mult decât 48 m.p.

Mai mult ca atât, susține reclamantul că, potrivit planului geometric al bunului

imobil, elaborat de către Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni la 10 aprilie 2014,

suprafața terenului cu nr. cadastral XXXXX constituie 0,1465 ha.

Iar, potrivit actului de constatre nr. 361/15 din 22 octombrie 2015, întocmit de

către SC “Tera Plus Proiect”, s-a constatat, în urma măsurărilor efectuate conform

gardurilor existente, suprafața posesiei de fapt este 0,1541 ha, în loc de 0,1465 ha.

Mai menționează reclamantul că, recent a aflat despre faptul că, Primăria Pănășești

r-ul Strășeni la 16 mai 2012 a eliberat pe numele său titlu de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,0118 ha, care constituie

parte componentă din terenul nr. cadastral XXXXX.

Prin decizia nr. 3/7 din 17 iunie 2014 ,,Cu privire la modificarea anexelor nr. 2 și

nr. 5 la decizia Consiliului Pănășești nr. 1/3 din 02 martie 2012”, s-au aprobat unele

modificări la decizia nr. 1/3 din 02 martie 2012 a Consiliului Pănășești, r-ul Strășeni

,,Cu privire la implimentarea proiectului de efctuare a lucrărilor cadastrale masive în

teritoriul com. Pănășești, r-ul Străeni”, în vederea executării hotărârii Judecătoriei

Strășeni din 21 aprilie 2009, devenită irevocabilă prin decizia Curții Supreme de Justiție

din 20 septembrie 2012.

Solicită reclamantul anularea deciziei nr. 1/3 din 02 martie 2012 cu privire la

implimentarea proiectului de efectuare a lucrărilor cadastrale masive în teritoriul

comunei Pănășești, în partea ce ține de Panuș Ion, anularea titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,0118 ha, cu

destinația grădini, situat în XXXXX, intravilan, anularea titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,1603 ha,

destinația construcții, situat în XXXXX, obligarea Primăriei Pănășești, r-ul Strășeni și

Consiliului Pănășești, r-ul Strășeni de a aproba actele de constatare a terenului, nr.

cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,1541 ha, obligarea Consiliului Pănășești, r-ul

Strășeni de a transmite în proprietate terenul cu suprafața de 0,0462 ha, destinația

construcții, obligarea Primăriei Pănășești, r-ul Strășeni de a elibera titlul de autentificare

a dreptului deținătorului de teren cu suprafața de 0,0462 ha, destinația construcții și

obligarea pârâților de a nu crea obstacole în folosirea terenului înregistrat cu nr.

cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,01541 ha.

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 21 decembrie 2015 acțiunea a fost

respinsă.

Instanța de fond a conchis drept neântemeiată acțiunea lui Panuș Ion ce vizează

ilegalitatea actelor juridice contestate.

2

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, s-a dispus înlocuirea

lui Panuș Ion cu succesorul său în drepturi, Panuș Ana.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2017 apelul declarat de către

Panuș Ana, succesor în drepturi a lui Panuș Ion, a fost respins și menținută hotărârea

Judecătoriei Strășeni din 21 decembrie 2015.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2017 s-a corectat eroarea

materială evidentă strecurată în cuprinsul deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie

2017, prin înlocuirea în partea introductivă și dispozitivă a deciziei, sintagmei ,,

hotărârea Judecătoriei Strășeni din 21 decembrie 2016” cu sintagma corectă ,, hotărârea

Judecătoriei Strășeni din 21 decembrie 2015”.

Instanța de apel, analizând legalitatea hotărârii primei instanțe, a reținut că a fost

dată o interpretare corectă dispozițiilor legale în materie, prin urmare la soluționarea

pricinii, instanța de fond nu a încălcat procedura și nu a depășit limitele competenților

sale prevăzute de legislația în vigoare.

La 13 septembrie 2017, Panuș Ana, succesor în drepturi a lui Panuș Ion, a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei

recurate și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea

acțiunii.

În susținerea recursului Panuș Ana, succesor în drepturi a lui Panuș Ion, a invocat

ilegalitatea și netemeinicia hotărârilor instanțelor de judecată ierarhic inferioare, pe

motiv că la examinarea pricinii a fost încălcată competența jurisdicțională materială,

cauza urmând a fi examinată în procedura contencioasă și nu în procedura

contenciosului administrativ.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de

la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele dosarului atestă că copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie

2017 a fost expediată în adresa recurentului la 14 iunie 2017, iar din cererea de recurs

rezultă că acesta a făcut cunoștință cu decizia recurată la 13 iulie 2017.

În circumstanțele relevate, recursul declarat de către Panuș Ana, succesor în

drepturi a lui Panuș Ion, la 13 septembrie 2017 se consideră a fi depus în termenul

prevăzut de lege.

La 18 decembrie 2017, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului

declarat de către Panuș Ana, succesor în drepturi a lui Panuș Ion, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței.

Intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referință

în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul declarat de către Panuș Ana, succesor în drepturi a lui Panuș Ion,

este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin.

(2), (3) și (4).

Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

3

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Panuș Ana, succesor în

drepturi a lui Panuș Ion, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin.

(2), (3) și (4) CPC.

Nu poate fi reținut argumentul invocat în recurs precum că hotărârile recurate au

fost pronunțate cu încălcarea competenței jurisdicționale materiale, temei prevăzut de

art. 432 al. (3) lit. f) CPC, or, examinarea prezentei acțiuni în ordinea contenciosului

administrativ nu poate fi apreciată drept încălcare a competenței jurisdicționale

materiale.

Se reține că, în speță, nu devin incidente prevederile art. 371 CPC, potrivit cărora,

în cazul în care cererea de chemare în judecată conține mai multe pretenții conexe,

unele dintre ele fiind de competența instanței judecătorești de drept comun, iar altele de

competența unei instanțe specializate, toate pretențiile se vor examina de către instanța

de drept comun, prezenta cauză însă, fiind examinată de către instanța de drept comun

în ordinea contenciosului administrativ, dar nu de către o instanță specializată.

Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate și urmează a fi

respinse.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept

procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia în

fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu

4

privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță

sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanțele de

judecată ierarhic inferioare s-au pronunțat deja în modul corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către

Panuș Ana, succesor în drepturi a lui Panuș Ion ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art.

433 lit. a) și art. 440, CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Panuș Ana, succesor în drepturi a lui Panuș Ion se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță

5