3ra-670/20 — anularea raspunsului si obligarea stabilirii hotarelor fixe ale terenului

3ra-670/20 — anularea raspunsului si obligarea stabilirii hotarelor fixe ale terenului (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-670/20

prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (M. Grosu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

D E C I Z I E

05 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Alexandru Ionașcu, reprezentat de avocatul

Aurelia Mîrzîncu,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Alexandru Ionașcu împotriva Primăriei s. Cojușna,

r-nul Strășeni, intervenienți accesorii Victoria Lungu și Lilian Lungu privind

anularea răspunsului și obligarea stabilirii hotarelor fixe ale terenului,

împotriva deciziei din 24 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul declarat de Primăria s. Cojușna, s-a casat hotărârea din

03 iunie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, și s-a emis o hotărâre nouă de

respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 23 mai 2018, Alexandru Ionașco a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei s. Cojușna, intervenient accesoriu Victoria Lungu, privind

anularea răspunsului și obligarea stabilirii hotarelor fixe ale terenului.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a relatat că, la

29 martie 2018 a depus cerere în adresa Primăriei s. Cojușna r-nul Strășeni, prin

care a solicitat demararea procedurii de stabilire a hotarelor fixe a terenului cu

nr. cadastral XXXXXX, care îi aparține cu drept de proprietate în baza

certificatului de moștenitor din 04 iunie 2010, cu terenurile învecinate în special cu

terenul ce-i aparține cet. Victoria Lungu.

La 23 aprilie 2018 a primit răspunsul Primăriei s. Cojușna, prin care a fost

informat că efectuarea măsurilor pentru stabilirea hotarelor se execută de OCT sau

de instituțiile licențiate în domeniul dat. Totodată, i s-a sugerat să se adreseze la

aceste organe pentru contractarea serviciilor solicitate, cu suportarea cheltuielilor

necesare.

1

Alexandru Ionașco consideră răspunsul Primăriei s. Cojușna r-nul Strășeni

ilegal și neîntemeiat, care constituie o modalitate de eschivare de la îndeplinirea

atribuțiilor instituției.

În susținerea poziției sale, reclamantul a indicat că conform art. 152 din Legea

cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, la atribuirea

terenurilor în proprietate sau în folosință, cu excepția terenurilor proprietate

publică a statului, reprezentantul autorității administrației publice locale de nivelul

întâi stabilește la fața locului hotarele terenului, cu întocmirea actului de stabilire a

hotarelor de un model aprobat de Agenție. La transmiterea în proprietate a

terenurilor în cadrul înregistrării primare masive, stabilirea hotarelor la fața locului

nu este obligatorie.

Conform pct. 7 al Instrucțiunii cu privire la modul de executare a lucrării

cadastrale la nivel de teren, aprobată prin Ordinul directorului general al Agenției

Relații Funciare și Cadastru nr. 70 din 04 august 2017, responsabilitatea pentru

stabilirea hotarului terenului, aprobarea planului geometric o poartă autoritatea

publică competentă de stabilirea hotarelor.

Iar, conform pct. 22 al aceleiași Instrucțiuni, stabilirea hotarelor terenului la

fața locului se efectuează de către reprezentantul autorității publice competente, în

prezența titularului de drepturi a terenului, hotarele căruia urmează a fi stabilite, a

executantului lucrării de măsurare, iar în cazul stabilirii hotarelor fixe și a

titularilor de drepturi a terenurilor adiacente sau de reprezentanții acestora.

Astfel, reclamantul a susținut că Primăria s. Cojușna r-nul Strășeni eronat a

interpretat legea, considerând că urmează să se adreseze OCT sau la o altă

instituție specializată. Or, actele normative în vigoare deleagă această atribuție

autorităților publice locale.

Alexandru Ionașco a solicitat anularea răspunsului Primăriei s. Cojușna,

nr.147 din 20 aprilie 2018 și obligarea Primăriei s. Cojușna să stabilească hotarelor

fixe ale terenului cu nr. cadastral XXXXXX.

Prin hotărârea din 30 octombrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

cererea de chemare în judecată s-a admis. S-a obligat Primăria s. Cojușna să

stabilească hotarele fixe ale terenului cu nr. cadastral XXXXXX, ce aparține cu

drept de proprietate lui Alexandru Ionașco. În rest, acțiunea s-a respins ca

neîntemeiată (f.d.45).

Prin decizia din 20 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-au admis

apelurile declarate de Primăria s. Cojușna și Alexandru Ionașco. S-a casat

hotărârea din 30 octombrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, cu

restituirea cauzei spre rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecată

(f.d.110).

Prin încheierea protocolară din 24 aprilie 2019 a Judecătoriei Strășeni,

sediul Central, s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Lilian Lungu

(f.d.160-verso).

Prin hotărârea din 03 iunie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Ionașco s-a admis parțial. S-a

obligat Primăria s. Cojușna să stabilească hotarele fixe al terenului cu numărul

cadastral XXXXXX, ce aparține cu drept de proprietate lui Alexandru Ionașco.

Pretenția reclamantului cu privire la anularea răspunsului nr. 147 din

20 aprilie 2018 s-a respins ca fiind neîntemeiată (f.d.163).

2

La 06 iunie 2019, Primăria s. Cojușna a declarat apel împotriva hotărârii din

03 iunie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central solicitând casarea hotărârii

instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare

în judecată.

Prin decizia din 24 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de Primăria s. Cojușna, s-a casat hotărârea din 03 iunie 2019 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Central, și s-a emis o hotărâre nouă de respingere a

acțiunii.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că soluția primei instanțe

privind obligarea Primăriei s. Cojușna să stabilească hotarele fixe ale terenului cu

numărul cadastral XXXXXX, care aparține cu drept de proprietate lui Alexandru

Ionașco este eronată. Or, la emiterea acesteia prima instanță a aplicat eronat

normele de drept material.

În susținerea poziției date instanța de apel a relevat următoarele.

Conform art.394 Codul civil, dacă în urma unei dispute este imposibilă

determinarea hotarului adevărat, atunci pentru demarcare este decisivă posesiunea

de fapt a vecinilor. Dacă posesiunea de fapt nu poate fi determinată, fiecărui teren

îi este anexată o jumătate din porțiunea disputată. Dacă determinarea hotarului în

conformitate cu prevederile alin.(1) duce la un rezultat ce contravine faptelor

stabilite, în particular aduce atingere mărimii stabilite a terenului, hotarul se

stabilește, la cererea unei părți, de către instanța de judecată.

Conform pct. 89 din Instrucțiunea cu privire la modul de executare a lucrării

cadastrale la nivel de teren, aprobată prin ordinul Directorului general al Agenției

Relații Funciare și Cadastru nr. 70 din 4 august 2017, pentru modificarea hotarelor

terenului prin stabilirea hotarelor de către autoritatea publică competentă se

parcurg următorii pași: 1) la cererea titularului de drepturi și în prezența

executantului lucrării de măsurare, autoritatea publică competentă stabilește

hotarele terenului la fața locului și întocmește actul de stabilire a hotarelor în

conformitate cu prevederile secțiunii 3 (Capitolul II) a prezentei Instrucțiuni; 2)

executantul lucrării efectuează măsurări pe teren, întocmește actul de constatare pe

teren, planul geometric nou și raportul lucrării. Executarea măsurărilor, prelucrarea

datelor și întocmirea planului geometric se efectuează în conformitate cu

prevederile secțiunii 3 și 4 (Capitolul II) a prezentei Instrucțiuni; 3) în temeiul

actului de stabilire a hotarului și a planului geometric nou întocmit, organul

cadastral teritorial operează modificări în planul cadastral și Registrul bunurilor

imobile.

Prin urmare, Alexandru Ionașco urmează să se adreseze OCT Strășeni, cu

solicitarea pentru efectuarea măsurilor pentru stabilirea hotarelor. Totodată, ultimul

urmează să respecte prevederile pct. 89 din Instrucțiunea cu privire la modul de

executare a lucrării cadastrale la nivel de teren, aprobată prin Ordinul directorului

general al Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 70 din 4 august 2017. Or,

stabilirea hotarelor fixe nu ține de competența Primăriei s. Cojușna

Astfel, prin răspunsul nr. 147 din 20 aprilie 2018 emis de Primăria s. Cojușna

r-nul Strășeni, autoritatea administrației publice locale, corect i-a recomandat lui

Alexandru Ionașco să se adreseze către OCT Strășeni, pentru stabilirea hotarelor,

or, ultima nu este competentă de a satisface solicitarea reclamantului-intimat.

3

Din aceste considerente, instanța de apel a ajuns la concluzia de a respinge

cererea de chemare în judecată înaintată de Alexandru Ionașco, ca fiind

neîntemeiată.

La 12 martie 2020 Alexandru Ionașcu, reprezentat de avocatul Aurelia

Mîrzîncu a declarat recurs împotriva deciziei din 24 ianuarie 2020 a Curții de Apel

Chișinău solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a indicat că nu este de acord cu

decizia din 24 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, deoarece instanța de fond și

cea de apel au apreciat probele arbitrar, astfel ajungând la o concluzie eronată.

În continuare, recurentul a relevat că prima instanță corect a concluzionat

asupra temeiniciei și admiterii acțiunii cu obligarea Primăriei s. Cojușna să

stabilească hotarele fixe ale terenului ce-i aparține cu drept de proprietate.

Or, conform art. 152 alin.(1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543

din 25 februarie 1998, la atribuirea terenurilor în proprietate sau în folosință, cu

excepția terenurilor proprietate publică a statului, reprezentantul autorității

administrației publice locale de nivelul întâi stabilește la fața locului hotarele

terenului, cu întocmirea actului de stabilire a hotarelor de un model aprobat de

organul central de specialitate în domeniul cadastrului.

Conform pct. 7 al Instrucțiunii cu privire la modul de executare a lucrării

cadastrale la nivel de teren, aprobată prin Ordinul directorului general al Agenției

Relații Funciare și Cadastru nr. 70 din 4 august 2017, responsabilitatea pentru

stabilirea hotarului terenului, aprobarea planului geometric o poartă autoritatea

publică competentă de stabilirea hotarelor.

Iar, conform pct. 22 al aceleiași Instrucțiuni, stabilirea hotarelor terenului la

fața locului se efectuează de către reprezentantul autorității publice competente, în

prezența titularului de drepturi a terenului, hotarele căruia urmează a fi stabilite, a

executantului lucrării de măsurare, iar în cazul stabilirii hotarelor fixe și a

titularilor de drepturi a terenurilor adiacente sau de reprezentanții acestora.

Recurentul a susținut că instanța de apel superficial a examinat cauza, astfel a

ajuns la o concluzie greșită referitor la casarea hotărârii instanței de fond.

În opinia recurentului, aceste împrejurări intenționat au fost ignorate de

instanță, fapt ce a determinat emiterea unor hotărâri fără acoperire faptică și

juridică. Iar, în consecință la judecarea cauzei, instanța de apel nu a dat o apreciere

justă probelor și nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzei în fond, circumstanțe care condiționează

necesitatea casării deciziei recurate și menținerea hotărârii din 03 iunie 2019 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

Recurentul a precizat că decizia instanței de apel nu i-a fost expediată, iar cu

aceasta a luat cunoștință la 09 martie 2020, prin intermediul portalului instanțelor

de judecată.

La 19 iunie 2020 Primăria s. Cojușna a depus referință împotriva cererii de

recurs, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de Alexandru Ionașcu,

reprezentat de avocatul Aurelia Mîrzîncu.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

4

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din același cod, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Din materialele cauzei rezultă că reprezentantul recurentului Alexandru

Ionașcu, avocatul Aurelia Mîrzîncu a recepționat copia deciziei din

24 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău la data de 08 mai 2020, când i-a fost

expediată la adresa poștei electronice (f.d. 239). Însă, ultima în cererea de recurs a

menționat că a luat cunoștință de aceasta la 09 martie 2020 pe pagina web a Curții

de Apel Chișinău.

În aceste circumstanțe, recursul declarat de Alexandru Ionașcu, reprezentat de

avocatul Aurelia Mîrzîncu la 12 martie 2020 se consideră depus în termen.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție examinând admisibilitatea recursului declarat de Alexandru

Ionașcu, reprezentat de avocatul Aurelia Mîrzîncu a considerat că acesta este

admisibil, motiv pentru care prin încheierea din 29 iulie 2020 a fost numit pentru

examinare în complet de 5 judecători.

Conform art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina

în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare

a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător

pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor

judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

5

Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ se vor verifica prin prisma Codului administrativ.

Conform art. 247 Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează

și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a

admite recursul, și de a casa decizia instanței de apel cu menținerea hotărârii

primei instanțe din următoarele motive.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

Conform art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite o

nouă decizie.

După cum denotă actele cauzei, și anume potrivit extrasului din Registrul

bunurilor imobile, Alexandru Ionașco este proprietarul terenului cu numărul

cadastral XXXXXX, situat în s. XXXXXX, r-nul XXXXXX (f.d.15,Vol.I).

Conform certificatului din Registrul bunurilor imobile, proprietarul terenului

cu nr. cadastral XXXXXX situat în s. XXXXXX, r-nul XXXXXX este Victoria

Lungu (f.d.13, Vol.I).

Iar, conform certificatelor din Registrul bunurilor imobile, terenurile cu

nr. cadastrale: XXXXXX și XXXXXX situate în s. XXXXXX, r-nul XXXXXX

aparțin cu drept de proprietate lui Lilian Lungu și Victoriei Lungu

(f.d.14, 16, Vol.I).

Prin cererea nr. 42 din 29 martie 2018, adresată Primăriei satului Cojușna,

Ionașco Alexandru a solicitat efectuarea măsurărilor terenului ce-i aparține cu

drept de proprietate, amplasat în sat. Cojușna r-l. Strășeni cu determinarea

hotarelor terenului său cu terenul din vecinătate a cet. Victoria Lungu

(f.d.5, Vol.I).

Prin răspunsul nr. 147 din 20 aprilie 2018 Primăria s. Cojușna r-nul Strășeni

i-a comunicat că efectuarea măsurărilor pentru stabilirea hotarelor se execută de

OCT sau de instituțiile licențiate în domeniul dat. Totodată, i s-a recomandat să se

adreseze cu un demers către OCT Strășeni sau la o alta întreprindere specializată în

domeniul măsurărilor cadastrale pentru a stabili hotarele terenurilor

(f.d.6, Vol.I).

Iar, prin scrisoarea nr. 1-65/2017 din 17 mai 2017 președintele raionului

Strășeni Mihail Popa la informat că la momentul ieșirii la fața locului, de către

funcționarii Consiliului raional în comun cu primarul localității, încălcările

descrise de către Alexandru Ionașco s-au adeverit. Astfel, în procesul construcției

casei, vecina Victoria Lungu a efectuat amenajarea terenului cu încălcări, și anume

în rezultatul săpăturii s-a primit o deviere a terenului și un rând de vie degradează,

iar animalele de companie, câinii vecinului nu sunt legați și umblă liber prin vița de

vie a lui Alexandru Ionașco (f.d.35, Vol.I).

La 23 mai 2018, Alexandru Ionașco a depus prezenta cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei s. Cojușna, intervenient accesoriu Victoria Lungu și

Lilian Lungu, prin care a solicitat anularea răspunsului Primăriei s. Cojușna, nr.147

din 20 aprilie 2018 și obligarea Primăriei s. Cojușna să stabilească hotarelor fixe

ale terenului cu nr. cadastral XXXXXX.

6

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a ajuns la concluzia

admiterii parțiale a cererii de chemare în judecată și obligarea Primăriei s. Cojușna

să stabilească hotarele fixe ale terenului cu numărul cadastral XXXXXX, care

aparține cu drept de proprietate privată lui Alexandru Ionașcu (f.d.45, Vol.I).

Judecând apelurile declarate de Primăria s. Cojușna, r-nul Strășeni și

Alexandru Ionașco, instanța de apel le-a admis, a casat hotărârea din

30 octombrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central și a restituit cauza spre

rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecată (f.d.110, Vol.I).

Rejudecând cauza, Judecătoria Strășeni, sediul Central a admis parțial cererea

de chemare în judecată depusă de Alexandru Ionașco. A obligat Primăria

s. Cojușna, r-nul Strășeni să stabilească hotarele fixe ale terenului cu nr. cadastral

XXXXXX, care aparține cu drept de proprietate lui Alexandru Ionașco și a respins

ca neîntemeiată pretenția reclamantului privind anularea răspunsului nr.147 din 20

aprilie 2018 (f.d.163, Vol.I).

Fiind investită cu judecarea cauzei în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău

a admis apelul declarat de Primăria s. Cojușna, r-nul Strășeni, a casat hotărârea din

03 iunie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central și a emis o nouă hotărâre de

respingere a acțiunii, ca fiind neîntemeiată (f.d.221, Vol.I).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție analizând materialele dosarului în coraport cu normele

juridice ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția dată

de către instanța de apel este eronată, pe când concluzia primei instanțe despre

necesitatea admiterii parțiale a cererii de chemare în judecată este justă, având la

bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a

fost dată aprecierea juridică cuvenită, conform cerințelor art. 130 Codul de

procedură civilă care de rând cu alte legi a completat Legea contenciosului

administrativ (în vigoare la data examinării cauzei).

Conform art.20 Codul funciar, documentele ce confirmă drepturile

deținătorilor de teren sînt: titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren,

eliberat de autoritățile administrației publice locale în cazul atribuirii de către

acestea a terenurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale sau de

către Agenția de Stat Relații Funciare și Cadastru în cazul atribuirii de către stat a

terenurilor proprietate publică a statului, certificatul de moștenire, contractul de

vînzare-cumpărare, contractul de donație, contractul de schimb, contractul de

arendă și altele.

Conform art. 510 alin. (2) Codul civil, în cazul bunurilor imobile, dreptul de

proprietate se dobîndește la data înregistrării în registrul bunurilor imobile, cu

excepțiile prevăzute de lege.

Conform art. 14 alin. (1) lit. a) din Legea cadastrului bunurilor imobile

nr.1543 din 25 februarie 1998, lucrările cadastrale se compun din stabilirea

hotarelor unităților administrativ-teritoriale și a hotarelor intravilanului localităților

și delimitarea lor prin borne;

Conform art. 152 alin. (1-3) al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543

din 25 februarie 1998, la atribuirea terenurilor în proprietate sau în folosință, cu

excepția terenurilor proprietate publică a statului, reprezentantul autorității

administrației publice locale de nivelul întîi stabilește la fața locului hotarele

terenului, cu întocmirea actului de stabilire a hotarelor de un model aprobat de

7

Agenție. La transmiterea în proprietate a terenurilor în cadrul înregistrării primare

masive, stabilirea hotarelor la fața locului nu este obligatorie.

La cererea titularului de drepturi asupra terenului, punctele de cotitură ale

hotarelor pot fi marcate prin borne în modul stabilit de Agenție. Cheltuielile pentru

stabilirea hotarelor și marcarea acestora pe teren sînt suportate de titularul de

drepturi.

După stabilirea hotarelor la fața locului și întocmirea actului de stabilire a

hotarelor de către autoritatea administrației publice locale de nivelul întâi,

executanții lucrărilor cadastrale efectuează măsurări pe teren pentru întocmirea

planului geometric. Documentația cadastrală prezentată spre recepție trebuie să

permită identificarea corectă a punctelor de cotitură ale terenului pe teritoriul țării,

verificarea corespunderii hotarelor terenului cu hotarele terenurilor adiacente.

Hotarele terenului se reprezintă pe planul cadastral și pe cel geometric.

Conform art. 19 alin. (1), (3) și (6) al Legii cadastrului bunurilor imobile

nr.1543 din 25 februarie 1998, hotarul fix se stabilește prin marcarea hotarului

terenului la fața locului prin puncte de hotar, cu racordarea acestora la punctele de

reper sau la obiectele capitale din apropiere. Hotarul fix se stabilește la cererea și

din contul propietarului de teren. Dacă hotarul general al terenului reprezentat în

planul cadastral sau în cel geometric nu corespunde cu posesiunea de fapt a

terenurilor și lipsește actul de stabilire a hotarelor, autoritatea administrației

publice locale, la cererea proprietarului și din contul acestuia, stabilește hotarele

terenului la fața locului.

Astfel, conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, Alexandru Ionașcu

a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului cu nr. cadastral XXXXXX din

s. XXXXXX, r-nul XXXXXX la data de 04 iunie 2010 în temeiul Certificatului de

moștenitor nr. 2989 din 04 iunie 2010 (f.d.15, Vol.I).

Prin cererea nr. 42 din 29 martie 2018, adresată Primăriei satului Cojușna,

Ionașco Alexandru a solicitat efectuarea măsurărilor terenului ce-i aparține cu

drept de proprietate, amplasat în sat. Cojușna r-l. Strășeni cu determinarea

hotarelor a terenului său cu terenul din vecinătate a cet. Victoria Lungu

(f.d.5, Vol.I).

Prin răspunsul nr. 147 din 20 aprilie 2018 Primăria s. Cojușna r-nul Strășeni

i-a comunicat că efectuarea măsurărilor pentru stabilirea hotarelor se execută de

OCT sau de instituțiile licențiate în domeniul dat. Totodată, i s-a recomandat să se

adreseze cu un demers către OCT Strășeni sau la o alta întreprindere specializată în

domeniul măsurărilor cadastrale pentru a stabili hotarele terenurilor agricole

(f.d.6, Vol.I).

Iar, prin scrisoarea nr. 1-65/2017 din 17 mai 2017 președintele raionului

Strășeni Mihail Popa la informat că la momentul ieșirii la fața locului, de către

funcționarii Consiliului raional în comun cu primarul localității încălcările descrise

de Alexandru Ionașco s-au adeverit. Astfel, în procesul construcției casei, vecina

Victoria Lungu a efectuat amenajarea terenului cu încălcări, și anume în rezultatul

săpăturii s-a primit o deviere a terenului și un rând de vie degradează, iar animalele

de companie, câinii vecinului nu sunt legați și umblă liber prin vița de vie a lui

Alexandru Ionașco (f.d.35, Vol.I).

Așadar, instanța de recurs relevă că Primăria s. Cojușna r-nul Strășeni avea

obligația de a iniția procedura de stabilire a hotarelor fixe ale bunului imobil la

8

cererea lui Alexandru Ionașcu și neîntemeiat a refuzat în inițierea procedurii de

stabilire a hotarelor fixe ale bunului imobil la cererea proprietarului.

În asemenea circumstanțe, instanța de fond corect a constatat nesoluționarea

de către Primăria s. Cojușna a cererii lui Alexandru Ionașcu nr. 42 din

29 martie 2018 de stabilire a hotarelor și a obligat-o să stabilească în corespundere

cu art.19 alin. (1), (3) și (6) al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din

25 februarie 1998, hotarele fixe ale terenului cu numărul cadastral XXXXXX, care

aparține cu drept de proprietate recurentului Alexandru Ionașco, la cererea

proprietarului și din contul acestuia.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția primei instanțe, ca fiind de

competența Primăriei s. Cojușna, r-nul Strășeni să stabilească hotarele fixe ale

terenului cu numărul cadastral XXXXXX, care aparține cu drept de proprietate lui

Alexandru Ionașco și conchide asupra netemeiniciei concluziei instanței de apel

privind necesitatea adresării recurentului la OCT Strășeni cu solicitarea pentru

efectuarea măsurilor la stabilirea hotarelor, întruncât această procedură ține de

autoritatea Primăriei s. Cojușna.

Or, conform normelor legale enunțate, dacă hotarul general al terenului

reprezentat în planul cadastral sau în cel geometric nu corespunde cu posesiunea de

fapt a terenurilor și lipsește actul de stabilire a hotarelor, autoritatea administrației

publice locale, la caz, Primăria s. Cojușna, r-nul Strășeni la cererea proprietarului

și din contul acestuia, adică a lui Alexandru Ioșanco, stabilește hotarele terenului la

fața locului,

Totodată, reieșind din circumstanțele menționate, instanța de recurs consideră

eronată și poziția instanței de apel ce ține de corectitudinea răspunsului Primăriei

s. Cojușna, r-nul Strășeni nr. 147 din 20 aprilie 2018, prin care i-a recomandat

recurentului să se adreseze la OCT Strășeni pentru stabilirea hotarelor.

Instanța de fond a reținut ca ilegal capătul de cerere cu privire la anularea

răspunsului Primăriei s. Cojușna nr.147 din 20 aprilie 2018, deoarece răspunsul

unei autorități publice care cuprinde punctul de vedere cu privire la interpretarea

unei legi sau a unui act administrativ normativ nu poate fi considerat drept un act

administrativ, întruncât răspunsul în cauză nu produce niciun efect juridic față de

persoana care l-a solicitat, motiv din care la respins ca fiind neîntemeiat.

Conform art. 64 alin. (2) Codul administrativ, refuzul de a primi sau a

examina o cerere se consideră drept respingere a cererii. Aceeași regulă se aplică și

în cazul nesoluționării unei cereri în termen legal.

Astfel, instanța de recurs consideră neîntemeiată poziția primei instanțe în

acest sens, însă dat fiind faptul că recurentul a acceptat această poziție și a solicitat

menținerea fără modificări a hotărârii din 03 iunie 2019 a Judecătoriei Strășeni,

sediul Central, dar și conform art.219 alin. (3) Codul administrativ, instanța de

judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, motiv din

care va menține soluția pronunțată.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea primei

instanțe este legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu

încălcarea normelor de drept material, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

9

a casa decizia din 24 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a menține

hotărârea din 03 iunie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

Conform art. 258 alin. (3), art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Alexandru Ionașcu, reprezentat de avocatul

Aurelia Mîrzîncu.

Se casează integral decizia din 24 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

se menține hotărârea din 03 iunie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, în

cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Alexandru Ionașcu împotriva Primăriei s. Cojușna, intervenienți accesorii Victoria

Lungu și Lilian Lungu privind anularea răspunsului și obligarea stabilirii hotarelor

fixe ale terenului.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Nina Vascan

10