2ra-1517/19 — cu privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copilului minor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la desfacerea căsătoriei şi stabilirea domiciliului copilului minor
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-1517/19 — cu privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-1517/19
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru - S. Dimitriu
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău - A. Panov, A. Danilov, G. Dașchevici
ÎNCHEIERE
02 octombrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecător Tatiana Vieru
judecătorii Iurie Bejenaru
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Iurie Codreanu,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Galina Tomaș
împotriva lui Iurie Codreanu, intervenienți accesorii Direcția pentru Protecția
Drepturilor Copilului sect. Botanica mun. Chișinău, Direcția pentru Protecția
Drepturilor Copilului sect. Centru mun. Chișinău, Direcția pentru Protecția Drepturilor
Copilului sect. Buiucani mun. Chișinău cu privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea
domiciliului copilului minor cu mama și
cererea de chemare în judecată reconvențională înaintată de către Iurie Codreanu
împotriva Galinei Tomaș, intervenienți accesorii Direcția pentru Protecția Drepturilor
Copilului sect. Botanica mun. Chișinău, Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului
sect. Centru mun. Chișinău, Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect.
Buiucani mun. Chișinău cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor cu tata,
împotriva deciziei din 23 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a admis
cererea de apel declarată de către Galina Tomaș, s-a casat parțial hotărârea din 19
februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și în această parte s-a adoptat o
nouă hotărâre,
constată:
La 22 iunie 2017 Galina Tomaș a depus cerere de chemare în judecată,
concretizată ulterior, împotriva lui Iurie Codreanu, prin care a solicitat desfacerea
căsătoriei și stabilirea locului de trai al copilului minor împreună cu mama. ( f.d. 4, 35-
36, vol.I)
În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că la 27 ianuarie 2007 a încheiat cu
Iurie Codreanu căsătoria, înregistrată cu nr.70 de către OSC Rîșcani mun. Chișinău, iar
în timpul căsătoriei, la xxxxx s-a născut copilul xxxxx. Căsătoria cu Iurie Codreanu din
start s-a dovedit a fi una obișnuită, însă din anul 2010 în căsnicie lucrurile s-au schimbat
spre rău, soții nu mai puteau găsi limbă comună pe majoritatea problemelor familiale,
din care cauză permanent se certau, iar în casă persista o atmosferă de conflict,
nesuportare și ură reciprocă.
Galina Tomaș a afirmat că au încetat toate relațiile conjugale, familia nu mai
există de mult timp, sunt oameni absolut diferiți și nu pot fi împreună, astfel încât
1
păstrarea în continuare a familiei, ce există doar formal, este imposibilă.
Referitor la stabilirea domiciliului copilului minor cu aceasta a indicat că din
momentul nașterii copilului simte o legătură strânsă față de acesta și nu au stat separat
niciodată, întotdeauna s-a ocupat de dezvoltarea, educarea, îngrijirea, tratamentul și
organizarea timpului lui liber.
Reclamanta a mai menționat că se străduie să se dezvolte și în plan profesional, a
finalizat în anul 2002 Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie, cu specialitatea
medicina generală, apoi în anul 2006 a absolvit cu diploma de magistru Institutul
Național de Educație Fizică și Sport. Ridicând nivelul său profesional, a obținut
diploma de magistru cu specialitatea medicina socială și management în anul 2005, iar
apoi în anul 2016 a obținut diploma de doctor în științe medicale, iar în baza
cunoștințelor obținute, a devenit o femeie de afaceri de succes. Galina Tomaș este
fondatorul și administratorul unei rețele de săli de sport, a unei reviste online pentru
femei, promovează un stil de viață sănătos, predă lecții de nutriție și modul sănătos de
viață în întreaga țară, este membru al Asociației Medicilor din Republica Moldova.
A mai afirmat reclamanta că modul de viață pe care îl duce îl promovează și
copilului său și deoarece este foarte ocupată la serviciu, a angajat o doamnă care gătea
mâncare sănătoasă după meniurile alcătuite zilnic și săptămânal de către ea și pentru
fiul său, însă soțul nu împărătește concepțiile sale. De asemenea a angajat și o
profesoară de clasele primare (profesionist în domeniu), care se ocupă de dezvoltarea
copilului în domeniile în care ea nu reușește, și anume, verifică temele școlare, iar în
cazul în care copilul are dificultăți în sarcini, ea îl ajută.
Reclamanta a menționat că după inițierea procedurii de desfacere a căsătoriei, în
scopul de a evita conflictele cu pârâtul, a strâns toate lucrurile personale și ale copilului
și s-au mutat cu traiul în casa surorii sale de pe str. xxxxx. La locul nou de trai a
organizat odaia copilului, au mers împreună la „Art Studio Picasso” unde copilul a
pictat și s-a ocupat de olărit, iar în perioada anului 2017 au frecventat împreună cu
copilul sala sportivă „Fitness One”.
Totodată, reclamanta a declarat că copilul face studiile Liceul Teoretic „Orizont”,
valoarea studiilor fiind 40 000 lei anual. Pe parcursul anilor de studii la liceu, doar ea
a achitat costurile de învățământ (excepție fiind achitarea a jumătate a anului școlar
2017-2018, la solicitarea de a achita cealaltă jumătate a anului școlar, soțul său a
refuzat), doar ea se prezintă la toate adunările de părinți, a susținut activități
extracuriculare cu lecții despre stilul sănătos de viață și alimentație corectă.
A mai menționat reclamanta că singură se ocupă de tratamentul copilului când
acesta este bolnav și evită la maxim administrarea medicamentelor, prin tratament
homeopatic și fitoterapeutic, iar în scopul de a fortifica imunitatea copilului a organizat
și a achitat de una singura multiple vacanțe la mare.
În aceeași ordine de idei reclamanta a notat că va acorda posibilitatea tatălui de a
se vedea cu copilul nelimitat.
Iurie Codreanu a înaintat o acțiune reconvențională împotriva Galinei Tomaș cu
privire la stabilirea domiciliului copilului minor cu acesta. ( f.d.50-52, vol. I)
În motivarea cererii reconvenționale Iurie Codreanu a indicat că a avut mereu grijă
de copilul minor, fiindu-i alături și participând activ la educația acestuia, prin grija
necesară, susținere morală și materială, iar Galina Tomaș axându-se mai mult pe cariera
și viața sa personală, pe neașteptate a depus o acțiune privind desfacerea căsătoriei.
Iurie Codreanu a susținut că anume el este părintele copilului minor xxxxx, care
posedă atât calitățile morale demne de a fi un părinte ce-și iubește copilul și este
2
responsabil de întreținerea acestuia în condițiile unui trai decent, cu oferirea unei
educații corecte și a unui spațiu locativ, pe cînd mama copilului - Galina Tomaș, nu se
interesează de activitățile copilului și nu-i oferă o educație stabilă, care să corespundă
normelor generale de conviețuire.
În concluzie, ținând cont de interesul primordial al copilului minor xxxxx, de a
primi o educație corectă, o îngrijire permanentă, cu oferirea tuturor lucrurilor necesare,
a solicitat stabilirea domiciliului copilului minor cu tatăl Iurie Codreanu.
Prin hotărârea din 19 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
acțiunea înaintată de Galina Tomaș a fost admisă parțial, fiind dispusă desfacerea
căsătoriei încheiate între Galina Tomaș și Iurie Codreanu, înregistrată de OSC Rîșcani
mun. Chișinău cu nr. 70 la 27 ianuarie 2007, fiind respinsă pretenția Galinei Tomaș
privind stabilirea domiciliului copilului minor ca neîntemeiată, și concomitent s-a
admis cererea reconvențională înaintată de Iurie Codreanu și s-a stabilit domiciliul
copilului minor xxxxx, cu tatăl Iurie Codreanu, s-a încasat proporțional, a câte 100 lei,
de la Galina Tomaș și Iurie Codreanu pentru eliberarea certificatului de desfacere a
căsătoriei. ( f.d. 162,165-171, vol.I)
În susținerea soluției sale, prima instanță a reținut că ambii părinți pot oferi
condiții optime de trai, de dezvoltare și educare pentru copilul minor, astfel că, pentru
aprecierea părintelui cu care va stabili domiciliul copilului minor, se va ține cont în
primul rând de principiul asigurării și promovării cu prioritate a interesului superior al
copilului.
Totodată, prima instanță a reținut că din explicațiile minorului acesta nu are
preferințe cu cine să domicilieze, vrea să locuiască cu ambii părinți la adresa de
domiciliu a tatălui său, în acest sens, s-a conchis că despărțirea minorului de oricare
din membrii familiei sale, va avea un impact negativ asupra atmosferei emoționale ale
acestuia, deoarece acesta este atașat în egală măsură față de toți membrii familiei și își
dorește împăcarea părinților.
În aceeași ordine de idei, prima instanță, observând că din conținutul activităților
minorului, acesta apreciază mai întâi timpul petrecut cu prietenii săi și cu xxxxx, fratele
vitreg mai mare, cu care are relații strânse, a statuat că schimbarea domiciliului
copilului minor, din locuința comună a părinților (locuința actuală a tatălui) în locuința
mamei (care de facto este a surorii sale) nu este nicidecum în interesul suprem al
copilului, întrucât acesta de la o vârstă fragedă s-a aflat în mediul de familie și prieteni
care s-a creat acolo, în această locuință fiind și fratele său pe linie paternă.
La fel, prima instanță a apreciat critic faptul că mama minorului i-a înlocuit
prietenii acestuia cu careva animale de companie, fapt care notoriu nu poate contribui
la buna dezvoltare a personalității copilului, comparativ cu comunicarea avută anterior
cu prietenii și fratele său.
În același sens, prima instanță a luat în considerare faptul că mama copilului, fiind
femeie de afaceri, îi dedică puțin timp minorului, astfel că stabilirea domiciliului
copilului minor cu aceasta nu-i va crea impresia aflării sale în cadrul unei ambianțe
corespunzătoare, care cu toate că nu este deplină nici cu tatăl, dar în contextul citat,
este mai adecvată interesului superior al minorului.
Prin decizia din 23 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de apel
declarată de Galina Tomaș, s-a casat parțial hotărârea din 19 februarie 2019 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea admiterii acțiunii reconvenționale și în
această parte s-a adoptat o nouă hotărâre prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea
reconvențională înaintată de Iurie Codreanu, s-a admis cererea de chemare în judecată
3
înaintată de Galina Tomaș, s-a stabilit domiciliul copilului minor xxxxx cu mama
acestuia Galina Tomaș, în rest, hotărârea din 19 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, s-a menținut fără modificări, s-a încasat din contul lui Iurie Codreanu în
beneficiul Galinei Tomaș cheltuielile de judecată în mărime de 175 lei cu titlu de taxă
de stat. ( f.d. 223, 224-230, vol.I)
În susținerea soluției sale instanța de apel, având în vedere interesele copilului de
a se dezvolta într-un mediu sigur, sănătos și care să-i confere stabilitate, precum și
ținând cont de vârsta fragedă a copilului (xxxx ani), a reținut că interesul copilului este
ca el să fie crescut, îngrijit, educat și protejat de către mamă, cel puțin până la vârsta
când copilul va putea decide cu cine din părinți să locuiască în continuare, or, instanța
de apel a constatat că apelanta nu întrunește calități ce ar fi contrare intereselor copilul,
sau i-ar putea influența negativ viața, educația, dezvoltarea.
La fel, instanța de apel a accentuat că părțile implicate trebuie să înțeleagă că
măsura stabilirii domiciliului la mamă, nu trebuie interpretată ca o sancțiune la adresa
tatălui sau a copilului, iar copilul trebuie sprijinit în a se acomoda în noul mediu fără a
întrerupe legăturile cu persoanele apropiate.
Totodată, instanța de apel a relevat că angajarea unei bone nu afectează interesele
copilului și nu vorbește despre lipsa grijii și educației din partea mamei, iar, actele
cauzei denotă că, locuind cu mama copilul o să se dezvolte într-un mediu sigur și
liniștit.
În aceeași ordine de idei, instanța de apel a subliniat că separarea copilului de
mamă, l-ar afecta cu mult mai tare decât separarea de fratele vitreg, cu atât mai mult că
la vârsta de 12 ani, schimbarea mediului și ambianței copilului nu este benefică, această
schimbare urmând a fi efectuată doar în cazuri de necesitate extremă și doar când există
riscuri pentru creșterea și dezvoltarea normală, ceea ce la caz nu s-a constatat.
De asemenea, instanța de apel a remarcat asupra netemeiniciei concluziilor primei
instanțe privind stabilirea domiciliului copilului minor cu tatăl Iurie Codreanu, or,
analizând hotărârea contestată Colegiul instanței de apel a stabilit că prima instanță în
motivarea soluției s-a axat pe poziția invocată de Iurie Codreanu, fără a lua în
considerare probele prezentate de Galina Tomaș, și fără a ține cont de faptul că apelanta
Galina Tomaș se caracterizează pozitiv și dispune de condiții suficiente pentru a-i
garanta copilului un mediu de trai decent, având în vedere că acest fapt va permite și o
mai bună dezvoltare intelectuală și culturală a copilului, mai mult ca atât în cadrul
examinării cauzei apelanta a demonstrat dorința de a participa la creșterea și educația
copilului.
La 27 mai 2019, completat la 12 septembrie 2019, Iurie Codreanu a declarat recurs
împotriva deciziei din 23 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău. (f.d. 1-6, vol.II)
În motivarea recursului recurentul a reiterat circumstanțele expuse în fața
instanțelor ierarhic inferioare, iar cu trimitere la prevederile art. 432 Cod de procedură
civilă, a insistat că instanța de apel a interpretat greșit legea materială și în mod eronat
a aplicat prevederile Codului Familiei, fapt ce contravine intereselor și drepturilor
copilului minor.
Astfel, recurentul a relatat că instanța de apel nu a aplicat corect prevederile art.
63 Codul Familiei, nu a ținut cont de declarațiile minorului, de faptul că minorul
dorește să petreacă timpul liber și vacanțele cu tata.
Totodată, recurentul a invocat comportamentul necorespunzător al intimatei, care
refuză să transmită îmbrăcămintea copilului minor, deși copilul la moment se află la
acesta, precum și faptul că ultima a angajat o bonă pentru a îngriji copilul minor.
4
La fel, recurentul a notat că instanța de apel, la stabilirea domiciliului copilului
minor, nu a pus în valoare calitățile morale ale părinților.
În acest context, recurentul a solicitat casarea deciziei din 23 mai 2019 a Curții de
Apel Chișinău și menținerea hotărârii din 19 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru.
La 19 iulie 2019 Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect. Centru mun.
Chișinău a depus referință la recursul declarat de Iurie Codreanu, prin care a invocat
că își menține concluzia inițială expusă pe marginea cauzei date.
La 13 septembrie 2019, Galina Tomaș, reprezentată de avocatul Natalia Pahopol,
a depus referință la recursul declarat de către Iurie Codreanu, solicitând declararea
recursului ca fiind inadmisibil.
În referința depusă Galina Tomaș a subliniat că recurentul nu a indicat nici un
temei prevăzut de art. 432 alin. (2),(3) și (4) Cod de procedură civilă pe care să-și
întemeieze recursul. Astfel, toate argumentele se limitează la expunerea dezacordului
cu decizia instanței de apel, fără a indica la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a
normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, în sensul art. 432 alin.
(1) Cod de procedură civilă.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea
nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 23 mai 2019, iar recursul
a fost depus la 27 mai 2019, în termenul legal de 2 luni, prevăzut de art. 434 alin. (1)
Cod de procedură civilă.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Iurie
Codreanu este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că
Iurie Codreanu a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de
judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot
fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea
probelor, fapt inadmisibil în recurs.
Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar
nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot
constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres
stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă
părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.
5
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să
fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat
de către Iurie Codreanu asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții
de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată,
primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurentul nu pot constitui
temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum
formal invocă Iurie Codreanu și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de către Iurie Codreanu inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,
alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul, declarat de către Iurie Codreanu, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Iurie Bejenaru
Maria Ghervas
6