2ra-1589/19 — desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor
- Temei legal
- cuantumul pensiei de întreţinere încasate pentru copilul minor
2ra-1589/19 — desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-1589/2019
prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: A. Donos)
instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Corecnco, D. Corolevschi, D. Stănilă)
D E C I Z I E
02 octombrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Ala Cobăneanu
Svetlana Filincova
Victor Burduh
Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului declarat de Ion Logan,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihaela Logan
împotriva lui Ion Logan cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea
domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor,
încasarea pensiei de întreținere a soției și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 16 mai 2019 a Curții de Apel Bălți,
c o n s t a t ă :
La 03 octombrie 2018, Mihaela Logan a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Ion Logan cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea
domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor,
încasarea pensiei de întreținere a soției și cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta indică că a înregistrat căsătoria cu Ion Logan
la 07 mai 2015, în Primăria Călinești, raionul Fălești, iar la XXXXX s-a născut
copilul minor, XXXXX.
A specificat că aceasta a fost prima căsătorie și pe parcursul vieții în comun
pârâtul a dat dovadă de un caracter posesiv, neglijent, iar în ultimul an de viață
persistă certuri și neînțelegeri, care deseori se pot termina cu violență din partea
acestuia.
Reclamanta a menționat că la toate neînțelegerile dintre ei participă și copilul
minor, ceea ce nu este bine, deoarece pentru a crește un copil sănătos și educat este
nevoie de o ambianță familială plină de dragoste și respect.
Mai mult, a afirmat că acest comportament al pârâtului durează mai mult de doi
ani, iar toate încercările de a menține o familie unită, în care persistă relații
elementare (dragoste, respect, înțelegere) au eșuat. Toate șansele acordate pârâtului
nu au avut nici un efect, comportamentul lui fiind de neschimbat, acesta manifestă
neglijență totală față de principiile și valorile unei familii tradiționale.
1
Astfel, Reclamanta a considerat inoportună menținerea familiei, eșuând toate
căile de împăcare.
A solicitat desfacerea căsătoriei încheiată între Ion Logan și Mihaela Logan,
înregistrată la 07 mai 2015.
Ulterior, la 09 octombrie 2018, Mihaela Logan a depus cerere privind
completarea obiectului acțiunii, prin care a solicitat desfacerea căsătoriei; încasarea
de la Ion Logan a pensiei de întreținere a copilului minor, XXXXX, născută la
XXXXX, în sumă bănească fixă de 1 800 de lei/ lunar, până la atingerea majoratului
copilului; stabilirea domiciliului copilului minor, XXXXX, cu mama; încasarea de
la Ion Logan a pensiei de întreținere a soției în mărime de 1 000 de lei/ lunar, până
la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani.
Prin hotărârea din 21 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost
admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Mihaela Logan; a fost
desfăcută căsătoria dintre Ion Logan și Mihaela Logan, înregistrată la 07 mai 2015,
la Primăria Călinești, raionul Fălești, act de căsătorie nr. 5; a fost încasat de la Ion
Logan, pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei, taxa de stat în mărime de 1000 %
unități convenționale, iar Mihaela Logan a fost scutită de la plata taxei de stat; a fost
determinat locul de domiciliu al copilului minor, XXXXX, născută la XXXXX, cu
mama, Mihaela Logan; a fost încasat de la Ion Logan în beneficiul Mihaelei Logan,
pensie de întreținere a copilului minor XXXXX, născută la XXXXX, în sumă de
1500 de lei/ lunar, începând cu data de 03 octombrie 2018, până la atingerea
majoratului de către copil; a fost încasat de la Ion Logan în beneficiul Mihaelei
Logan, pensie de întreținere a soției în sumă de 500 de lei/ lunar, până la atingerea
vârstei de trei ani a copilului minor XXXXX, născută la XXXXX; a fost încasat de
la Ion Logan în beneficiul Mihaelei Logan, cheltuielile de judecată pentru taxa de
stat în sumă de 140 de lei.
Invocând ilegalitatea hotărârii primei instanțe, la 14 februarie 2019, Ion Logan
a depus cerere de apel, prin care a solicitat casarea parțială a hotărârii din 21 ianuarie
2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, și anume cu încasarea din contul său a
pensiei de întreținere a copilului minor în mărime de ¼ din venituri și a pensiei de
întreținere a soției în mărime de 300 de lei/ lunar până la atingerea vârstei de 3 ani a
copilului minor.
Prin decizia din 16 mai 2019 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul declarat
de Ion Logan și a fost menținută hotărârea din 21 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți,
sediul Central.
Pentru a decide astfel, instanța de apel prin prisma art. 33, 37, 38, 51, 63, 75,
76, 82, 84 din Codul familiei, a considerat ca fiind întemeiată soluția primei instanțe
prin care s-a desfăcut căsătoria dintre Ion Logan și Mihaela Logan; s-a determinat
locul de trai al copilului minor, XXXXX, născută la XXXXX, cu mama, Mihaela
Logan; s-a încasat de la Ion Logan în beneficiul Mihaelei Logan, pensie pentru
întreținerea copilului minor XXXXX, născută la XXXXX, în sumă de 1500 de lei/
lunar, începând cu data de 03 octombrie 2018, până la atingerea majoratului
copilului; s-a încasat de la Ion Logan în beneficiul Mihaelei Logan, pensie pentru
întreținerea soției în sumă de 500 de lei/ lunar, până la atingerea vârstei de trei ani a
copilului minor XXXXX, născută la XXXXX.
Totodată, instanța de apel a învederat că încasarea pensiei de întreținere a
copilului minor în mărime de 1 500 de lei/ lunar, este întemeiată și necesară,
deoarece Ion Logan nu participă permanent la întreținerea și educarea copilului, mai
2
mult acesta în cadrul ședinței de judecată a declarat că este de acord să achite pensie
de întreținere a copilului minor în sumă fixă de 1 500 de lei/ lunar.
La 26 iunie 2019, Ion Logan, prin intermediul oficiului poștal, a declarat recurs
împotriva deciziei din 16 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat casarea
acesteia cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.
În motivarea recursului a menționat că consideră neîntemeiată decizia instanței
de apel și hotărârea primei instanțe, în partea încasării pensiei de întreținere a
copilului minor și pensiei de întreținere a soției, deoarece are un salariu mic și
periodic se află în concediu de boală.
De asemenea, a specificat că sumele dispuse spre încasare sunt exagerate, mai
mult ca atât a menționat că conform informației Biroului Național de Statistică
valoarea minimă de existență pentru un copil în vârstă de la 1 la 6 ani pentru anul
2018 a constituit 1560,70 de lei, respectiv partea sa constituie 780,35 de lei.
Conform art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se
depune în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.
Prin scrisoarea de însoțire din 11 iunie 2019 Curtea de Apel Bălți a expediat în
adresa părților copia deciziei din 16 mai 2019 (f.d. 87), recepționată de recurent la
14 iunie 2019, fapt confirmat prin avizul de recepție (f.d. 89).
Astfel, recursul declarat la 26 iunie 2019, este în termen.
În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul
este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.
Prin încheierea din 18 septembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție completul
din 3 judecători au considerat recursul admisibil și au decis examinarea acestuia în
fond de un complet din 5 judecători.
În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecând
recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele
invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii
atacate, fără a administra noi dovezi.
Prin prisma art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără
înștiințarea participanților la proces.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care
urmează a fi admis cu modificarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei
instanțe în partea încasării pensiei de întreținere a copilului minor din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) Cod de procedură civilă, instanța,
după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să modifice decizia
instanței de apel și/sau hotărârea primei instanțe.
În conformitate cu art. 118 alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanțele
care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de
instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor
participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce
urmează a fi aplicate.
În conformitate cu art. 130 alin. (3), (4) Cod de procedură civilă, fiecare probă
se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar
toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru
soluționarea cauzei. Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este
obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor
3
probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față
de altele.
Astfel, actele cauzei denotă că la 07 mai 2015, Ion Logan și Mihaela Logan au
încheiat căsătorie, la Primăria Călinești, r. Fălești și la XXXXX s-a năsut fiica
minoră, XXXXX.
Urmare, a neînțelegerilor din familie la 03 octombrie 2018, Mihaela Logan a
depus cerere de chemare în judecată cu concretizările ulterioare împotriva lui Ion
Logan.
Fiind investită cu examinarea cauzei, prima instanță prin hotărârea din 21
ianuarie 2019 a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Mihaela
Logan; a desfăcut căsătoria dintre Ion Logan și Mihaela Logan, înregistrată la 07
mai 2015, la Primăria Călinești, raionul Fălești, act de căsătorie nr. 5; a încasat de la
Ion Logan, pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei, taxa de stat în mărime de
1000% unități convenționale, iar pe Mihaela Logan a scutit-o de la plata taxei de
stat; a determinat locul de trai al copilului minor, XXXXX, născută la XXXXX, cu
mama, Mihaela Logan; a încasat de la Ion Logan în beneficiul Mihaelei Logan,
pensie pentru întreținerea copilului minor XXXXX, născută la XXXXX, în sumă de
1500 de lei/ lunar, începând cu data de 03 octombrie 2018, până la atingerea
majoratului de către copil; a încasat de la Ion Logan în beneficiul Mihaelei Logan,
pensie pentru întreținerea soției în sumă de 500 de lei/ lunar, până la atingerea vârstei
de trei ani a copilului minor XXXXX, născută la XXXXX; a încasat de la Ion Logan
în beneficiul Mihaelei Logan, cheltuielile de judecată pentru taxa de stat în sumă de
140 de lei.
Examinând în ordine de apel cererea lui Ion Logan, Curtea de Apel Bălți prin
decizia din 16 mai 2019 a respins apelul declarat de Ion Logan și a menținut
hotărârea din 21 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.
În speță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție, reținând prevederile art. 442 alin. (1) din Codul de procedură
civilă, care statuează că judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel,
instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către
intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi, consideră decizia
instanței de apel și hotărârea primei instanțe, în partea contestată parțial
neîntemeiate, din considerentele ce urmează.
Conform art. 38 alin. (1) Codul familiei, la desfacerea căsătoriei, soții pot
prezenta instanței judecătorești un acord privind împărțirea bunurilor lor proprietate
în devălmășie și plata pensiei de întreținere a copiilor și a unuia dintre soți, indicând
mărimea acesteia, precum și privind determinarea părintelui împreună cu care vor
locui copiii minori comuni.
În corespundere cu prevederile art. 38, alin. (2), lit. d) Codul familiei, în cazul
lipsei unui acord între soți prevăzut la alin.(1) sau dacă se va dovedi că acordul
lezează drepturile și interesele copiilor minori sau ale unuia dintre soți, instanța
judecătorească este obligată să stabilească cu cine dintre părinți vor locui copiii
minori după divorț.
Prin prisma normelor precitate, instanța de recurs consideră întemeiate soluțiile
instanțelor inferioare de stabilire a domiciliului copilului minor cu mama.
Conform art. 74 al Codului familiei, părinții sunt obligați să-și întrețină copiii
minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material. Modul de plată
a pensiei de întreținere se determină în baza unui contract încheiat între părinți sau
4
între părinți și copilul major inapt de muncă. Dacă lipsește un atare contract și
părinții nu participă la întreținerea copiilor, pensia de întreținere se încasează pe cale
judecătorească, la cererea unuia dintre părinți, a tutorelui copilului sau a autorității
tutelare teritoriale.
În corespundere cu prevederile art. 75 alin. (1) al Codului familiei, pensia de
întreținere pentru copilul minor se încasează din salariul și/sau din alte venituri ale
părinților în mărime de 1/4 – pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii și 1/2 – pentru 3
și mai mulți copii.
Totodată, art. 76 al Codului familiei, statuează că în cazurile când părintele care
datorează întreținere copilului său are un salariu și/sau alte venituri neregulate sau
fluctuabile ori primește salariu și/sau alte venituri, total sau parțial, în natură, ori nu
are un salariu și/sau alte venituri, precum și în alte cazuri când, din anumite motive,
încasarea pensiei de întreținere, sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri,
este imposibilă, dificilă sau lezează substanțial interesele uneia dintre părți, instanța
judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă
bănească fixă plătită lunar sau, concomitent, într-o sumă bănească fixă și sub forma
unei cote din salariu și/sau alte venituri conform art.75. Cuantumul sumei bănești
fixe încasate în conformitate cu alin. (1) se determină de instanța judecătorească,
ținându-se cont de starea materială și familială a părților, de alte circumstanțe
importante și păstrându-se, dacă este posibil, nivelul anterior de asigurare materială
a copilului.
Mai mult, Colegiul învederează că conform art. 3, alin. (1) al Convenției
internaționale cu privire la drepturile copilului, în toate acțiunile care privesc copiii,
întreprinse de instituțiile de asistență socială publice sau private, de instanțele
judecătorești, autoritățile administrative sau de organele legislative, interesele
copilului vor prevala.
Conform art. 9 alin. (1) al aceleiași Convenției, statele părți vor veghea ca nici
un copil să nu fie separat de părinții săi împotriva voinței acestora, exceptând situația
în care autoritățile competente decid, sub rezerva revizuirii judiciare și cu
respectarea legilor și a procedurilor aplicabile, că această separare este în interesul
suprem al copilului. O astfel de decizie poate deveni necesară în cazuri particulare,
cum ar fi, de exemplu, în cazul copiilor maltratați sau neglijați de părinți sau în cazul
în care părinții trăiesc separat și se impune luarea unei hotărâri cu privire la locul de
reședință a copilului.
În sensul art. 18 alin. (1) din Legea privind drepturile copilului, ambii părinți,
în egală măsură, sau persoanele subrogatorii legale poartă răspunderea principală
pentru dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială a copilului, ținând cont în
primul rând de interesele acestuia.
Reieșind din normele indicate supra, Colegiul ajunge la concluzia că instanțele
de judecată corect au constatat că urmează a încasa de la Ion Logan pensie de
întreținere a copilului minor în sumă bănească fixă, deoarece acesta periodic se află
în concediu medical, și respectiv veniturile acestuia nu sunt stabile.
Așadar, instanța de recurs consideră că instanțele de judecată eronat au dispus
încasarea pensiei de întreținere a copilului minor în sumă de 1 500 lei/ lunar de la
Ion Logan, în cazul în care, reieșind din datele statistice ale Biroului Național de
Statistică, minimul de existență pentru un copil în vârstă de la 1 la 6 ani, pentru anul
2018, constituie – 1 560,70 de lei.
5
În contextul dat, nu pot fi reținute argumentele instanțelor de judecată precum
că suma de 1 500 lei/ lunar de la un părinte ar fi una rezonabilă și nu ar fi
împovărătoare pentru Ion Logan.
Or, după cum s-a menționat supra suma cheltuielilor de consum pentru un copil
minor constituie 1 560,70 lei, deci, prin prisma normelor precitate, aportul fiecărui
părinte la întreținerea copilului minor ar constitui - 780,35 de lei.
Reieșind din cele relatate, Colegiul consideră justificat de a micșora suma
încasată cu titlu de pensie de la Ion Logan în beneficiul Mihaelei Logan pentru
întreținerea copilului minor de la suma de 1 500 de lei/ lunar până la suma de 1 200
de lei/ lunar, sumă care în opinia instanței este una rezonabilă, ținând cont și de
necesitățile copilului minor.
Referitor la încasarea pensiei de întreținere a soției, Colegiul reține că conform
art. 82, alin. (1) și alin. (2), lit. c) Codul familiei, soții își datorează întreținerea
materială reciprocă. În cazul refuzului de a acorda întreținere și dacă între soți nu
există un contract privind plata pensiei de întreținere, dreptul de a porni o acțiune în
instanța judecătorească privind încasarea acesteia de la celălalt soț îl au soțul care
îngrijește copilul comun timp de 3 ani după nașterea acestuia.
Prin prisma normei precitate, instanța de recurs consideră întemeiate
concluziile instanțelor de judecată de încasare a pensiei de întreținere a soției până
la vârsta de 3 ani a copilului minor, apreciind ca nejustificat argumentul recurentului
precum că această cerința este neîntemeiată, în cazul în care acesta în virtutea legii
datorează întreținere soției în perioada în care aceasta îngrijește de copilul comun.
În aceste împrejurări, Colegiul conchide că rezultând din specificul acțiunii,
instanțele de judecată, corect au aplica legea materială ce guvernează raportul juridic
litigios, creând condiții obiective participanților la proces, însă incorect a stabilit
cuantumul pensiei de întreținere a copilului minor.
Din considerentele relatate supra și rezultând din faptul că aspectele cauzei au
fost constatate de către instanța de apel și prima instanță, verificarea suplimentară a
unor dovezi nefiind necesară, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite
recursul declarat de Ion Logan, și a modifica decizia instanței de apel și hotărârea
primei instanțe prin micșorarea cuantumului sumei încasate cu titlu de pensie de
întreținere a copilului minor de la 1 500 lei/ lunar până la 1 200 de lei.
În conformitate cu art. 445, alin. (1), lit. e) Cod de procedură civilă, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e :
Se admite recursul declarat de Ion Logan.
Se modifică decizia din 16 mai 2019 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din 21
ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în cauza civilă, la cererea de
chemare în judecată depusă de Mihaela Logan împotriva lui Ion Logan cu privire la
desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei
de întreținere a copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a soției și
compensarea cheltuielilor de judecată, în partea încasării pensiei de întreținere a
copilului minor, după cum urmează:
Se micșorează cuantumul pensiei încasat de la Ion Logan în beneficiul Mihaelei
Logan pentru întreținerea copilului minor, XXXXX de la suma de 1 500 (una mie
6
cinci sute) de lei până la suma de 1 200 (una mie două sute) de lei, începând cu data
de 03 octombrie 2018 până la atingerea majoratului de către copil.
În rest, decizia din 16 mai 2019 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din 21
ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, se mențin.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Ala Cobăneanu
Svetlana Filincova
Victor Burduh
Galina Stratulat
7