2ra-826/19 — modificarea cuantumului pensiei pentru intretinerea copilului minor

Dosarul nr. 2ra-826/19 Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Central (jud. V.Nichitenco) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. G.Dașchevici, S.Gîrbu, L.Bulgac) ÎNCHEIERE 15 mai 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Nicolae Craiu Tamara Chișca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului depus de Irina (Bargan) Ivanova, reprezentată de avocatul Ion Cîșlari, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Bargan împotriva Irinei (Bargan) Ivanova cu privire la modificarea cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului minor, împotriva deciziei din 4 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Irina (Bargan) Ivanova și a fost menținută hotărârea din 5 iulie 2017 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, c o n s t a t ă: La 19 ianuarie 2017, Ion Bargan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Irinei (Bargan) Ivanova cu privire la modificarea cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului minor.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că din căsătorie și viață în comun cu pârâta au un copil minor, fiica Magdalena Bargan născută la xxxx. A invocat că anterior, într-un alt litigiu pârâta Irina (Bargan) Ivanova a sesizat instanța de judecată cu o cerere împotriva sa cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului minor, care prin ordonanța din 9 decembrie 2009 a Judecătoriei Căușeni a fost admisă, fiind dispusă încasarea din contul său în beneficiul pârâtei a pensiei alimentare pentru întreținerea copilului minor, Magdalena Bargan născută la xxxx în mărime de ¼ din venitul lunar al acestuia începând cu 1 decembrie 2009 (data adresării în instanța de judecată cu cerere) și până la atingerea majoratului copilului.

Dat fiind faptul că după pronunțarea ordonanței din 9 decembrie 2009 a Judecătoriei Căușeni, starea materială și familială s-a schimbat fiind înrăutățită din cauza că nu este încadrat în câmpul muncii, lucrează ocazional și nu are un 1 venit stabil, s-a recăsătorit, fapt confirmat prin certificatul de căsătorie și mai are un copil minor la întreținere, fiul Ionuț Bargan născut la xxxx, Ion Bargan a depus prezenta acțiune. Ion Bargan a solicitat modificarea cuantumului pensiei de întreținere stabilită anterior de instanța judecătorească din ¼ lunar din veniturile sale la suma fixă de 700 lei/lunar până la atingerea majoratului de către minor. Prin hotărârea din 5 iulie 2017 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, a fost modificat cuantumul pensiei de întreținere stabilită anterior de instanța judecătorească din ¼ lunar din veniturile lui Ion Bargan la suma fixă de 700 lei/lunar începând cu 19 ianuarie 2017 și până la atingerea majoratului copilului.

S-a abrogat titlu executoriu emis în temeiul ordonanței din 9 decembrie 2009 a Judecătoriei Căușeni în partea ce ține de încasarea pensiei de întreținere de la Ion Bargan. Prin încheierea din 14 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea apelantei Irina (Bargan) Ivanova cu privire la repunerea în termenul de declarare a apelului și dispusă repunerea apelantei Irina (Bargan) Ivanova în termenul legal de declarare a apelului. Prin decizia din 4 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Irina (Bargan) Ivanova și a fost menținută hotărârea din 5 iulie 2017 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central.

Pentru a hotărî astfel, instanțele de judecată au constatat că situația socio- economică a reclamantului Ion Bargan, cât și starea familială s-a schimbat, iar reclamantul nu dispune de surse de venit, mai are la întreținere un copil minor din a doua căsătorie, astfel revenindu-i responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor lor financiare, condițiile de viață necesare dezvoltării ambilor copii. În așa situație, modificarea cuantumului pensiei de întreținere nu trebuie să fie în defavoarea intereselor unui copil în raport cu cellalt, iar mărimea pensiei de întreținere trebuie să fie una rezonabilă și echitabilă, motiv pentru care acțiunea a fost admisă în sensul declarat.

Invocând ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, la 22 februarie 2019, Irina (Bargan) Ivanova, reprezentată de avocatul Ion Cîșlari le-a contestat cu recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea actelor judecătorești ce constituie obiectul prezentului recurs cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată. În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate în cererea de apel anexată la dosar, suplimentar invocându-se că instanța de apel contrar prevederilor art. 240 alin. (3) Cod de procedură civilă nu s-a expus în privința solicitării recurentei-apelante referitor la trimiterea cauzei la rejudecare în prima instanță, din motiv că cauza a fost examinată în absența sa din motive ce nu-i pot fi imputate, și anume, pentru că nu a fost legal, citată despre data, ora și locul examinării cauzei.

Ca urmare, instanțele de judecată s-au eschivat de la exercitarea obligației impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, au examinat superficial circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat toate 2 circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâri neîntemeiate de admitere a acțiunii (f.d.93-96). În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 4 octombrie 2018 (f.d.83), dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la 22 februarie 2019 (f.d.93) este în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de Irina (Bargan) Ivanova, reprezentată de avocatul Ion Cîșlari în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Irina (Bargan) Ivanova, reprezentată de avocatul Ion Cîșlari nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura 3 admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Irina (Bargan) Ivanova, reprezentată de avocatul Ion Cîșlari.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Irina (Bargan) Ivanova, reprezentată de avocatul Ion Cîșlari se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Nicolae Craiu Tamara Chișca-Doneva 4