2ra-826/19 — modificarea cuantumului pensiei pentru intretinerea copilului minor

Dosarul nr. 2ra-826/19

Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Central (jud. V.Nichitenco)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. G.Dașchevici, S.Gîrbu, L.Bulgac)

ÎNCHEIERE

15 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nicolae Craiu

Tamara Chișca-Doneva

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului depus de Irina

(Bargan) Ivanova, reprezentată de avocatul Ion Cîșlari,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Bargan

împotriva Irinei (Bargan) Ivanova cu privire la modificarea cuantumului pensiei

pentru întreținerea copilului minor,

împotriva deciziei din 4 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respins apelul declarat de Irina (Bargan) Ivanova și a fost menținută

hotărârea din 5 iulie 2017 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 19 ianuarie 2017, Ion Bargan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Irinei (Bargan) Ivanova cu privire la modificarea cuantumului pensiei

pentru întreținerea copilului minor.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că din

căsătorie și viață în comun cu pârâta au un copil minor, fiica Magdalena Bargan

născută la xxxx.

A invocat că anterior, într-un alt litigiu pârâta Irina (Bargan) Ivanova a

sesizat instanța de judecată cu o cerere împotriva sa cu privire la încasarea

pensiei de întreținere a copilului minor, care prin ordonanța din 9 decembrie

2009 a Judecătoriei Căușeni a fost admisă, fiind dispusă încasarea din contul

său în beneficiul pârâtei a pensiei alimentare pentru întreținerea copilului minor,

Magdalena Bargan născută la xxxx în mărime de ¼ din venitul lunar al acestuia

începând cu 1 decembrie 2009 (data adresării în instanța de judecată cu cerere)

și până la atingerea majoratului copilului.

Dat fiind faptul că după pronunțarea ordonanței din 9 decembrie 2009 a

Judecătoriei Căușeni, starea materială și familială s-a schimbat fiind înrăutățită

din cauza că nu este încadrat în câmpul muncii, lucrează ocazional și nu are un

1

venit stabil, s-a recăsătorit, fapt confirmat prin certificatul de căsătorie și mai

are un copil minor la întreținere, fiul Ionuț Bargan născut la xxxx, Ion Bargan a

depus prezenta acțiune.

Ion Bargan a solicitat modificarea cuantumului pensiei de întreținere

stabilită anterior de instanța judecătorească din ¼ lunar din veniturile sale la

suma fixă de 700 lei/lunar până la atingerea majoratului de către minor.

Prin hotărârea din 5 iulie 2017 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, a

fost modificat cuantumul pensiei de întreținere stabilită anterior de instanța

judecătorească din ¼ lunar din veniturile lui Ion Bargan la suma fixă de 700

lei/lunar începând cu 19 ianuarie 2017 și până la atingerea majoratului copilului.

S-a abrogat titlu executoriu emis în temeiul ordonanței din 9 decembrie 2009 a

Judecătoriei Căușeni în partea ce ține de încasarea pensiei de întreținere de la

Ion Bargan.

Prin încheierea din 14 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea apelantei Irina (Bargan) Ivanova cu privire la repunerea în termenul de

declarare a apelului și dispusă repunerea apelantei Irina (Bargan) Ivanova în

termenul legal de declarare a apelului.

Prin decizia din 4 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respins apelul declarat de Irina (Bargan) Ivanova și a fost menținută hotărârea

din 5 iulie 2017 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central.

Pentru a hotărî astfel, instanțele de judecată au constatat că situația socio-

economică a reclamantului Ion Bargan, cât și starea familială s-a schimbat, iar

reclamantul nu dispune de surse de venit, mai are la întreținere un copil minor

din a doua căsătorie, astfel revenindu-i responsabilitatea de a asigura, în limita

posibilităților și a mijloacelor lor financiare, condițiile de viață necesare

dezvoltării ambilor copii.

În așa situație, modificarea cuantumului pensiei de întreținere nu trebuie

să fie în defavoarea intereselor unui copil în raport cu cellalt, iar mărimea

pensiei de întreținere trebuie să fie una rezonabilă și echitabilă, motiv pentru

care acțiunea a fost admisă în sensul declarat.

Invocând ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, la 22 februarie 2019, Irina (Bargan) Ivanova,

reprezentată de avocatul Ion Cîșlari le-a contestat cu recurs, solicitând admiterea

acestuia, casarea actelor judecătorești ce constituie obiectul prezentului recurs

cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate

în cererea de apel anexată la dosar, suplimentar invocându-se că instanța de apel

contrar prevederilor art. 240 alin. (3) Cod de procedură civilă nu s-a expus în

privința solicitării recurentei-apelante referitor la trimiterea cauzei la rejudecare

în prima instanță, din motiv că cauza a fost examinată în absența sa din motive

ce nu-i pot fi imputate, și anume, pentru că nu a fost legal, citată despre data,

ora și locul examinării cauzei.

Ca urmare, instanțele de judecată s-au eschivat de la exercitarea obligației

impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, au examinat superficial

circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat toate

2

circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâri neîntemeiate

de admitere a acțiunii (f.d.93-96).

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate

fi restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 4 octombrie

2018 (f.d.83), dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă

la dosar lipsesc. Astfel, recursul declarat la 22 februarie 2019 (f.d.93) este în

termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Irina (Bargan) Ivanova,

reprezentată de avocatul Ion Cîșlari în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost

încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări

decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Irina (Bargan)

Ivanova, reprezentată de avocatul Ion Cîșlari nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

3

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în

contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia,

coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de

recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și

anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele,

încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130

Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de

recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat

împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor

Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Irina (Bargan) Ivanova, reprezentată

de avocatul Ion Cîșlari.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Irina (Bargan) Ivanova, reprezentată de avocatul Ion

Cîșlari se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nicolae Craiu

Tamara Chișca-Doneva

4