2ra-1317/19 — cu privire la scutirea de la plata pensiei de întreținere, micșorarea pensiei

Dosarul nr. 2ra-1317/19

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana – N. Lupașcu

Instanța de apel: CA Chișinău – E. Palanciuc, A. Malîi, V. Clima

ÎNCHEIERE

03 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Ion Druță

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Valeria Borozna, reprezentată

de către avocatul Lilia Pacișina,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Valeria Borozna

împotriva lui Vladimir Polceaninov cu privire la scutirea de la plata pensiei de întreținere

și micșorarea cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului minor,

împotriva deciziei din data de 16 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Valeria Borozna, s-a menținut hotărârea din data de 03

august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,

constată:

La 08 mai 2018 Valeria Borozna a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui

Vladimir Polceaninov, prin care a solicitat scutirea de la plata pensiei de întreținere a

copilului minor xxxxx, născută la xxxxx, începând cu data adresării în instanță și până la

data de 07 aprilie 2020, iar începând cu data de 08 aprilie 2020 până la atingerea

majoratului micșorarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor xxxxx, prin

stabilirea cuantumului pensiei în mărime de 1/6 cotă-parte din salariul și/sau din alte

venituri ale mamei.

În motivarea cererii reclamanta a indicat că la 21 august 2008 a fost desfăcută

căsătoria între Vladimir Polceaninov și Valeria Borozna, iar copilul minor xxxxx a rămas

să domicilieze cu tata Vladimir Polceaninov.

Prin ordonanța Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din data de 14 noiembrie 2011,

s-a dispus încasarea de la Valeria Borozna în beneficiul lui Vladimir Polceaninov pensia

de întreținere a copilului minor, în mărime de 1/4 din toate veniturile acesteia.

Documentul executoriu a fost prezentat executorului judecătoresc spre executare

silită și astfel Valeria Borozna achită pensia de întreținere a fiicei, cu toate că din 23 iulie

2015 nu este încadrată în câmpul muncii și mai are la întreținere încă doi copii minori,

xxxxx, născut la xxxxx și xxxxx, născută la xxxxx.

Valeria Borozna a mai indicat că la moment nu are datorii la plata pensiei de

întreținere, deoarece pensia o achită cu ajutorul financiar al mamei sale, ea fiind în

1

imposibilitate să achite lunar aproximativ suma de 1 500 lei, din motiv că nu are venituri,

nu este angajată în serviciu, aflându-se în perioada de îngrijire a copilului xxxxx.

În opinia reclamantei impunerea acesteia cu achitarea pensiei pentru întreținerea

copilului minor xxxxx se răsfrânge negativ asupra posibilității de a întreține alți doi copii

ai săi xxxxx și xxxxx, născuți în a doua căsătorie.

Drept temei de scutire de la plata pensiei de întreținere a minorei xxxxx reclamanta

a indicat că după emiterea ordonanței judecătorești veniturile acesteia s-au diminuat, ori

atât aceasta, cât și ceilalți doi copii a săi se află la întreținerea soțului Alexandr Borozna.

A mai menționat că până la atingerea vârstei de 3 ani de către xxxx este îndreptățită

de a solicita micșorarea cuantumului pensiei de la 1/4 la 1/6 cotă - parte din salariu și alte

venituri, începând cu data de 08 aprilie 2020, ori aflând- se la întreținerea soțului Alexandr

Borozna, este impusă să achite pensia de întreținere a fiicei xxxxx, din contul venitului

soțului, care nu are nici o obligație față de copilul xxxxx, micșorând astfel sumele

destinate pentru întreținerea copiilor xxxxx și xxxxx și defavorizând interesele lor față de

copilul xxxxx.

Mai mult, Vladimir Polceaninov, tatăl copilului xxxxx are un venit stabil, datorită

căruia a obținut dreptul de a stabili domiciliul copilului minor cu acesta și nu are alți copii

sau persoane inapte la întreținere.

Prin hotărârea din data de 03 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana s-

a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de către Valeria

Borozna. ( f.d. 45, 52-58)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 16 ianuarie 2019 a respins apelul

declarat de către Valeria Borozna, reprezentată de către avocatul Lilia Pacișina, a menținut

hotărârea din data de 03 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. (f.d. 78, 79-

84)

Pentru a ajunge la această concluziei instanțele de judecată au concluzionat că în

speță nu se atestă temei de micșorare și scutire de la plata pensiei prevăzut de art. 110 al

Codului familiei. Situația financiară și familială a Valeriei Borozna nu s-a schimbat de la

pronunțarea ordonanței judecătorești, ori la acel moment deja avea un copil din altă

căsătoriei și se alfa la întreținerea soțului, iar faptul nașterii unui alt copil și aflarea în

concediu pentru îngrijirea acestuia nu constituie circumstanță substanțială și excepțională,

care să genereze scutirea sau micșorarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului

minor xxxxx.

Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 22 aprilie 2019 a depus recurs Valeria

Borozna, reprezentată de către avocatul Lilia Pacișina, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și admiterea cererii de

chemare în judecată. ( f.d. 88-91)

În motivarea recursului recurenta a indicat că instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, a apreciat arbitrar probele

prezentate, ca urmare fiindu-i încălcate drepturile fundamentale.

Instanța de apel arbitrar a apreciat probele prezentate în susținerea schimbării stării

materiale, familiale și diminuării veniturilor Valeriei Borozna după emiterea ordonanței

judecătorești din 14 noiembrie 2011, ori de la acea dată până la 23 iulie 2015 aceasta era

angajată în câmpul muncii și a avut posibilitatea reală de întreținerea fiicei xxxxx.

2

În opinia recurentei, atât situația materială cât și situația familială a acesteia s-a

schimbat comparativ cu situația existentă la data stabilirii cuantumului pensiei de

întreținere a fiicei din prima căsătorie, ori are încă doi copii minori la întreținere, neavând

din anul 2015 careva venituri și se află la întreținerea actualului soț.

În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la data de 16 ianuarie 2019, a publicat-

o pe portalul instanțelor de judecată și expediat-o participanților la proces la data de 21

februarie 2019. (f.d.85), confirmare privind recepționarea copiei deciziei de către

recurentă la materialele dosarului lipsește.

În aceste circumstanțe recursul declarat, la data de 22 aprilie 2019, de către Valeria

Borozna, reprezentată de către avocatul Lilia Pacișina, se consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei

civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către Valeria Borozna,

reprezentată de către avocatul Lilia Pacișina este inadmisibil din următoarele

considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că

recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au

apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca

temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt

inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu

și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră

că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat,

iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie

temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

3

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către

Valeria Borozna, reprezentată de către avocatul Lilia Pacișina asemenea aspecte nu se

regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursurile în cauză conțin obiecții de

fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea

tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către Valeria Borozna,

reprezentată de către avocatul Lilia Pacișina nu pot constitui temei de admisibilitate a

recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept

material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurenta și, respectiv,

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Valeria Borozna, reprezentată de către avocatul Lilia Pacișina

inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin.

(1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Valeria Borozna, reprezentată de către avocatul Lilia

Pacișina, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Ion Druță

Maria Ghervas

4