2ra-1997/19 — cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor

Dosarul nr. 2ra-1997/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. G. Stratulat)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, A. Panov, G. Dașchevici)

ÎNCHEIERE

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Galina Stratulat

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ella

Panicerschi, reprezentată de avocatul Iuliana Pascal

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Ellei Panicerschi

împotriva lui Vadim Popenco cu privire la modificarea cuantumului pensiei de

întreținere a copilului minor prin majorarea cuantumului pensiei de întreținere a

copilului minor și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor în sumă

bănească fixă

împotriva deciziei din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Ella Panicerschi, reprezentată de avocatul stagiar

Eugeniu Cazacu și menținută hotărârea din 28 noiembrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău sediul Centru, prin care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 24 august 2018, Ella Panicerschi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vadim Popenco cu privire la modificarea cuantumului pensiei de

întreținere a copilului minor prin majorarea cuantumului pensiei de întreținere a

copilului minor și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor în sumă

bănească fixă.

În motivarea acțiunii a invocat că prin ordonanața nr. p/o-582/2011 din

20 octombrie 2011 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, a fost încasată pensia

pentru întreținerea copilului minor în proporție de 1/4 din veniturile lui Vadim

Popenco.

A menționat că la momentul depunerii cererii de chemare în judecată,

copilul minor avea vârsta de XXXXX, având în vedere că pârâtul achită suma de

600 de lei, iar copilul are vârsta de XXXXX la moment și cheltuielile în privința

1

acestuia cresc semnificativ, este necesară majorarea pensiei de întreținere a

copilului minor.

Cu referire la prevederile art. 74 și 76 Codul familiei și reieșind din

considerentul că pârâtul are venituri fluctuabile, pentru că lucrează legal, a

accentuat că urmează a fi stabilit cuantumul pensiei de întreținere în sumă fixă, în

mărime de 3 000 de lei lunar pentru copil.

Conform datelor privind minimul de existență a Biroului Național de

Statistică, valoarea minimului de existență pentru un copil în semestrul II anul

2017, orașe mari, în mediul urban a constituit suma de 2 299,10 de lei pentru copii

în vârstă de 7-17 ani.

A reiterat că, deși este destinată a satisface, în primul rând, nevoile

alimentare ale copilului, obligația legală de întreținere a copilului este mult mai

complexă decât o simplă îndatorire alimentară, deoarece are menirea de a procura

celui îndreptățit resursele necesare împlinirii și a altor trebuințe, precum cele

privind asigurarea unei instruiri corespunzătoare, a unei locuințe, a tratamentelor

medicale, prin urmare, suma de 3 000 de lei este rezonabilă pentru a acoperi

proporțional cheltuielile de întreținere a copilului.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 38, 166, 167 CPC, art. 1, 2,

3, 4, 6, 7, 8, 74, 76, 97, 98 Codul familiei, art. 4 din Legea taxei de stat, art. 3 din

Convenția internațională cu privire la protecția drepturilor copilului.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul lui Vadim Popenco a

pensiei alimentare pentru întreținerea copilului minor XXXXX în sumă fixă de

3 000 de lei lunar.

Prin hotărârea din 28 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,

a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Ella Panicerschi, reprezentată de avocatul stagiar Eugeniu Cazacu și

menținută hotărârea primei instanțe.

Prima instanță și instanța de apel au constatat neîntrunirea în speță a

temeiurilor prevăzute de art. 76 Codul familiei pentru modificarea cuantumului

pensiei de întreținere și adjudecarea acesteia în sumă fixă, în cuantumul solicitat,

deoarece la materialele cauzei lipsesc probe care ar dovedi cert că Vadim Popenco

are un salariu și/sau alte venituri neregulate sau fluctuabile ori primește salariu

și/sau alte venituri, total sau parțial, în natură ori nu are un salariu și/sau alte

venituri, precum și existența altor cazuri când, din anumite motive, încasarea

pensiei de întreținere sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri este

imposibilă, dificilă sau lezează substanțial interesele uneia dintre părți.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că din materialele

dosarului rezultă că Vadim Popenco are o situație financiară constantă, fiind

încadrat în câmpul muncii cu un salariu de 3 000 de lei din care se reține

corespunzător plata pensiei de întreținere, iar înregistrarea altor venituri nu a fost

probată.

La fel, instanțele de judecată ierarhic inferioare au apreciat ca fiind neprobat

și argumentul Ellei Panicerschi precum că temeinicia acțiunii se confirmă prin

2

faptul că cheltuielile reale pentru întreținerea unui copil minor depășesc cu mult

minimul de existență stabilit de datele oficiale și constituie lunar circa 7 000 –

10 000 de lei, or, nu a fost probat în sensul că suma invocată ar rezida din

cheltuielile aferente imputabile exclusiv acesteia și nu se încadrează în temeiurile

legale prevăzute de norma pertinentă ce ar permite modificarea cuantumului

pensiei de întreținere.

La 3 septembrie 2019, Ella Panicerschi, reprezentată de avocatul Iuliana

Pascal a declarat recurs împotriva deciziei din 16 mai 2019 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,

considerând-o neîntemeiată.

A remarcat că potrivit datelor Biroului Național de Statistică privind

minimul de existență - valoarea minimului de existență pentru un copil în

semestrul II anul 2017, orașe mari, în mediul urban a constituit 2 999,10 de lei

pentru un copil în vârstă de 7-17 ani, dar cheltuielile reale pentru întreținerea unui

copil minor depășesc cu mult minimul de existență stabilit de datele oficiale și

constituie lunar circa 7 000 – 10 000 de lei.

Toate aceste cheltuieli majore de întreținere a copilului minor sunt suportate

exclusiv de către dânsa, iar tatăl Vadim Popenco contribuie cu o pensie lunară de

600 de lei și alte contribuții nesemnificative și ocazionale.

A evidențiat că drept dovadă a cheltuielilor reale de întreținere a copilului

minor XXXXX suportate exclusiv de către dânsa constituie confirmările de la

Liceul Teoretic „XXXXX”, Liceul Teoretic „XXXXX”, grădinița XXXXX și

Spitalul Internațional „Medpark”.

În asemenea circumstanțe a considerat necesar de a modifica/majora

cuantumul pensiei de întreținere a copilului minor XXXXX în mărime fixă de

3 000 de lei, în corespundere cu cheltuielile reale de întreținere, ținându-se cont de

obligativitatea ambilor părinți și în egală măsură de a întreține copii minori,

obligație prevăzută de Codul familiei, precum și ținându-se cont de interesul

superior al copilului.

A obiectat că instanța nu a luat în considerație probele/documentele anexate

prin care se atestă clar/evident că toate cheltuielile majore de întreținere a copilului

minor XXXXX sunt suportate exclusiv de către dânsa, iar pensia lunară de 600 de

lei achitată de Vadim Popenco nu acoperă nici pe departe jumătate din acele

cheltuieli, ținându-se cont de obligativitatea ambilor părinți și în egală măsură de a

întreține copii minori, de a asigura dezvoltarea fizică, intelectuală și spirituală a

copiilor săi, obligații prevăzute de art. 58 alin. (1), art. 60 alin. (1), (2), art. 74 alin.

(1) Codul familiei.

A mai notat că dânsa nu este angajată în câmpul muncii, iar toate cheltuielile

menționate sunt suportate de buneii materni, iar buneii paterni nu contribuie sub

nicio formă la creșterea și educarea nepotului minor XXXXX.

3

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 18 iunie 2019, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 111), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurentă la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 3 septembrie 2019 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ella Panicerschi, reprezentată

de avocatul Iuliana Pascal, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ella Panicerschi,

reprezentată de avocatul Iuliana Pascal, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

4

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în

materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța

de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă

argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Ella Panicerschi, reprezentată de avocatul Iuliana Pascal urmează a fi considerat

ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ella Panicerschi, reprezentată

de avocatul Iuliana Pascal.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Galina Stratulat

5