2ra-1712/19 — revendicarea bunului

2ra-1712/19 — revendicarea bunului (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1712/19

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Fălești (jud. I. Pâcaleu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. E. Grumeza, N. Chircu, S. Procopciuc)

ÎNCHEIERE

02 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea Individuală

„Botnarevschi Svetlana”, reprezentată de avocatul Valentina Moruz,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Eftemița

împotriva Întreprinderii Individuale „Botnarevschi Svetlana” cu privire la

revendicarea bunului, încasarea plății pentru locațiune, a penalității și a cheltuielilor

de judecată și acțiunea reconvențională înaintată de Întreprinderea Individuală

„Botnarevschi Svetlana” împotriva lui Sergiu Eftemița, Gospodăriei Țărănești

„Chiruță Iustin” cu privire la constatarea nulității absolute a actelor juridice,

împotriva deciziei din 26 martie 2019 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 07 septembrie 2017, Sergiu Eftemița a depus cerere de chemare în judecată

împotriva ÎI „Botnarevschi Svetlana” solicitând revendicarea imobilului cu număr

cadastral xxxxxx, amplasat în sat. xxxxxx, ce-i aparține cu drept de proprietate cu

evacuarea tuturor bunurilor din acest imobil, încasarea de la ÎI „Botnarevschi

Svetlana” a sumei de 4000 de lei cu titlu de plată pentru locațiune pentru perioada

01 ianuarie 2016-07 septembrie 2017, a penalității în sumă de 12068 de lei, încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că în baza contractului de vânzare-

cumpărare nr. 2132 din 11 aprilie 2002 a devenit proprietar cu cota parte 1,0 a

imobilului (casei) cu numărul cadastral xxxxxx, cu suprafața de 40,4 mp, amplasat

în sat. xxxxxxx, dreptul de proprietate fiind înregistrat în Registrul bunurilor imobile

la data de 12 aprilie 2002.

Conform contractului de locațiune din 01 ianuarie 2016, i-a transmis ÎI

„Botnarevschi Svetlana” acest imobil, pe o perioadă de un an, în folosința (locațiune)

pentru a fi utilizat de către pârât, cu destinația magazin mixt. Plata pentru locațiune

a fost stabilită în mărime de 200 de lei lunar, care urma să fie achitată la data de întâi

a fiecărei luni. Termenul contractului, conform pct. 2.2., poate fi prelungit prin

semnarea de către părți a unui acord de prelungire a contractului, cu 10 zile înainte

de expirarea termenului de valabilitate a contractului. În ianuarie 2017 i-a comunicat

pârâtului despre intenția de a rezilia contractul și a solicitat eliberarea încăperii cu

1

transmiterea acesteia, deoarece în anul 2016 pârâtul nu a achitat locațiunea, deși, au

fost nenumărate solicitări. La cerințele verbale pârâtul nu a reacționat, ba mai mult,

a declarat că nu va elibera încăperea. Astfel, la 04 mai 2017 a expediat pârâtului

preaviz, solicitându-i eliberarea imediată a încăperii magazinului cu transmiterea

imobilului în posesia sa, însă nici la solicitarea în scris nu a reacționat. Ulterior, la

27 iulie 2017 a expediat preaviz repetat cu aceleași solicitări, însă ÎI „Botnarevschi

Svetlana” a refuzat eliberarea magazinului de mărfuri și transmiterea imobilului în

posesia lui.

Totodată, reclamantul a menționat că în baza pct.4.1 din contract, plata lunară

pentru locațiunea imobilului constituie 200 de lei, iar conform pct.4.4 din contract,

penalitatea constituie 10% din suma neachitată pentru fiecare zi de întârziere. Astfel,

suma neachitată pentru locațiune, începând cu 01 ianuarie 2016 până la 07

septembrie 2017 constitue 4000 de lei. Având în vedere că, mărimea penalității

indicată în contract este exagerată, a solicitat diminuarea acesteia pînă la 2% la sută

din suma neachitată pentru fiecare zi de întârziere.

La 01 februarie 2018, ÎI „Botnarevschi Svetlana”, reprezentată de avocatul

Valentina Moruz, a înaintat cerere reconvențională împotriva lui Sergiu Eftemița,

intervenient accesoriu GȚ „Chiruță Iustin” solicitând constatarea nulității absolute a

contractului de vânzare-cumpărare din 11 aprilie 2002, anularea contractului de

locațiune din 01 ianuarie 2016 și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reconvenționale, reclamantul ÎI „Botnarevschi Svetlana” a

invocat că se află în relații de rudenie, Svetlana Botnarevschi și Sergiu Eftemița fiind

frați. Într-adevăr la 11 aprilie 2002 între GȚ „Chiruță Iustin” și Sergiu Eftemița a

fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare, prin care s-a transmis dreptul de

proprietate asupra gheretei din sat. xxxxxx, cu o suprafață de 40,4 mp, contra sumei

de 2375 lei. Contractul a fost întocmit și autentificat la biroul notarului Iurii Șoldan,

unde au fost prezenți reprezentantul GȚ „Chiruță Iustin”, Svetlana Botnarevschi și

Sergiu Eftemița. Până la semnarea contractului, suma de 2375 de lei a fost achitată

vânzătorului de către Svetlana Botnarevschi și intenția de a procura bunul imobil îi

aparținea, însă deoarece nu deținea la acel moment buletinul de identitate, contractul

a fost încheiat pe numele lui Sergiu Eftemița, care a asigurat-o că nu va pretinde la

acea gheretă, întrucât nu intenționează să desfășoare o anumită activitate în acel bun

imobil și nu a fost împotrivă să fie inclus numele lui în contractul de vânzare-

cumpărare. Astfel, în contractul de vânzare-cumpărare au fost indicate datele de

identitate ale lui Sergiu Eftemița și nu ale Svetlanei Botnarevschi.

Totodată, a precizat că suma de 2375 de lei a fost achitată de către Svetlana

Botnarevschi către GȚ „Chiruță Iustin” în contul stingerii datoriei la cota-valorică a

următoarelor persoane: Victor Proaspăt, Angela Obadă, Maria Croitoru și Iurii

Dumbravă, conform actului privind cesionarea datoriei. La fel, Iustin Chiruță,

fondatorul GȚ „Chiruță Iustin” a confirmat faptul că ghereta în cauză a fost procurată

de Svetlana Botnarevschi și nu de Sergiu Eftemița. Or, ÎI „Botnarevschi Svetlana”

la data de 18 februarie 2002 era în căutarea unui spațiu pentru desfășurarea

activității, de aceea din momentul procurării gheretei a început activitatea în acel

local, pe când Sergiu Eftemița nu a folosit personal bunul imobil. Din aprilie 2002

achită serviciile comunale, a efectuat reparații curente ale edificiului și l-a întreținut

ca pe un bun personal, dispunând de el, folosindu-l și posedându-l. Prin faptul că nu

a achitat plata de locațiune se confirmă faptul că se considera proprietara acestui

2

bun, iar contractul de locațiune a fost încheiat în mod fictiv, fără scopul de a produce

efecte juridice, la inițiativa lui Sergiu Eftemița, ultimul motivând că nu va pretinde

la anumite plăți, doar să fie formal semnat pentru a evita anumite probleme. Având

în vedere că contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat între părți fără intenția

de a produce efecte juridice, acesta urmează a fi declarat nul de către instanța de

judecată ca fiind fictiv în baza art. 221 alin.(1) Cod civil. Totodată, urmează a fi

declarat nul și contractul de locațiune din 01 ianuarie 2016, ca fiind un act

subsecvent contractului de vânzare-cumpărare din 11 aprilie 2002.

Prin încheierea protocolară din 01 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul

Fălești, s-a primit spre examinare cererea reconvențională.

La 19 aprilie 2018, ÎI „Botnarevschi Svetlana”, reprezentată de avocatul

Valentina Moruz, a depus cerere de concretizare a acțiunii reconvenționale,

formulând pretenții împotriva pârâților Sergiu Eftemița și GȚ „Chiruță Iustin”,

având în vedere că în cererea reconvențională s-a solicitat constatarea nulității

absolute a contractului de vânzare-cumpărare din 11 aprilie 2002 a bunului imobil,

încheiat între Sergiu Eftemița și GȚ „Chiruță Iustin”, rezultă că pretenția cu privire

la constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare din 11 aprilie

2002 urmează a fi înaintată și împotriva GȚ „Chiruță Iustin”, deoarece prin

contractul enunțat s-au lezat drepturile și interesele persoanei terțe- ÎI „Botnarevschi

Svetlana”.

Prin încheierea din 19 aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești s-a admis

în proces ÎI „Chiruță Iustin” în calitatea procesuală de copârât.

Prin hotărârea din 15 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Eftemița și s-a revendicat de

la ÎI „Botnarevschi Svetlana” în beneficiul lui Sergiu Eftemița bunul imobil cu

număr cadastral xxxxxx, amplasat în sat. xxxxxx, cu evacuarea tuturor bunurilor din

acest imobil; s-a încasat de la ÎI „Botnarevschi Svetlana” în beneficiul lui Sergiu

Eftemița suma de 4000 lei- plata pentru locațiune pentru perioada 01 ianuarie 2016-

07 septembrie 2017, suma de 12068,00 de lei-penalitatea pentru neachitarea plății

pentru locațiune pentru perioada 01 ianuarie 2016-07 septembrie 2017, suma de

1203,00 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată; s-a respins cererea reconvențională

depusă de ÎI „Botnarevschi Svetlana” cu privire la declararea nulității actelor

juridice.

Prin decizia din 26 martie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul declarat

de ÎI „Botnarevschi Svetlana” și s-a menținut hotărârea din 15 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Bălți, sediul Fălești.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță a concluzionat

că ÎI „Botnarevschi Svetlana” nu și-a executat obligațiile contractuale asumate, de

aceea urmează să achite sumele solicitate. Acțiunea reconvențională, în partea

declarării nulității contractului de vânzare-cumpărare nr.2132 din 11 aprilie 2002, s-

a constatat că este depusă cu omiterea termenului de prescripție, iar pretenția privind

declararea nulității contractului de locațiune din 01 ianuarie 2016 s-a respins

subsecvent respingerii pretenției inițiale.

La fel, a precizat că probatoriul cauzei denotă cert că Sergiu Eftemița este

proprietar cu cota-parte de 1,0 al imobilului număr cadastral xxxxxx, amplasat în

sat. xxxxxxxx, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr.2132 din 11 aprilie

2002, drept înregistrat în registrul bunurilor imobile la 12 aprilie 2002, folosit de ÎI

3

„Botnarevschi Svetlana” în temeiul contractului de locațiune în calitate de magazin-

mixt. Astfel, instanța de apel a constatat că Sergiu Eftemița este îndreptățit de a-și

revendica bunul proprietate personală, or, termenul contractului de locațiune a

expirat și dânsul a notificat locatarul că nu dorește prelungirea contractului, mai mult

ca atât s-a stabilit neexecutarea condițiilor contractuale de către ÎI „Botnarevschi

Svetlana” de plată a locațiunii.

La 16 iulie 2019, prin intermediul poștei (f.d.163), ÎI „Botnarevschi Svetlana”,

reprezentată de avocatul Valentina Moruz, a declarat recurs împotriva deciziei din

26 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri

prin care să fie respinsă acțiunea inițială înaintată de Sergiu Eftemița și admisă

acțiunea reconvențională înaintată de ÎI „Botnarevschi Svetlana”.

În motivarea recursului s-a invocat că la examinarea cauzei, instanțele

inferioare nu au intrat în esența litigiului, nu au stabilit corect raporturile juridice

între părți, nu au constatat și nu au elucidat pe deplin circumstanțele importante

pentru soluționarea cauzei. Concluziile instanței de apel inserate în decizie sunt în

contradicție cu circumstanțele cauzei. La fel, normele de drept material au fost

încălcate și aplicate eronat. Totodată, a indicat că instanțele inferioare au fost

părtinitoare, susținând și apreciind doar poziția părții reclamante, lăsând fără

apreciere circumstanțele invocate de partea pârâtă în raport cu acțiunea înaintată de

Sergiu Eftemița.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 26 martie 2019, iar ÎI „Botnarevschi

Svetlana”, reprezentată de avocatul Valentina Moruz, a declarat recurs la 16 iulie

2019, prin intermediul poștei (f.d.163).

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei participanților la proces la

27 mai 2019, conform scrisorii de însoțire (f.d.150) și a fost recepționată de către

recurent la 03 iunie 2019, conform semnăturii aplicate pe avizul de recepție

(f.d.154). La fel, prin intermediul poștei electronice, la 28 mai 2019 a fost expediată

copia deciziei instanței de apel în adresa avocatului recurentului. Astfel, recursul

declarat la 16 iulie 2019, prin intermediul poștei (f.d.163), de către ÎI „Botnarevschi

Svetlana”, reprezentată de avocatul Valentina Moruz, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de ÎI „Botnarevschi Svetlana”,

reprezentată de avocatul Valentina Moruz, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

4

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎI „Botnarevschi Svetlana”,

reprezentată de avocatul Valentina Moruz, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de ÎI „Botnarevschi Svetlana”, reprezentată

de avocatul Valentina Moruz.

5

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de ÎI „Botnarevschi Svetlana”,

reprezentată de avocatul Valentina Moruz, împotriva deciziei din 26 martie 2019 a

Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

6