2ra-1834/19 — Desfacerea căsătoriei, încasarea pensiei de întretinere a copilului

Dosarul nr. 2ra–1834/19 Prima instanță: Judecătoria Edineț (sediul central), (jud. E. Pșenița) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Gheorghieș, E. Bejenaru, A. Toderaș) Î N C H E I E R E 02 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Svetlana Filincova examinând admisibilitatea recursului declarat de Zaharia Andrei reprezentat de avocatul Gaber Constantin, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Zaharia Violeta împotriva lui Zaharia Andrei cu privire la desfacerea căsătoriei și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor, împotriva deciziei din 09 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de către Zaharia Andrei și menținută hotărârea din 26 decembrie 2018 a Judecătoriei Edineț (sediul central), con st ată: La 10 decembrie 2018, Zaharia Violeta a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Zaharia Andrei cu privire la desfacerea căsătoriei și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, se cunoaște cu pârâtul din octombrie 2016, iar din aprilie 2017 au început să locuiască împreună. La XX XXXX XXXX s-a născut fiul XXXX, iar la 16 iulie 2018 au înregistrat căsătoria, eveniment trecut în registrul actelor de stare civilă la nr. 03 de către Primăria s. Saharna-Nouă, r. Rezina. A mai indicat că, Zaharia Andrei se află peste hotarele țării și relațiile de familie au eșuat din cauza comportamentului pârâtului față de reclamantă și familia acestora, în prezent părțile locuiesc separat. În opinia reclamantei este inoportună menținerea familiei, deoarece căsătoria poartă un caracter formal, fapt pentru care și înaintează acțiunea înaintată.

Totodată a explicat că, pârâtul nu participă la întreținerea și educația copilului, reclamanta la moment nu are posibilitate să muncească, având în grija sa copilul minor. Astfel, Zaharia Violeta a indicat că are nevoie de ajutorul financiar din partea pârâtului, suma alocației primite pentru îngrijirea copilului este mică și insuficientă și nu face față cheltuielilor necesare pentru întreținerea copilului comun. În fața instanței de judecată reclamanta a solicitat desfacerea căsătoriei 1 încheiate între Zaharia Violeta și Zaharia Andrei și încasarea de la Zaharia Andrei în beneficiul Zaharia Violetei pensiei pentru întreținerea copilului minor în sumă fixă a câte 1000 de lei lunar din momentul adresării în instanța de judecată și până la atingerea majoratului de către copil.

Prin hotărârea din 26 decembrie 2018 a Judecătoriei Edineț (sediul central) acțiunea a fost admisă. A fost desfăcută căsătoria înregistrată între Zaharia Violeta și Zaharia Andrei. A fost încasat de la Zaharia Andrei în beneficiul Zaharia Violetei pensia pentru întreținerea copilului minor XXXX în sumă bănească fixă de 750 de lei lunar, începând cu 10 decembrie 2018 până la atingerea majoratului copilului. A fost încasat de la Zaharia Andrei în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 270 de lei. Prin decizia din 09 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de către Zaharia Andrei și menținută hotărârea din 26 decembrie 2018 a Judecătoriei Edineț (sediul central).

Pentru a admite acțiunea, instanțele au reținut că, conviețuirea părților și păstrarea familiei în continuare sunt imposibile, soții Zaharia locuind separat și nedorind împăcarea. Mai mult, s-a constatat cu certitudine că, în prezent copilul comun al părților se află la întreținerea exclusivă a reclamantei Zaharia Violeta, iar pârâtul Zaharia Andrei nu-și onorează obligațiile părintești de întreținere a copilului. Reținând informația cu privire la minimul de existență pentru un copil de vârsta cuprinsă între 1-6 ani în localități rurale, de faptul că Zaharia Andrei are venituri ocazionale peste hotarele țării, precum și de obligația solidară a părinților de a întreține copilul, instanțele au ajuns la concluzia de a încasa de la pârât jumătate din minimul de existență, adică suma de 750 de lei lunar, cu titlu de pensie pentru întreținerea copilului minor.

La 30 iulie 2019, Zaharia Andrei reprezentat de avocatul Gaber Constantin a declarat recurs împotriva deciziei din 09 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță. În motivarea recursului a indicat că pricina s-a examinat în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată precum și instanțele au săvârșit alte încălcări care au dus la soluționarea greșită a cauzei.

La 19 august 2019, Zaharaia Violeta a depus o referință la recursul declarat de către Zaharia Andrei reprezentat de avocatul Gaber Constantin solicitând considerarea acestuia ca fiind inadmisibil Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Zaharia Andrei reprezentat de avocatul Gaber Constantin, neîntemeiat și care urmează a fi considerat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de 2 procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Zaharia Andrei reprezentat de avocatul Gaber Constantin, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Zaharia Andrei reprezentat de avocatul Gaber Constantin. 3 Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Zaharia Andrei reprezentat de avocatul Gaber Constantin. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Svetlana Filincova 4