2rh-89/19 — obligarea completarii carnetului de munca, incasarea salariului si a compensatiei pentru concediile nefolosite si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2rh-89/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (judecător M. Gandrabur) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători E. Palanciuc, A. Malîi și V. Clima) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (judecători T. Vieru, A. Cobăneanu, D. Mardari, V. Burduh și N. Vascan) Î N C H E I E R E 25 septembrie 2019 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Ala Cobăneanu Dumitru Mardari Victor Burduh Nina Vascan examinând cererea de revizuire depusă de Vasile Pușcașu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Pușcașu împotriva Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum din Republica Moldova „MOLDCOOP“, Combinatului de producție „PRODCOOP“ din mun.

Chișinău al MOLDCOOP, Întreprinderii cooperatiste frigorifice „FRIGOCOOP“ din Strășeni a MOLDCOOP, lui Petru Cașu, Nataliei Guțan și Varvarei Dulghieru cu privire la obligarea completării carnetului de muncă, încasarea salariului și a compensației pentru concediile nefolosite, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 19 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care a fost admis recursul declarat de Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum din Republica Moldova „MOLDCOOP“, a fost casată parțial decizia din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și menținută în această parte hotărârea din 26 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, iar în rest, a fost menținută decizia din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 01 iunie 2015, Vasile Pușcașu a depus cerere de chemare în judecată, ulterior concretizată, împotriva Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum din Republica Moldova „MOLDCOOP“, Combinatului de producție „PRODCOOP“ din mun.

Chișinău al MOLDCOOP, lui Petru Cașu, Nataliei Guțan și Varvarei Dulghieru, intervenient accesoriu Întreprinderea cooperatistă frigorifică 1 „FRIGOCOOP“ din Strășeni a MOLDCOOP, cu privire la obligarea completării carnetului de muncă, încasarea salariului pentru 2 săptămâni ale lunii decembrie 2001, încasarea compensației pentru concediile nefolosite, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 3-4, vol. I). În motivarea acțiunii, reclamantul Vasile Pușcașu a relatat că la 19 februarie 2014, a recepționat o scrisoare de la juristul Întreprinderii cooperatiste frigorifice „FRIGOCOOP“ din Strășeni a MOLDCOOP, Petru Cașu, și carnetele sale de muncă, care nu au fost completate conform legislației în vigoare.

Reclamantul a evidențiat că juristul Petru Cașu a încălcat interdicția de expediere prin poștă a carnetelor de muncă. Reclamantul a susținut că începând cu data de 11 iulie 1988, a fost angajat al Întreprinderii cooperatiste frigorifice „FRIGOCOOP“ din Strășeni a MOLDCOOP, iar la 14 noiembrie 2001, din cauze necunoscute, s-a întrerupt sursa de energie electrică. Reclamantul a specificat că a mai muncit încă 2 săptămâni în luna decembrie 2001. Reclamantul a notat că la 28 martie 2012, s-a adresat la Inspectoratul teritorial de muncă Strășeni, iar prin răspunsul Inspectoratului teritorial de muncă Călărași din 04 aprilie 2012, i s-a comunicat că Inspectoratul teritorial de muncă Călărași a înaintat o prescripție ca până la data de 09 aprilie 2012, Întreprinderea cooperatistă frigorifică „FRIGOCOOP“ din Strășeni a MOLDCOOP să întreprindă acțiunile necesare pentru redresarea situației create.

Aici, reclamantul a reliefat că nu a primit niciun răspuns de la Întreprinderea cooperatistă frigorifică „FRIGOCOOP“ din Strășeni a MOLDCOOP. În continuare, reclamantul a declarat că la 21 mai 2014, s-a adresat la Inspectoratul de Stat al Muncii, iar prin răspunsul Inspectoratului de Stat al Muncii din 24 iunie 2014, i s-a comunicat că doar instanța de judecată este competentă să soluționeze litigiul respectiv. Reclamantul a mai precizat că toate documentele, inclusiv carnetele de muncă ale angajaților, au fost transferate de la Întreprinderea cooperatistă frigorifică „FRIGOCOOP“ din Strășeni a MOLDCOOP la Întreprinderea cooperatistă de achiziție, producție și comerț „Cooperatorul“ din mun. Chișinău a MOLDCOOP, unde a muncit în perioada anilor 2003-2004, iar director era Vasile Ungureanu.

Reclamantul a indicat că în anul 2014, Vasile Ungureanu a decedat, iar toate documentele, inclusiv carnetele de muncă ale angajaților, au fost transferate la Combinatul de producție „PRODCOOP“ din mun. Chișinău al MOLDCOOP, unde director este Ion Toma, care nu dorește să soluționeze problema reclamantului ce ține de carnetul său de muncă. Prin hotărârea din 14 ianuarie 2016 a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, corectată prin încheierea din 10 februarie 2016 a Judecătoriei Ciocana, mun.

Chișinău, a fost respinsă ca neîntemeiată și depusă cu omiterea termenului de prescripție cererea de chemare în judecată înaintată de Vasile Pușcașu împotriva Combinatului de producție „PRODCOOP“, „MOLDCOOP“, Nataliei Guțan și Varvarei Dulghieru cu privire la obligarea de a întocmi carnetul de muncă, încasarea 2 salariului pentru 2 săptămâni ale lunii decembrie 2001 și a concedialelor pentru anii 2000-2001, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată și a cheltuielilor de transport (f.d. 120-124, 132-134, vol. I). La 10 februarie 2016, Vasile Pușcașu a declarat apel împotriva hotărârii din 14 ianuarie 2016 a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău (f.d. 136-140, vol. I). Prin decizia din 12 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Vasile Pușcașu.

S-a casat hotărârea din 14 ianuarie 2016 a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, în partea respingerii ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată înaintate de Vasile Pușcașu împotriva Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum din Republica Moldova „MOLDCOOP“ și Combinatului de producție „PRODCOOP“, intervenient accesoriu Întreprinderea cooperatistă frigorifică „FRIGOCOOP“, cu privire la obligarea de a întocmi carnetul de muncă, încasarea salariului și a compensației pentru concediile nefolosite, precum și repararea prejudiciului moral. S-a menținut hotărârea din 14 ianuarie 2016 a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, în partea în care a fost respinsă ca tardivă cererea de chemare în judecată (f.d.

204, 209, vol. I). La 27 mai 2016, Combinatul de producție „PRODCOOP“ din mun. Chișinău al MOLDCOOP a depus cerere privind emiterea unei decizii suplimentare (f.d. 212, vol. I). Prin încheierea din 16 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea depusă de Combinatul de producție „PRODCOOP“ din mun. Chișinău al MOLDCOOP cu privire la emiterea deciziei suplimentare (f.d. 221-223, vol. I). La 01 iulie 2016, Combinatul de producție „PRODCOOP“ din mun. Chișinău al MOLDCOOP a declarat recurs împotriva încheierii din 16 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 234-235, vol. I). La 04 iulie 2016, Vasile Pușcașu a declarat recurs împotriva deciziei din 12 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

239-242, vol. I). La 05 iulie 2016, Combinatul de producție „PRODCOOP“ din mun. Chișinău al MOLDCOOP a depus cerere privind emiterea deciziei suplimentare (f.d. 226, vol. I). La 05 iulie 2016, Combinatul de producție „PRODCOOP“ din mun. Chișinău al MOLDCOOP a declarat recurs împotriva deciziei din 12 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 244-246, vol. I). Prin încheierea din 14 iulie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea depusă de Combinatul de producție „PRODCOOP“ din mun. Chișinău al MOLDCOOP cu privire la emiterea deciziei suplimentare (f.d. 230-232, vol. I). La 08 august 2016, Combinatul de producție „PRODCOOP“ din mun. Chișinău al MOLDCOOP a declarat recurs împotriva încheierii din 14 iulie 2016 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

248-249, vol. I). Prin decizia din 26 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, au fost admise recursurile declarate de Combinatul de producție „PRODCOOP“ din mun. Chișinău al MOLDCOOP și de Vasile Pușcașu. S-a casat decizia din 12 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău și s-a remis cauza la Curtea de Apel Chișinău pentru 3 rejudecare în alt complet de judecată (f.d. 24-31, vol. II). Prin decizia din 22 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Vasile Pușcașu. S-a casat hotărârea din 14 ianuarie 2016 a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, și s-a trimis cauza la rejudecare în aceiași instanță, în alt complet de judecată (f.d. 85, 94, vol. II). La 22 august 2017, Vasile Pușcașu a depus cerere privind corectarea greșelilor din decizia din 22 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

121, vol. II). Prin încheierea din 16 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă, din lipsă de temei, cererea depusă de Vasile Pușcașu cu privire la corectarea greșelilor din decizia din 22 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 152-157, vol. II). Prin hotărârea din 26 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a fost încetat procesul în capătul de cerere formulat de Vasile Pușcașu împotriva Întreprinderii cooperatiste frigorifice „FRIGOCOOP“ din Strășeni a MOLDCOOP cu privire la obligarea întocmirii carnetului de muncă, încasarea salariului restant, încasarea compensației pentru concediile nefolosite, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

S-au respins ca tardive pretențiile înaintate de Vasile Pușcașu împotriva Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum din Republica Moldova „MOLDCOOP“ și Combinatului de producție „PRODCOOP“ din mun. Chișinău al MOLDCOOP cu privire la obligarea întocmirii carnetului de muncă, încasarea salariului restant, încasarea compensației pentru concediile nefolosite, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 238-245, vol. II). La 21 mai 2018, Vasile Pușcașu a declarat apel împotriva hotărârii din 26 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana (f.d. 247-250, vol. II). La 24 mai 2018, Combinatul de producție „PRODCOOP“ din mun. Chișinău al MOLDCOOP a depus cerere privind emiterea hotărârii suplimentare (f.d.

1, vol. III). Prin încheierea din 06 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a fost respinsă cererea depusă de Combinatul de producție „PRODCOOP“ din mun. Chișinău al MOLDCOOP cu privire la emiterea hotărârii suplimentare (f.d. 4-6, vol. I). La 18 iunie 2018, Combinatul de producție „PRODCOOP“ din mun. Chișinău al MOLDCOOP a declarat recurs împotriva încheierii din 06 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana (f.d. 8-9, vol. III). Prin decizia din 12 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis recursul declarat de Combinatul de producție „PRODCOOP“. S-a casat încheierea din 06 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, și s-a remis cauza pentru rejudecare în fond în prima instanță, în același complet de judecată (f.d.

24-29, vol. III). Prin hotărârea suplimentară din 27 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a fost admisă cererea depusă de Combinatul de producție „PRODCOOP“ cu privire la emiterea hotărârii suplimentare. S-au respins ca neîntemeiate pretențiile reclamantului Vasile Pușcașu cu privire la repararea prejudiciului moral de către 4 reprezentantul Combinatului de producție „PRODCOOP“, Natalia Guțan, reprezentantul Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum din Republica Moldova „MOLDCOOP“, Varvara Dulghieru, și juristul Petru Cașu (f.d. 36-40, vol. III). Prin decizia din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Vasile Pușcașu.

S-a casat parțial hotărârea din 26 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, și anume în partea respingerii ca tardive a pretențiilor lui Vasile Pușcașu împotriva Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum din Republica Moldova „MOLDCOOP“ cu privire la obligarea întocmirii carnetului de muncă și repararea prejudiciului moral. În această parte, s-a adoptat o nouă hotărâre, prin care a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Pușcașu împotriva Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum din Republica Moldova „MOLDCOOP“ cu privire la obligarea întocmirii carnetului de muncă și repararea prejudiciului moral.

S-a obligat Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum din Republica Moldova „MOLDCOOP“ să efectueze înscrierile în carnetul de muncă al lui Vasile Pușcașu, fost angajat al Întreprinderii cooperatiste frigorifice „FRIGOCOOP“ din Strășeni a MOLDCOOP, privind raporturile de muncă cu Întreprinderea cooperatistă frigorifică „FRIGOCOOP“ din Strășeni a MOLDCOOP, în condițiile Legii. S-a încasat în beneficiul lui Vasile Pușcașu, din contul Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum din Republica Moldova „MOLDCOOP“, suma de 10 000 lei cu titlu de compensare a prejudiciului moral, iar în partea ce excede pretenția admisă, cerința a fost respinsă ca neîntemeiată. În rest, au fost menținute hotărârea din 26 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, și hotărârea suplimentară din 27 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana (f.d.

86-99). La 14 februarie 2019, Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum din Republica Moldova „MOLDCOOP“ a declarat recurs împotriva deciziei din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și menținerea hotărârii din 26 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana (f.d. 104-111, vol. III).

Prin decizia din 19 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum din Republica Moldova „MOLDCOOP“ și a fost casată decizia din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău în partea emiterii unei noi hotărâri prin care a fost obligată Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum din Republica Moldova „MOLDCOOP“ să efectueze înscrierile în carnetul de muncă al lui Vasile Pușcașu, fost angajat al Întreprinderii cooperatiste frigorifice „FRIGOCOOP“ din Strășeni a MOLDCOOP, privind raporturile de muncă cu Întreprinderea cooperatistă frigorifică „FRIGOCOOP“ din Strășeni a MOLDCOOP, în condițiile Legii, și s-a încasat în beneficiul lui Vasile Pușcașu, din contul Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum din Republica Moldova „MOLDCOOP“, suma de 10 000 lei cu titlu de compensare a prejudiciului moral.

A fost menținută în această parte hotărârea din 26 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, iar în rest, a fost menținută decizia din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 161-172, vol. 5 III). La 04 iulie 2019, Vasile Pușcașu a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 19 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție, solicitând rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Pușcașu (f.d. 174-176, vol. III). În motivarea revizuirii, revizuientul Vasile Pușcașu a invocat temeiurile prevăzute la art. 449 lit. b) și e) din Codul de procedură civilă.

În particular, cu referire la temeiul prevăzut la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuientul a susținut că judecătorul Ala Cobăneanu a participat la emiterea încheierilor din 20 decembrie 2017 și din 21 martie 2018 ale Curții Supreme de Justiție, iar judecătorul Dumitru Mardari a participat la emiterea încheierii din 13 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție. Astfel, revizuientul a făcut trimitere la prevederile art. 49 și 50 alin. (1) lit. d) și e) din Codul de procedură civilă, considerând că judecătorii Ala Cobăneanu și Dumitru Mardari nu urmau să participe la examinarea recursului declarat de Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum din Republica Moldova „MOLDCOOP“ împotriva deciziei din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

De asemenea, revizuientul a afirmat că instanța de recurs nu s-a expus în privința demersurilor depuse în prima instanță cu privire la obligarea Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum din Republica Moldova „MOLDCOOP“ de a prezenta anumite acte în original. În ceea ce privește temeiul prevăzut la art. 449 lit. e) din Codul de procedură civilă, revizuientul a făcut trimitere la răspunsul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. P-364/19-05/2-4830 din 30 iulie 2019, în care este indicat că biroul executiv al MOLDCOOP urmează să efectueze înscrierea în carnetul de muncă al lui Vasile Pușcașu despre concediere.

Studiind materialele dosarului și verificând argumentele invocate în cererea de revizuire depusă de Vasile Pușcașu împotriva deciziei din 19 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire a fi neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, din următoarele raționamente. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Conform art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Potrivit art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei. Astfel, Colegiul relevă că la probarea circumstanțelor conform art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, urmează de avut în vedere că circumstanțele 6 prezentate ca fiind noi trebuie să nu fi fost cunoscute și nici să nu fi putut fi cunoscute revizuentului anterior, dar să fi existat la momentul examinării și soluționării cauzei civile.

Așadar, mijloacele de probă prin care se constată „circumstanțele nou- descoperite” trebuie să fi existat în momentul judecării procesului terminat prin hotărârea revizuită, iar revizuentul să fi fost împiedicat a prezenta aceste probe din împrejurări ce nu depind de voința sa. De asemenea, revizuentul trebuie să dovedească că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, dar să le fi descoperit abia după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

Aici, Colegiul decelează că încheierile din 20 decembrie 2017, din 21 martie 2018 și din 13 martie 2019 ale Curții Supreme de Justiție sunt anexate la materialele cauzei și vizează prezentul litigiu, cât și un alt litigiu declanșat de același Vasile Pușcașu, astfel încât revizuientul nu este în drept să afirme că nu ar fi cunoscut despre participarea judecătorului Ala Cobăneanu la emiterea încheierilor din 20 decembrie 2017 și din 21 martie 2018 ale Curții Supreme de Justiție, precum și despre participarea judecătorului Dumitru Mardari la emiterea încheierii din 13 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție (f.d. 212-213; 214-215, vol. II; f.d. 127- 131, vol. III).

La fel, revizuientul nu este în drept să afirme că nu a cunoscut despre componența completului de judecată care urma să examineze și a examinat recursul declarat de Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum din Republica Moldova „MOLDCOOP“ împotriva deciziei din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău. Or, componența respectivă a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție la data de 14 iunie 2019, adică cu 5 zile înainte de examinarea recursului declarat de Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum din Republica Moldova „MOLDCOOP“ împotriva deciziei din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, iar revizuientul nu a adus niciun argument de ce nu ar fi cunoscut componența completului și din care motiv, după caz, nu a solicitat în timp util recuzarea judecătorilor Ala Cobăneanu și Dumitru Mardari.

Mai mult, Colegiul nu reține nici argumentul revizuientului precum că instanța de recurs nu s-ar fi expus în privința demersurilor depuse în prima instanță cu privire la obligarea Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum din Republica Moldova „MOLDCOOP“ de a prezenta anumite acte în original. Or, revizuirea este o cale de atac de retractare care presupune redeschiderea procedurilor judiciare în privința unei cauze civile. Aceasta nu presupune rejudecarea cauzei în mod implicit, ci doar ca efect al admiterii cererii de revizuire, ceea ce prezumă existența temeiurilor în acest sens. De altfel, poate avea loc o ingerință asupra securității raportului juridic.

Această concluzie derivă din intenția legiuitorului ca revizuirea să nu implice realizarea unui control judiciar, ci determinarea unei noi judecăți, întemeiată pe unele elemente ce nu au putut forma obiectul judecății ce a condus la pronunțarea actului judecătoresc care face obiectul unei căi de atac de retractare. Însă, contrar prevederilor legale, argumentul nominalizat al revizuientului 7 reprezintă, în esență, o tentativă de realizare a controlului judiciar asupra deciziei din 19 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție. Art. 449 lit. e) din Codul de procedură civilă statuează că revizuirea se declară în cazul în care s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere.

Astfel, Colegiul evidențiază că răspunsul Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. P-364/19-05/2-4830 din 30 iulie 2019 nu se atribuie temeiului prevăzut la art. 449 lit. e) din Codul de procedură civilă, deoarece acest răspuns nu este un act judecătoresc (f.d. 187, vol. III). În succesiunea celor relatate, Colegiul relevă că procedura de revizuire prevăzută de art. 449-453 din Codul de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului acestei Convenții, care enunță preeminența principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentale ale preeminenței este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărârilor definitive. Astfel, revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. Având în vedere problemele de drept invocate în speță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vasile Pușcașu împotriva deciziei din 19 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vasile Pușcașu împotriva deciziei din 19 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Pușcașu împotriva Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum din Republica Moldova „MOLDCOOP“, Combinatului de producție „PRODCOOP“ din mun. Chișinău al MOLDCOOP, 8 Întreprinderii cooperatiste frigorifice „FRIGOCOOP“ din Strășeni a MOLDCOOP, lui Petru Cașu, Nataliei Guțan și Varvarei Dulghieru cu privire la obligarea completării carnetului de muncă, încasarea salariului și a compensației pentru concediile nefolosite, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Ala Cobăneanu Dumitru Mardari Victor Burduh Nina Vascan 9