2r-541/19 — cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2r-541/19

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – S. Suvac

Instanța de apel: CA Chișinău – N. Simciuc, G. Dașchevici, A. Panov

DECIZIE

25 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de către Zinaida Codița,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea pe

Acțiuni „Termoelectrica” în interesele Asociației Proprietarilor de Locuințe

Privatizate nr. 54/35 COOP împotriva Zinaidei Codița cu privire la încasarea datoriei

și compensarea cheltuitelor de judecată,

împotriva încheierii din data de 18 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a restituit apelul Zinaidei Codița ca fiind depus în afara termenului legal,

constată:

La 30 noiembrie 2018 Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” (în continuare

SA „Termoelectrica”) în interesele Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate

nr. 54/35 COOP ( în continuare APLP nr. 54/35 COOP) a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Zinaidei Codița, prin care a solicitat încasarea datoriei în

mărime de 38 543,12 lei acumulată pentru perioada ianuarie 2011- octombrie 2018

și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din data de 11 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată, s-a încasat din contul Zinaidei

Codița în beneficiul APLP nr. 54/35 COOP datoria pentru consumul energiei

termice pentru perioada 01 decembrie 2015 - octombrie 2018 în mărime de

14 270,33 lei și în beneficiul SA „Termoelectrica” suma de 428,10 lei cu titlu de

cheltuieli de judecată suportate în legătură cu plata taxei de stat corespunzător

admiterii acțiunii, în rest pretenția cu privire la încasarea datoriei pentru consumul

energiei termice s-a respins ca tardivă, iar pretenția cu privire la încasarea taxei de

stat s-a respins ca fiind neîntemeiată. (f.d. 30,41-46)

Împotriva hotărârii instanței de fond, atât SA „Termoelectrica”, cât și Zinaida

Codița au depus apel nemotivat. (f.d. 32-33,38)

1

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din data de 18 iunie 2019 a restituit

apelul declarat de către Zinaida Codița ca fiind depus în afara termenului legal. (f.d.

53-55)

Prin încheierea din 18 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea

SA „Termoelectrica” privind scutirea de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs cererii

de apel, s-a acordat apelantei termen pentru prezentarea apelului motivat. (f.d.56-

58)

Împotriva încheierii instanței de apel din data de 18 iunie 2019, prin care s-a

restituit apelul Zinaidei Codița ca fiind depus în afara termenului legal, a fost depus

recurs. Recurenta Zinaida Codița a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii

instanței de apel cu remiterea cauzei la examinare în instanța de apel, invocând că

nu a solicitat repunerea în termen pe motiv că este pensionară, nu are studii juridice

și nu cunoștea faptul că urma să solicite repunerea în termen de declarare a apelului.

De asemenea, a mai relatat că împotriva hotărârii instanței de fond a depus apel

și SA „Termoelectrica”, astfel, instanța de apel, chiar dacă apelul depus de către

Zinaida Codița este peste termenul legal, urma să – l interpreteze ca fiind apel

incident și numai în cazul în care va restitui apelul depus de către SA

„Termoelectrica”, apelul depus de către recurentă nu va produce efecte juridice.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la data de 18 iunie

2019, a expediat în adresa recurentei la data de 27 iunie 2019. ( f.d. 59) Recurenta a

recepționat încheierea contestată la data de 03 iulie 2019. ( f.d. 60)

În aceste circumstanțe recursul, declarat de către Zinaida Codița la data de 15

iulie 2019, se consideră a fi depus în termen.

Conform art. 426, alin. (3) din Codul de procedură civilă recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii Curții de

Apel Chișinău din data de 18 iunie 2019.

În conformitate cu art. 427, lit. a) din Codul de procedură civilă instanța de

recurs, după ce judecă recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

Instanța de recurs a constatat că la 16 aprilie 2019 Zinaida Codița a depus apel

împotriva hotărârii din data de 11 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru. (f.d. 38)

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din data de 18 iunie 2019 a restituit

cererea de apel înaintată de către Zinaida Codița ca fiind depusă în afara termenului

legal, iar apelanta nu a solicitat repunerea în termen de declarare a apelului. ( f.d. 53-

55)

Articolul 369, alin. (1), lit. b) din Codul de procedură civilă prevede că instanța

de apel restituie printr-o încheiere cererea, dacă apelul a fost depus în afara

termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a

refuzat să efectueze repunerea în termen.

2

Colegiul reține corectă concluzia instanței de apel cu privire la restituirea

apelului ca fiind tardiv din considerentele ce preced.

Din materialele dosarului rezultă că cauza a fost examinată în procedura

cererilor cu valoare redusă.

Prin prisma art. 2764 din Codul de procedură civilă hotărârea judecătorească

poate fi atacată cu apel, care se examinează în condițiile prezentului cod.

Conform prevederilor art. 362, alin. (1) din Codul de procedură civilă termenul

de declarare a apelului este de 30 zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel.

Articolul 113 al Codului de procedură civilă stipulează că dreptul de a efectua

actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori

stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea

din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Prin prisma normelor enunțate, se constată că Judecătoria Chișinău, sediul

Centru a pronunțat dispozitivul hotărârii la data de 11 martie 2019, termenul limită

de depunere a apelului fiind 10 aprilie 2019, însă Zinaida Codița a depus cererea de

apel la 16 aprilie 2019, respectiv, cu încălcarea termenului prevăzut de art. 362, alin.

(1) din Codul de procedură civilă.

Totodată, instanța de recurs reține că legiuitorul prin art. 116, alin. (1) din Codul

de procedură civilă a acordat posibilitatea părții, care a omis termenul de procedură,

de a solicita repunerea în termen cu prezentarea probelor ce dovedesc imposibilitatea

îndeplinirii actului în termen.

În speță, Zinaida Codița, deși a omis termenul de declarare a apelului, nu a

solicitat repunerea în termen. Argumentul recurentei precum că instanța de apel

urma să stabilească ședința prealabilă pentru a acorda apelantei posibilitatea de a

solicita repunerea în termen, este apreciat critic de instanța de recurs, ori art. 369,

alin. (11) din Codul de procedură civilă prevede posibilitatea și nu obligația instanței

de apel de a convoca ședința prealabilă. În speță, instanța de apel a considerat

inoportun de a convoca ședința prealabilă.

Astfel, faptul neconvocării de către instanța de apel a ședinței prealabile, nu

atrage după sine casarea încheierii instanței de apel, prin care s-a restituit apelul

Zinaidei Codița ca fiind depus în afara termenului legal, ori apelanta Zinaida Codița

la depunerea apelului nu a beneficiat de dreptul său prevăzut la art. 116, alin. (1) din

Codul de procedură civilă și nu a solicitat repunerea în termen de declarare a

apelului.

Zinaida Codița a mai invocat că nu are studii juridice și nu știa despre faptul că

urma să solicite repunerea în termen de declarare a apelului.

Aici, instanța de recurs reține principiul „Nemo censetur ignorare legem”.

Astfel necunoașterea legii nu constituie o justificare a nerespectării ei și nimeni nu

este exonerat de răspundere pe motiv ca nu cunoaște legea. Mai mult ca atât, nimeni

nu poate invoca necunoașterea legii, în cazul în care aceasta a fost publicată, ori în

cazul în care ar fi admisă invocarea necunoașterii legii s-ar ajunge la o stare de

instabilitate juridică și haos, fapt pentru care este general admisă prezumția absolută

a cunoașterii legii. În baza acestei prezumții, toți cetățenii trebuie să cunoască legile,

prezumția neputând fi răsturnata prin proba contrarie.

În urma celor relatate Colegiul reține ca fiind corectă concluzia instanței de apel

privind restituirea apelului Zinaidei Codița pe motivul depunerii în afara termenului

3

legal, ori exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de

procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea

dispune altfel.

Conform jurisprudenței CEDO participanții procesului de judecată urmează să-

și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună

cu bună-credință de drepturile sale procedurale.

Conform art. 56, alin. (3) din Codul de procedură civilă participanții la proces

sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul

abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică

sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

Buna-credință prezumă că partea este obligată la intervale rezonabile de timp

să manifeste diligență și să se intereseze de soarta dosarelor despre care cunosc cu

certitudine că se află pe rolul instanței cu participarea lor și să respecte termenele

prevăzute de lege.

Colegiul reamintește că termenul de apel este considerat un termen imperativ,

absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții

din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Argumentul Zinaidei Codița precum că instanța de apel în cazul constatării că

apelanta a depus apelul în afara termenului legal urma să-l reține ca fiind apel

incident, nu poate fi reținut de instanța de recurs ca fiind întemeiat.

În conformitatea cu prevederile art. 3621, alin. (1) din Codul de procedură civilă

în cadrul procesului în care se judecă apelul depus de apelant, intimatul este în drept,

după expirarea termenului de apel, să depună apel în scris, inclusiv în formă

electronică prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor. Apelul

incident se depune nu mai târziu de data depunerii referinței la cererea de apel

Colegiul reține că legislația procesual civilă prin instituirea principiului

disponibilității în drepturi a participanților la proces a stabilit dreptul procedural al

participanților la proces de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.

În speță, Zinaida Codița, alegându-și modalitatea de apărare, la data de 16

aprilie 2019 a depus cerere de apel, iar instanța de apel corect a reținut cererea ca

fiind apel și l-a restituit ca fiind depus în afara termenului legal.

Totodată, instanța de recurs reține că prin prisma art. 3621, alin. (1) din Codul

de procedură civilă Zinaida Codița dispune de dreptul de a depune apel incident în

cadrul procesului în care se judecă apelul SA „Termoelectrica”, până la data

depunerii referinței.

Prin urmare, instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este

compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru

exercitarea apelului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării

termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în

acest mod, principiul securității raporturilor juridice.

Ținând cont de cele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este legală, iar argumentele invocate sunt neîntemeiate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ ajunge la concluzia de a respinge recursul

și de a menține încheierea instanței de apel.

4

Reieșind din cele expuse, în baza art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de către Zinaida Codița.

Se menține încheierea din data de 18 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

5