2ra-1670/19 — inlaturarea obstacolelor in folosirea terenului prin demolarea gardului si a garajului

2ra-1670/19 — inlaturarea obstacolelor in folosirea terenului prin demolarea gardului si a garajului (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1670/19

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul central (jud. V. Severin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov)

ÎNCHEIERE

25 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Mihail

Panî și Valentina Panî, reprezentați de avocatul Ion Leca

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Zugravu împotriva

lui Mihail Panî și Valentinei Panî cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea

terenului prin demolarea gardului și a garajului și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Mihail Panî și Valentina Panî, reprezentați de

avocatul Ion Leca și menținută hotărârea din 19 decembrie 2018 a Judecătoriei

Orhei sediul central

constată:

La 17 martie 2016, Elena Zugravu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Mihail Panî și Valentinei Panî, intervenient accesoriu Agenția Servicii

Publice cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului prin demolarea

gardului și a garajului și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că în temeiul contractului de donație,

autentificat notarial la 10 iunie 2013, înregistrat cu nr. 4164, Elena Mutu i-a donat

sectorul de teren pentru construcții cu suprafața de 0,2675 ha, casa de locuit și cinci

construcții accesorii situate în sat. Brănești, com. Ivancea r-nul Orhei.

Bunul imobil dat a aparținut Elenei Mutu în baza extrasului din Registrul de

evidență a gospodăriilor a Primăriei Ivancea r-nul Orhei nr. 192 din 12 iunie 2006

1

și titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX din 25 iunie

2006, înregistrat la OCT Orhei cu același număr la 13 septembrie 2006.

Contractul de donație a fost înregistrat la OCT Orhei la 21 iunie 2013.

A relatat că terenul este amplasat lângă drumul de acces în sat. Brănești din

direcția sat. Ivancea și din partea lateral-stânga se mărginește cu terenul lui Mihail

Panî și Valentinei Panî.

Conform declarației sale, până la procurarea gospodăriei de către Mihail și

Valentina Panî, adică până în anul 2010 și până la venirea acestora să locuiască,

gospodăria a aparținut Nadejdei Matcovschi, iar hotarul dintre gospodăriile vizate

era confecționat din gard de piatră, care cu timpul a fost demolat de familia

Matcovschi, care a luat o parte din piatră, iar o parte a mai rămas, lăsată de către

membrii familiei sale, încât gardul dintre aceste două gospodării a dispărut.

A mai menționat că după procurarea și mutarea familiei Panî în gospodăria

lui Matcovschi, au început să reconstruiască gardul între gospodăriile acestora.

Abaterea de la linia hotarului a început în luna mai 2015, prin construcția

unui garaj, o porțiune a căruia a intrat pe teritoriul gospodăriei ei. La fel, familia

Panî a început să construiască și gardul, ocolind și împrejmuind porțiunea pe care

a fost construit garajul.

Observând abaterea admisă de familia Panî, la data de 11 mai 2015, s-a

adresat la Primăria com. Ivancea r-nul Orhei cu cerere privind stabilirea hotarului

sectorului de teren cu nr. cadastral XXXXX, care-l deține cu drept de proprietate

privată.

În cadrul examinării cererii, la 22 mai 2015 și la 17 iunie 2015 specialiștii

OCT Orhei împreună cu specialiștii Primăriei com. Ivancea, la fața locului au

efectuat măsurările și actualizarea planului cadastral și au stabilit că familia Panî a

acaparat ilegal 59 m.p. din lotul cu nr. cadastral XXXXX ce-i aparține cu drept de

proprietate.

Conform planului geometric al bunului recepționat la 22 iunie 2015 de OCT

Orhei și aprobat de primarul com. Ivancea r-nul Orhei, pe porțiunea hotarului 20-

12 se observă deviere a hotarului dintre terenurile familiei Zugravu și familiei Panî,

prin ocuparea a 59 m.p. din terenul său de către familia Panî.

Suplimentar, a mai declarat că la data de 14 iulie 2015, a depus plângere la

Inspectoratul de Poliție Orhei, prin care a solicitat ca în privința lui Mihail Panîsă

să fie întocmit un proces-verbal cu privire la contravenție pe faptul ocupării

nelegitime a 59 m.p. de teren.

Prin ordonanța procurorului în Procuratura r-lui Orhei, Igor Berladean din 28

septembrie 2015, s-a refuzat în pornirea urmăririi penale pe motivul lipsei

elementelor componenței de infracțiune prevăzute de art. 193 Cod penal și a pornit

o procedură contravențională în privința lui Mihail Panî în baza art. 116 alin. (2)

Cod contravențional, care a fost expediată pentru examinare Secției Control

Ecologic Orhei. La solicitarea adresată procurorului de a informa despre rezultatul

examinării procesului contravențional din 28 septembrie 2015, prin răspunsul din

2

8 februarie 2016 a fost informată că Procuratura r-nului Orhei nu dispune de careva

informații privind decizia adoptată pe marginea cazului.

La 12 februarie 2016, în adresa familiei Panî a fost expediată o cerere

prealabilă, prin care a solicitat eliberarea benevolă a terenului ce-i aparține pe

porțiunea 20-12 a hotarului indicat în planul geometric, până la data de 1 martie

prealabilă la 23 februarie 2016, însă până la 15 martie 2016 acesta nu a răspuns la

cerere, prin ce a ignorat solicitarea examinării litigiului pe cale amiabilă.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 12, 19, 84, 87 alin. (1) lit.

j), alin. (2), 90 lit. i), 94, 166-167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, înlăturarea obstacolelor create de către Mihail

Panî și Valentina Panî în folosirea sectorului de teren cu suprafața de 59 m.p.,

amplasat în hotarul terenului cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 0,2675 ha

din XXXXX, prin demolarea gardului pe porțiunea 12-20 a hotarului terenului

indicat în planul geometric al bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX întocmit la

17 iunie 2015 și a garajului amplasat pe sectorul de teren cu suprafața de 59 m.p.,

încasarea în mod solidar a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 19 decembrie 2018 a Judecătoriei Orhei sediul central, a

fost admisă cererea de chemare în judecată, fiind obligați Mihail Panî și Valentina

Panî să înlăture din cont propriu toate obstacolele în vederea executării dreptului

de proprietate a Elenei Zugravu asupra imobilului cu nr. cadastral XXXXX cu

suprafața de 0,2675 ha din XXXXX, prin demolarea gardului pe porțiunea 12-20 a

hotarului terenului indicat în planul geometric al bunului imobil cu nr. cadastral

XXXXX întocmit la 17 iunie 2015 și a garajului amplasat pe sectorul de teren cu

suprafața de 59 m.p., ce aparține Elenei Zugravu.

A fost încasată în mod solidar de la Mihail Panî și Valentina Panî în

beneficiul Elenei Zugravu suma în mărime de 165 de lei cu titlu de taxă de stat

achitată la depunerea acțiunii și suma de 1200 de lei cu titlu de taxă de stat.

Prin decizia din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Mihail Panî și Valentina Panî și menținută hotărârea din 19

decembrie 2018 a Judecătoriei Orhei sediul central.

Instanțele de judecată au stabilit că potrivit planului geometric al bunului

imobil în litigiu recepționat la 22 iunie 2015 de OCT Orhei și aprobat de Primarul

com. Ivancea r-nul Orhei, pe porțiunea hotarului 12-20 se constată deviere a

hotarului dintre terenurile familiilor Zugravu și Panî, prin ocuparea a 59 m.p. din

terenul, ce-i aparține Elenei Zugravu de către Mihail și Valentina Panî.

Totodată, instanțele au conchis că la materialele dosarului lipsesc probe ce ar

dovedi că construcțiile inaugurate de către Mihail și Valentina Panî ar fi autorizate.

Mai mult, aceste construcții au fost edificate cu încălcarea normativelor în

construcții, dar și cu violarea dreptului de proprietate a Elenei Zugravu.

La 20 iunie 2019, Mihail Panî și Valentina Panî au declarat recurs împotriva

deciziei din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia,

3

casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului au indicat că la emiterea hotărârilor contestate nu a

fost aplicată legea care urma să fie aplicată, a fost aplicată o lege care nu trebuia să

fie aplicată, a fost interpretat în mod eronat legea.

Au considerat ca neîntemeiate afirmațiile instanței de judecată, precum că

abaterea de la linia de hotar a inceput în anul 2015, prin construcția unui garaj, o

porțiune a căruia a întrat pe teritoriul gospodăriei Elenei Zugravu și au început să

construească gardul, ocolind și împrejmuind porțiunea unde a fost construit garajul.

Aceste circumstanțe sunt contrare probelor acumulate în ședința de judecată.

Au menționat că în instanța de judecată au fost audiați martori, care au declarat că

garajul a fost contruit pe locul unde s-a aflat cândva un sarai pentru vite și a fost

contruit nemijlocit pe teritoriul lor, pâna la lina de hotar.

Mai mult, gardul din plasa metalică a fost cu 30-40 ani în urmă, așa și a ramas

la momentul de față, fapt dovedit prin fotografiile anexate la materialele dosarului.

La întocmirea planului cadastral sau geometric, care au stat la baza

contractului de vânzare-cumpărare dintre ei și Nadejda Matcovschi, cât și la baza

contractului de donație a Elenei Mutu, suprafața terenurilor se consideră

aproximativă și poate fi precizată doar la stabilirea hotarului fix.

În luna iunie 2015, de către specialiștii OCT Orhei au fost efectuate

măsurările necesare pentru stabilirea hotarelor și întocmirea planului geometric.

Pe data de 17 iunie 2015, Primăria com. Ivancea a stabilit hotarele dintre

gospodăria lor și a Elenei Zugravu și a intocmit actul de stabilire a hotarelor în lipsa

lor, cu toate că conform Legii cadastrului bunurior imobile, actul de constatare se

intocmește cu proprietarii adiacenți.

Au specificat că conform actului și schemei de stabilire a hotarelor, care este

parte componentă a actului de stabilire a hotarelor și a planului geometric, s-a

stabilit că hotarul dintre ei nu este o linie dreptă, cum este arătat în contractul de

donație și în contractul de vânzare-cumpărare, însă este una curbă, terenurile se

suprapun unul pe altul.

Au evidențiat că litigiul cu Elena Zugravu este un litigiu de hotar, care poate

fi soluționat de către administrația publică locală prin constatarea anume a hotarelor

dintre părți, însă instanța de judecată nu a dat nicio apreciere actului de stabilire a

hotarelor.

Mai cu seamă în hotărârea instanței de judecată nici nu este menționat despre

actul de constatare a hotarelor, care este un act administrativ și care n-a fost

examinat de către instanța de judecată și pus la baza hotărârii instanței de judecată.

Au considerat că dacă Elena Zugravu nu era de acord cu actul de stabilire a

hotarelor, atunci ea urma să atace actul de stabilire a hotarelor, stabilite de către

Primăria com. Ivancea în contencios administrativ în termenul stabilit, conform art

15/2 alin. (4) din Legea cadastrului bunurilor imobile.

4

Au conchis că instanța de judecată a aplicat eronat normele de drept material,

a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, nu a aplicat legea care urma să fie

aplicată.

Au considerat că în privința construcției garajului, instanța de judecată urma

să aplice prevederile privind autorizația executării lucrărilor de construcție.

Dat fiind faptul, că la transmiterea terenurilor în proprietate privată în urma

măsărărilor primare masive a fost stabilit doar hotarul general dintre terenurile

adiacente și nu a fost stabilit hotarul la fața locului, în legătură cu obiecțiile apărute

în privința hotarului a și fost stabilit hotarul dintre gospodarii cu adoptarea actului

de stabilire a hotarului.

În contextul acesta au remarcat că însăși Elena Zugravu a depus cerere

privind stabilirea hotarelor, ea a fost de acord cu hotarele stabilite prin actul din 17

iunie 2019.

În privința micșorării terenului de pamânt Elenei Zugravu cu 59 m.p. nici

instanța de judecată de fond, nici instanța de apel nu au argumentat-o, dat fiind

faptul că această micșorare putea proveni și de alți vecini, la care n-au fost efectuate

măsurile necesare, cât și în privința majorării terenului de pamânt a lor, terenul care

de asemenea n-a fost măsurat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 25 aprilie 2019, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 225), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurenți la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursul în termenul legal.

La 23 august 2019, Elena Zugravu a depus referință la recursul declarat de

Mihail Panî și Valentina Panî, reprezentați de avocatul Ion Leca, prin care a solicitat

respingerea recursului ca fiind neîntemeiat.

Examinând temeiurile recursului declarat de Mihail Panî și Valentina Panî,

reprezentați de avocatul Ion Leca, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

5

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mihail Panî și Valentina Panî,

reprezentați de avocatul Ion Leca nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în

materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța

de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă

argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

6

de Mihail Panî și Valentina Panî, reprezentați de avocatul Ion Leca urmează a fi

considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Mihail Panî și Valentina Panî,

reprezentați de avocatul Ion Leca împotriva deciziei din 26 martie 2019 a Curții de

Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

7