2ra-1229/20 — cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului comun și stabilirea modului de folosință a terenului

2ra-1229/20 — cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului comun și stabilirea modului de folosință a terenului (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1229/20

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău (jud. S. Papuha)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima)

DECIZIE

4 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul declarat de către Svetlana Titareva

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Svetlanei Titareva

împotriva Raisei Negherițina și Dianei Ianina cu privire la înlăturarea obstacolelor

în folosirea terenului comun și stabilirea modului de folosință a terenului

împotriva deciziei din 26 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de Raisa Negherițina și Diana Ianina, casată hotărârea

din 29 septembrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău și emisă o nouă

hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 5 mai 2014, Svetlana Titareva, reprezentată de avocatul Cristina Sultan a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Raisei Negherițina și Dianei Ianina,

intervenient accesoriu Primăria municipiului Chișinău cu privire la înlăturarea

obstacolelor în folosirea terenului comun și stabilirea modului de folosință a

terenului.

În motivarea acțiunii a invocat că împreună cu fiica, feciorul și nepotul,

locuiește în mun. XXXXX str. XXXXX, începând cu anul 1983.

Potrivit contractului de donație nr. 1/2-844 din 29 iulie 1983, adeverinței

nr. 316 eliberată de biroul tehnic de inventariere la 19 august 1983, extrasului din

Registrul bunurilor imobile eliberat la 26 aprilie 2013, planului de amplasament a

construcțiilor și amenajărilor din 15 aprilie 2013 a imobilului, pe terenul municipal

cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,1927 ha, sunt amplasate câteva

construcții - case individuale de locuit și construcții accesorii, dintre care:

- construcția cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 118,7 m2;

- construcția cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 89,4 m2;

1

- construcția cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 23,6 m2;

- construcția cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 6,5 m2.

A comunicat reclamanta că potrivit datelor din Registrul bunurilor imobile,

deține în proprietate privată 1/4 cotă-parte din toate construcțiile nominalizate,

temeiul înscrierii fiind contractul de donație nr. 1/2-844 din 29 iulie 1983, Raisa

Negherițina deține în proprietate privată 1/2 cotă-parte din bunuri, iar Daiana Ianina

- 1/4 cotă-parte.

În actele sale de proprietate și ale pârâtelor privind construcțiile respective,

este expres indicat despre parcela de pământ pe lângă construcțiile menționate și

anume, ograda care este în folosință comună a coproprietarilor pe termen

nedeterminat și care constituie 600 m2.

Cu toate acestea, până în prezent, familia sa nu are acces liber în această

porțiune de teren - ograda comună, ce constituie proprietate municipală,

nemaivorbind de toate incomoditățile pricinuite de această situație, în general,

deoarece pârâtele, în calitate de vecini și coproprietari ai construcțiilor, au creat

obstacole în folosirea ogrăzii comune prin instalarea ilegală a unui gard și îngrădirea

accesului liber prin poartă la intrare în această ogradă comună.

A evidențiat că toate acțiunile întreprinse întru înlăturarea gardului și obținerii

accesului în ograda comună se finalizau cu amenințări, acostări și tulburarea ordinii

publice din partea pârâtelor.

La 3 martie 2014, prin intermediul reprezentantului său, dânsa a adresat o

cerere prealabilă în adresa Raisei Negherițina și Dianei Ianina, recepționată la

4 martie 2014, la care însă pârâtele nu au răspuns și continuă să folosească unilateral

și ilegal ograda comună, situată pe terenul care nu le aparține cu drept de proprietate

privată, dar care a fost atribuit în folosință comună tuturor coproprietarilor

construcțiilor situate pe acest teren.

Astfel, a considerat că pârâtele, prin acțiunile sale, îi încalcă grav dreptul de

folosință asupra ogrăzii comune și a terenului aferent construcțiilor ce-i aparțin cu

drept de proprietate.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 2, 3, 23, 27, 28, 42, 65, 86,

96 Cod funciar, art. 8-11, 377, 424-427, 410-411, 496-497, 514, 572-573, 602 Cod

civil, Legii cu privire la proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale,

art. 55, 56, 59, 67,68, 81, 118, 119, 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, obligarea pârâtelor de a înlătura din cont propriu

obstacolele (gardul instalat, blocarea intrărilor) în folosirea terenului comun al

coproprietarilor construcțiilor din str. XXXXX mun. XXXXX, stabilirea modului de

folosință proporțional cotelor-părți deținute de coproprietarii construcțiilor cu

nr. cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, cu indicarea mărimii și

hotarelor sectoarelor transmise în folosința pârâtelor din terenul cu nr. cadastral

XXXXX, recunoașterea modului de folosință comună a ogrăzii cu suprafața de 600

m2 din str. XXXXX mun. XXXXX, nr. cadastral XXXXX, coproprietarilor

construcțiilor de pe terenul municipal cu nr. cadastral XXXXX.

2

Prin încheierea din 3 septembrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău,

a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Consiliul municipal

Chișinău.

Prin hotărârea din 29 septembrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău,

a fost admisă acțiunea.

Au fost obligate Raisa Negherițina și Diana Ianina să înlăture, din cont

propriu, obstacolele (gard instalat, blocarea intrărilor) în folosirea terenului din uzul

comun al coproprietarilor construcțiilor situate pe terenul municipal din

mun. XXXXX, str. XXXXX.

A fost stabilit modul de folosință proporțional cotelor-părți deținute de

coproprietarii construcțiilor cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, cu indicarea mărimii și hotarelor sectoarelor ce se transmit în folosință

Raisei Negherițina, Dianei Negherițina (Ianina) și Svetlanei Titareva din terenul cu

nr. cadastral XXXXX, aferent construcțiilor cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX.

A fost recunoscut modul de folosință comună a ogrăzii cu suprafața de 600 m2

din str. XXXXX mun. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX - teren proprietate

municipală, coproprietarilor Svetlana Titareva, Raisa Negherițina, Diana

Negherițina (Ianina) ai construcțiilor cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX de pe terenul municipal cu nr. cadastral XXXXX.

A fost încasată de la Raisa Neghirițina și Diana Neghirițina (Ianina) în mod

solidar în beneficiul Svetlanei Titareva suma de 12 346,2 de lei cu titlu de cheltuieli

de judecată.

Prin decizia din 18 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Raisa Neghirițina și Diana Ianina, casată hotărârea din 29 septembrie

2015 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău și emisă o nouă hotărâre, prin care a fost

respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 12 octombrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de Svetlana Titareva, reprezentată de avocatul Natalia Gratii, casată

decizia din 18 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău și remisă cauza la rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată.

La 18 februarie 2020, în cadrul instanței de apel Svetlana Titareva a depus

cerere de concretizare a cerințelor, prin care a solicitat obligarea pârâtelor Raisa

Negherițina și Diana Negherițina/Ianina din cont propriu să înlăture obstacole (gard

instalat, blocarea intrărilor) în folosirea terenului de uz comun al coproprietarilor

construcțiilor, situate pe terenul municipal aflat în mun. Chișinău str-la XXXXX,

prin demolarea gardului și deschiderea intrărilor la ograda de folosință comună,

stabilirea modului de folosință a sectorului de teren din mun. Chișinău str-la

XXXXX cu nr. cadastral XXXXX conform anexei nr. 2 la Raportul de expertiză

judiciară nr. 2677- 2690 din 26 noiembrie 2019: pârâtelor/apelantelor Raisa

Negherițina, Diana Negherițina/Ianina - partea I - 893,0 m2 cu sectorul de teren

marcat de punctele a-2-3-4-5-c-a (distanța dintre punctele este indicată în tabelul 2

și hașurată în anexa nr. 2 cu colorant de culoarea roșie), Svetlanei Titareva - partea

II - 298 m2 cu sectorul de teren marcat de punctele 1-a-c-b-10-1 (distranța dintre

3

puncte este indicată în tabelul 2 și colorată în anexa nr. 2 cu colorant de culoare

verde), recunoașterea după toți coproprietari ai construcțiilor cu nr. cadastrale

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, Raisa Negherițina, Diana Neghrițina/Ianina

și Svetlana Titareva modul de folosință a ogrăzii comune cu suprafața comună de

705 m2 cu sectorul de teren marcat de punctele b-c-5-6-7-8-9-b (distanța dintre

punctele este indicată în tabelul nr. 2 și colorată în anexa nr. 2 cu colorant de culoare

galbenă), precum și încasarea din contul Raisei Negherițina și Dianei

Negherițina/Ianina în beneficiul ei a cheltuielilor de judecată în mărime de 32 944,20

de lei.

Prin decizia din 26 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Raisa Negherițina și Diana Ianina, casată hotărârea din

29 septembrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău și emisă o nouă hotărâre,

prin care a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

La 10 iulie 2020, Svetlana Titareva a declarat recurs împotriva deciziei din

26 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

integrală a deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,

considerând-o ilegală și neîntemeiată.

Instanța de apel în mod greșit a luat în considerație, la baza emiterii deciziei,

declarațiile numai a unui martor Svetlana Onica, care a declarat că gardul a fost

construit de către Fiodor Morari încă în anul 1957, dar nu a luat în considerație

probele veridice anexate la materialele dosarului și anume, faptul că însăși intimatele

în referință au recunoscut faptul instalării gardului și porților fără autorizarea lor,

îngrădind accesul liber în ogradă comună.

În baza contractului de donație nr. 1/2-844 din 29 iulie 1983, adeverinței

nr. 316 biroului tehnic de inventariere din 19 august 1983, planului de amplasament

a construcțiilor și amenajărilor din 15 aprilie 2013 a imobilului este prezentat planul

parcelei de pământ pe care sunt amplasate construcțiile, precum și terenul aferent

acestor construcții.

Astfel, cu linie întreruptă este evidențiat hotarul terenului destinat folosinței

comune a tuturor coproprietarilor construcțiilor în cauză, dar nu este niciun fel de

gard pe terenul respectiv, ce confirmă ilegalitatea și neautorizarea instalării acestui

gard, însăși intrarea în ogradă comună din stradă (mun. XXXXX str-la XXXXX)

este prezentată sub formă de unică poartă de intrare.

În planul lotului nr. cadastral XXXXX cu indicarea construcțiilor sub lit. A,

B, a, a1, b, b1 de din str-la XXXXX mun. Chișinău din 14 august 2009 nu este niciun

fel de linie/gard care ar împărți acest lot.

Potrivit dosarului de inventariere tehnică de casă Raisa Negherițina nr. 316

din 1 decembrie 1987, la fel în copia planului lotului de pământ nu este niciun semn

de existență de un gard.

Așadar, a invocat recurenta că cele menționate confirmă faptul că din anul

1956 până în anul 1990, când a devenit proprietară a ¼ cotă-parte din imobil în baza

contractului de donație din 29 iulie 1983, nu exista poarta și nu a fost instalat gardul,

folosind în mod liber unicul acces la imobilul său.

4

Prin urmare, gardul și poarta au fost instalate după dobândirea în proprietate

de către ea a cotei-părți din imobil, fiindu-i încălcat dreptul ei la acces liber la

imobilul propriu.

Faptul existenței gardului era stabilit și de Inspectoratul de Poliție Rîșcani prin

scrisoarea nr. T-869 din 24 mai 2013.

Intimatele au fost avertizate de nenumărate ori pentru neadmiterea creării

obstacolelor la folosirea ogrăzii comune, fiindu-le cerută demolarea gardul instalat

neautorizat în baza răspunsulor Preturii Rîșcani mun. Chișinău nr. 06/T-249/12 din

23 iulie 2012 și nr. 06/T-302/3/13 din 9 ianuarie 2014.

Instanța de apel nu a luat în considerație prevederile hotărârii judecătorești din

30 septembrie 1959, prin care a fost împărțit terenul cu ograda comună de 662 m2,

lăsând în folosință comună a coproprietarilor construcțiilor, o parte din teren aferent

de 500 m2 lui Fiodor Morari-Malahovschi, o parte din teren aferent de 500 m2 -

Feodosiei Morari-Malahovschi și o parte din teren aferent de 992 m2 - Raisei

Negherițina.

A evidențiat că prin hotărârea menționată, definitivă și irevocabilă, nefiind

contestată de careva părți (fapt ce a fost probat prin răspunsul nr. 1213 din 30 martie

2015 al Archivei Naționale a RM) a fost stabilit volumul drepturilor de folosință

asupra terenului aferent și de folosință a ogrăzii comune, iar sancționarea pentru

încălcările respective conform art. 96 Codului funciar, nu scutește persoanele

culpabile de la obligațiunile de la lichidarea încălcărilor comise.

Prin urmare, instanța de apel nu a luat în considerație prevederile art. 123

alin. (2) CPC.

A comunicat că, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 2677-2690 din

26 noiembrie 2019, expertului judiciar al Laboratorului de Expertize Judiciare în

Construcții și Evaluare al Centrului Național de Expertize Judiciare de pe lângă

Ministerul Justiției al RM a propus două variante a modalităților de folosință a

terenului cu nr. cadastral XXXXX situat în mun. XXXXX str-la XXXXX, astfel, la

17 februarie 2020, reprezentantul ei a depus o cerere de conretizare a cerințelor.

Instanța de apel nu a luat în considerație și raportul de expertiză judiciară

nr. 2677-2690 din 26 noiembrie 2019, care a fost dispus însăși de către instanța de

apel, în care expertul a identificat gardul, instalațiile (linia de culoare verde în Anexa

nr. 3) care îngrădesc accesul coproprietarilor la terenul cu suprafața de 600 m2 de

folosință comună și se vede cine efectiv se folosește de acest teren.

A menționat că familia sa până la momentul de față nu are acces liber prin

poartă la intrare în ograda de folosință comună pe motiv că intimatele au instalat

ilegal gardul, prin ce i-au creat reale obstacole în folosirea ogrăzii comune.

La fel, a precizat recurenta că deține cu drept de proprietate ¼ cotă-parte și în

construcția cu nr. cadastral XXXXX.02 (lit. B), care de fapt se află în ograda de

folosință comună și nu are acces la construcția dată, deoarece dintr-o parte este

instalat gardul, iar din altă parte ograda este închisă prin instalarea porților de intrare,

care sunt permanent închise, dânsa neavând cheile.

A remarcat că prin acțiunile și instalațiile ilegale și neautorizate ale intimatelor

se limitează și dreptul ei de proprietate asupra construcțiilor cu nr. cadastral

5

XXXXX.02 (lit. B), pentru care în fiecare an achită impozit pe imobil și care este

protejat și garantat de către stat fiecărui cetățean al RM în baza Constituției RM,

Codului civil și altor acte normative.

La 29 iulie 2020, în adresa Raisei Negherițina, Dianei Ianina (Negherițina),

avocatului Andrei Beruceașvili și Consiliului municipal Chișinău a fost expediată

copia cererii de recurs depusă de Svetlana Titareva, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la

materialele dosarului (f. d. 24 vol. III), fiind recepționată de către avocatul Andrei

Beruceașvili și Consiliul municipal Chișinău la 3 august 2020, și de către Raisa

Negherițina la 6 august 2020, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la

actele cauzei (f. d. 25-27 vol. III).

La 24 august 2020, Diana Ianina (Negherițina), reprezentată de avocatul

Andrei Beruceașvili a depus referință la recursul declarat de Svetlana Titareva,

solicitând declararea inadmisibilității recursului.

Până la data stabilită pentru examinarea recursului, în adresa Curții Supreme

de Justiție, alte referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 11 iunie 2020, ceea ce se atestă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 237

vol. II), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurenți la

materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 10 iulie 2020 în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa decizia instanței de apel cu remiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel

și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

După cum denotă actele cauzei, Svetlana Titareva, reprezentată de avocatul

Cristina Sultan înaintând acțiunea în judecată împotriva Raisei Negherițina și Dianei

Ianina, intervenienți accesorii Primăria municipiului Chișinău și Consiliul municipal

6

Chișinău, a solicitat obligarea pârâtelor de a înlătura din cont propriu obstacolele

(gardul instalat, blocarea intrărilor) în folosirea terenului comun al coproprietarilor

construcțiilor din str. XXXXX mun. XXXXX, stabilirea modului de folosință

proporțional cotelor-părți deținute de coproprietarii construcțiilor cu nr. cadastrale

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, cu indicarea mărimii și hotarelor

sectoarelor transmise în folosința pârâtelor din terenul cu nr. cadastral XXXXX,

recunoașterea modului de folosință comună a ogrăzii cu suprafața de 600 m2 din str.

XXXXX mun. XXXXX, nr. cadastral XXXXX, coproprietarilor construcțiilor de pe

terenul municipal cu nr. cadastral XXXXX.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis acțiunea și le-a

obligat pe Raisa Negherițina și Diana Ianina să înlăture, din cont propriu, obstacolele

(gard instalat, blocarea intrărilor) în folosirea terenului din uzul comun al

coproprietarilor construcțiilor situate pe terenul municipal din mun. Chișinău, str.

Sf. Andrei 43, a stabilit modul de folosință proporțional cotelor-părți deținute de

coproprietarii construcțiilor cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, cu indicarea mărimii și hotarelor sectoarelor ce se transmit în folosință

Raisei Negherițina, Dianei Negherițina (Ianina) și Svetlanei Titareva din terenul cu

nr. cadastral XXXXX, aferent construcțiilor cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX.02,

XXXXX, XXXXX, a recunoscut modul de folosință comună a ogrăzii cu suprafața

de 600 m2 din str. XXXXX mun. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX - teren

proprietate municipală, coproprietarilor Svetlana Titareva, Raisa Negherițina, Diana

Negherițina (Ianina) ai construcțiilor cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX de pe terenul municipal cu nr. cadastral XXXXX și a încasat de la Raisa

Neghirițina și Diana Neghirițina (Ianina) în mod solidar în beneficiul Svetlanei

Titareva suma de 12 346,2 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Este cert și faptul că la 19 octombrie 2015, Raisa Negherițina și Diana Ianina

au declarat apel împotriva hotărârii din 29 septembrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani

mun. Chișinău (f. d. 184).

Prin încheierea din 21 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost dispusă

efectuarea expertizei tehnice (la fața locului) pentru stabilirea modului de folosință

a terenului municipal aflat în folosință comună din str. XXXXX mun. XXXXX, cu

încredințarea efectuării expertizei Centrului Național de Expertize Judiciare de pe

lângă Ministerul Justiției al RM (f. d. 110-115 vol. II).

Iar la 18 februarie 2020, Svetlana Titareva a depus cerere de concretizare a

cerințelor, prin care a solicitat obligarea pârâtelor Raisa Negherițina și Diana

Negherițina/Ianina din cont propriu să înlăture obstacolele (gard instalat, blocarea

intrărilor) în folosirea terenului de uz comun al coproprietarilor construcțiilor, situate

pe terenul municipal aflat în mun. XXXXX str-la XXXXX, prin demolarea gardului

și deschiderea intrărilor la ograda de folosință comună, stabilirea modului de

folosință a sectorului de teren din mun. XXXXX str-la XXXXX cu nr. cadastral

XXXXX conform anexei nr. 2 la Raportul de expertiză judiciară nr. 2677- 2690 din

26 noiembrie 2019: pârâtelor/apelantelor Raisa Negherițina, Diana

Negherițina/Ianina - partea I - 893,0 m2 cu sectorul de teren marcat de punctele a-2-

3-4-5-c-a (distanța dintre punctele este indicată în tabelul 2 și hașurată în anexa nr.

7

2 cu colorant de culoarea roșie), Svetlanei Titareva - partea II - 298 m2 cu sectorul

de teren marcat de punctele 1-a-c-b-10-1 (distranța dintre puncte este indicată în

tabelul 2 și colorată în anexa nr. 2 cu colorant de culoare verde), recunoașterea după

toți coproprietari ai construcțiilor cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, Raisa Negherițina, Diana Neghrițina/Ianina și Svetlana Titareva modul de

folosință a ogrăzii comune cu suprafața comună de 705 m2 cu sectorul de teren

marcat de punctele b-c-5-6-7-8-9-b (distanța dintre punctele este indicată în tabelul

nr. 2 și colorată în anexa nr. 2 cu colorant de culoare galbenă), precum și încasarea

din contul Raisei Negherițina și Dianei Negherițina/Ianina în beneficiul ei a

cheltuielilor de judecată în mărime de 32 944,20 de lei.

Judecând apelul declarat de către Raisa Negherițina și Diana Ianina, instanța

de apel prin decizia din 26 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a admis apelul,

a casat hotărârea din 29 septembrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău și a

emis o nouă hotărâre, prin care a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la

caz și criticile aduse în recurs, instanța de recurs conchide însă că decizia instanței

de apel din 26 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău este adoptată cu încălcarea

legislației procedurale, respectiv nu poate fi menținută.

În conformitate cu art. 373 alin. (1) CPC, instanța de apel verifică, în limitele

cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea

legii în primă instanță.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată și din

specificul obiectului acțiunii în cauză, instanța de recurs reține că contrar acestor

prevederi, instanța de apel judecând apelul a trecut în mod superficial asupra

motivelor invocate în apel, circumstanțelor cauzei și cadrului legal, fără a da o

apreciere cuvenită pretențiilor formulate în prezentul litigiu în raport cu materialul

probator și normele de drept ce reglementează acest aspect.

Colegiul notează că instanței de judecată îi revine o deosebită atenție de a

determina raportul material-litigios dintre părți întru constatarea corectă a

specificului obiectului acțiunii civile și temeiului acesteia. Or, reieșind din acestea,

instanța de judecată urmează să stabilească obiectul probațiunii pe cauza dedusă

judecății, circumstanță care presupune în sine conturarea faptelor juridice prin care

se justifică pretențiile și obiecțiile părților și fără de care este imposibilă soluționarea

justă a litigiului.

Așadar, în speță, instanța de recurs, constată ca fiind pripită concluzia instanței

de apel în sensul că odată ce gardul pe terenul din str-la XXXXX mun. XXXXX a

fost construit de fostul proprietar Fiodor Morari-Malahovschii, iar posesiunea

terenului în această formă a fost transmisă prin succesiune către Olga Morari-

Malahovscaia, iar de la aceasta prin donație către Svetlana Titareva, ultima a tolerat

posesiunea de fapt, ca urmare netemeinicia acțiunii cu privire la înlăturarea

obstacolelor în folosirea terenului comun

Și asta deoarece, instanța de apel a ajuns la o astfel de concluzie fără a constata

existența actului juridic care ar confirma construirea gardului în mod legal de către

8

fostul proprietar Fiodor Morari-Malahovschii, transmis prin succesiune, în final

Svetlanei Titareva, precum și faptul dacă în speță este vorba despre o tolerare a

posesiunii de fapt de către Svetlana Titareva, în situația în care Svetlana Titareva

solicită înlăturarea obstacolelor de către Raisa Negherițina și Diana

Negherițina/Ianina în folosirea terenului municipal din str-la XXXXX mun.

XXXXX.

Totodată, la caz se constată că instanța de apel, judecând apelul declarat de

către Raisa Negherițina și Diana Ianina, contrar prevederilor art. 373 alin. (1) CPC,

nu s-a expus asupra cererii de concretizare a cerințelor depusă de Svetlana Titareva

la data de 18 februarie 2020, în cadrul instanței de apel, cu privire la stabilirea

modului de folosință a terenului și ogrăzii comune din mun. Chișinău str-la

Sf. Andrei nr. 43.

Or, cererea de concretizare a parvenit ca rezultat al efectuării raportului de

expertiză judiciară nr. 2677-2690 din 26 noiembrie 2019 de către Centrul Național

de Expertize Judiciare, ordonată prin încheierea din 21 februarie 2017 a Curții de

Apel Chișinău, având în vedere că soluția primei instanțe cu privire la stabilirea

modului de folosință a terenului a fost dictată în mod general, fără concretizarea

hotarelor (f. d. 198-205 vol. II).

Față de toate aceste considerente și având în vedere că decizia instanței de

apel a fost adoptată cu încălcarea legislației procedurale, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a remite cauza

spre rejudecare în instanța de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată

de instanța de recurs.

În atare cirsumstanțe, se decide casarea integrală a deciziei instanței de apel și

trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel pentru a se asigura părților o

judecare efectivă a cauzei în ordine de apel, ca garanție a legalității și temeiniciei

actului judecătoresc care va fi adoptat.

În conformitate cu 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Svetlana Titareva.

Se casează integral decizia din 26 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Svetlanei Titareva împotriva

Raisei Negherițina și Dianei Ianina cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea

terenului comun și stabilirea modului de folosință a terenului, cu remiterea cauzei

spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Mariana Pitic

9

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

10