2r-543/19 — cu privire la încasarea sumei

Dosarul nr. 2r-543/19

Instanța de fond: Judecătoria Drochia, sediul Glodeni – A. Țihonschi

Instanța de apel: CA Bălți – I. Grosu, A. Ciobanu, A. Garbuz

DECIZIE

25 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecători Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Ministerul

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale împotriva lui Evgheni Goroșciuc cu privire la

încasarea sumei,

împotriva încheierii din data de 01 august 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care

s-a restituit apelul declarat de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

din motivul neîndeplinirii indicațiilor instanței de apel,

constată:

La 24 august 2018 Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Evgheni Goroșciuc, prin care a solicitat

încasarea sumei de 134 110,0 lei cu titlu de cheltuieli de instruire a studenților și

rezidenților din cadrul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae

Testimițeanu”.

Prin hotărârea din data de 29 martie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul

Glodeni s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Ministerul

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. ( f.d. 90,94-97)

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 22 aprilie 2019 Ministerul

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a depus apel preventiv, prin care a solicitat

admiterea apelului și casarea hotărârii contestate. ( f.d. 100-101)

Prin încheierea din data de 07 iunie 2019 Curtea de Apel Bălți nu a dat curs

cererii de apel depuse de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale,

acordându-i termen până la 31 iulie 2019, ora 16.00 pentru a prezenta apelul motivat

și probele invocate în susținerea apelului. Totodată, a explicat consecințele

neîndeplinirii indicațiilor instanței de apel. (f.d. 106)

1

Curtea de Apel Bălți prin încheierea din data de 01 august 2019 a restituit

cererea de apel depusă de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale din

motivul neexecutării indicațiilor instanței de apel și anume nedepunerea în termenul

stabilit, prin încheierea din data de 07 iunie 2019 a apelului motivat. ( f.d. 109-110)

Împotriva încheierii instanței de apel, la data de 08 august 2019 a depus recurs

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, prin care a solicitat casarea

încheierii cu remiterea cauzei la examinare în Curtea de Apel Bălți. ( f.d. 112-116)

În motivarea recursului Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a

indicat că încheierea instanței de apel din data de 07 iunie 2019, prin care nu s-a dat

curs cererii de apel a fost recepționată la data de 14 iunie 2019. Potrivit încheierii

menționate Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale până la data de 31 iulie

2019, ora 16:00 urma să prezinte apelul motivat.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nu a prezentat în termenul

indicat apelul motivat pe motiv că reprezentantul Ministerului Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale, pe cauza dată, se afla în concediu ordinar până la 31 iulie 2019,

iar alți reprezentanți au fost în imposibilitate de a executa actul judecătoresc din data

de 07 iunie 2019, pe motivul volumului mare de lucru.

Astfel, în opinia reprezentantului Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale la emiterea încheierii din data de 01 august 2019, prin care s-a restituit

cererea de apel, Curtea de Apel Bălți urma să ia în considerație faptul că este

perioada estivală de concedii, iar termenul acordat pentru înlăturarea neajunsurilor

este prea mic.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat încheierea contestată la data de 01 august

2019.

Recursul declarat de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale la

data de 08 august 2019 este depus în termen.

Conform art. 426, alin. (3) din Codul de procedură civilă recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii Curții de

Apel Bălți din data de 01 august 2019, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427, lit. a) din Codul de procedură civilă instanța de

recurs, după ce judecă recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

Instanța de recurs a constatat că la 22 aprilie 2019 Ministerul Sănătății, Muncii

și Protecției Sociale a depus apel preventiv, totodată, și-a rezervat dreptul de a

prezenta apelul motivat după recepționarea hotărârii motivate. (f.d. 100-101)

Confirm art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă dacă cererea de apel

nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă fără

plata taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului,

2

dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs

cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Prin încheierea din data de 07 iunie 2019 Curtea de Apel Bălți nu a dat curs

cererii de apel depuse de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale,

acordându-i termen până la 31 iulie 2019, ora 16.00 pentru a prezenta apelul motivat

și probele invocate în susținerea apelului. (f.d. 106)

Aici este de menționat faptul că importanța termenelor procedurali este dictată

de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de

o parte mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea

nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând

instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea- credință de

drepturile lor procedurale.

Neexecutarea dispozițiilor judecătorești determină aplicarea sancțiunilor

procedurale, cu survenirea efectelor negative. Astfel, Curtea de Apel Bălți la data de

01 august 2019, în temeiul art.369, alin. (1), lit. a) din Codul de procedură civilă, a

restituit cererea de apel depusă de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale pe motivul neexecutării indicațiilor instanței de apel și anume nedepunerea

în termenul stabilit prin încheierea din data de 07 iunie 2019 a apelului motivat.

( f.d. 109-110)

Reprezentantul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a criticat

încheierea instanței de apel, indicând că a fost în imposibilitatea de a prezenta apelul

motivat în termen pe motiv că în perioada acordată de instanța de apel se afla în

concediu de odihnă, iar alți angajați aveau un volum mare de lucru, termenul acordat

pentru înlăturarea neajunsurilor fiind mult prea mic.

Din materialele cauzei rezultă că Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale, depunând la 22 aprilie 2019 apelul nemotivat, și-a rezervat dreptul de a

prezenta apelul motivat după recepționarea hotărârii instanței de fond contestate.

Aici, instanța de recurs reține că potrivit portalului național al instanțelor de

judecată hotărârea motivată din data de 29 martie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul

Glodeni a fost publicată la 04 iunie 2019. Conform pct. 17 din Regulamentul privind

modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de

judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea nr.

658/30 din 10 octombrie 2017 a Consiliului Superior al Magistraturii, hotărârile

judecătorești sunt transferate din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor pe

portalul unic al instanțelor de judecată, în regim real.

Prin urmare, reprezentantul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

a avut posibilitatea reală de a face cunoștință cu hotărârea motivată la 04 iunie 2019

și a depune apelul motivat în termenul acordat de instanța de apel prin încheierea din

data de 07 iunie 2019 și anume până la 31 iulie2019. Însă, reprezentantul apelantului,

cunoscând despre obligațiile sale procedurale de a prezenta apelul, în conformitate

cu prevederile art. 365, alin. (1) din Codul de procedură civilă, nu a depus apelul

motivat.

Argumentul reprezentantului Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale, precum că acesta se afla în concediu de odihnă și a fost în imposibilitate de

a prezenta apelul motivat este apreciat critic de instanța de recurs, ori obligativitatea

3

respectării indicațiilor și termenului stabilit de instanța de apel este pusă în seama

Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, iar faptul că reprezentantul

acestuia Ion Glavațchi se afla în concediu de odihnă anual nu decade instituția din

obligația de a executa indicațiile instanței de apel în termenul stabilit.

Mai mult, potrivit ordinului Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

nr. 107-p § 2 din 02 iulie 2019, lui Ion Glavațchi, consultant principal, Secția

juridică, Direcția managementul instituțional i s-a acordat concediu de odihnă anul,

începând cu data de 18 iulie 2019 până la data de 31 iulie 2019, pe când încheierea

Curții de Apel Bălți prin care nu s-a dat curs cererii de apel a fost recepționată la

data de 14 iunie 2019.

Prin urmare, reprezentantul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale,

Ion Glavațchi a dispus de suficient timp de a se conforma indicațiilor instanței de

apel și de a prezenta în termen apelul motivat.

În acest context, instanța de apel corect a restituit Ministerului Sănătății, Muncii

și Protecției Sociale, cererea de apel, ori potrivit art. 75, alin. (4) din Codul de

procedură civilă culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

Instanța de recurs susține că nedepunerea de către partea în proces a diligențelor

necesare pentru înlăturarea în termen a neajunsurilor nu poate constitui o

circumstanță favorabilă recurentului în anularea încheierii contestate, cât timp nu a

indicat ce a împiedicat – o în termenul acordat să înlăture neajunsurile cererii de

apel.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar a menționa faptul că recurentul, cunoscând despre

încheierea instanței de apel din data de 07 iunie 2019, prin care nu s-a dat curs

apelului și i s-a acordat termen pentru prezentarea apelului motivat nu a luat măsurile

necesare, după cum sugerează jurisprudența CEDO, de a proteja drepturile sale de

acces la instanță, în speță îndeplinirea la timp a actului de dispoziție al instanței de

apel, care i-a acordat termen rezonabil pentru înlăturarea neajunsurilor apelului.

Conform jurisprudenței CEDO participanții procesului de judecată, inițiind

proceduri în justiție, urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență

derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale

procedurale.

Dispoziții similare sunt prevăzute și în art. 56, alin. (3) din Codul de procedură

civilă, potrivit cărora participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-

credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al

nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația

procedurală civilă.

Buna-credință prezumă că partea este obligată la intervale rezonabile de timp

să manifeste diligență și să se intereseze de soarta dosarelor, despre care cunosc cu

certitudine că se află pe rolul instanței cu participarea lor și să respecte termenele

prevăzute de lege.

În această ordine de idei, este cert că neprezentând apelul motivat în termenul

acordat de instanța de apel, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a

demonstrat o neglijență a drepturilor sale procedurale stipulate în legislația

națională.

4

Ținând cont de cele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt

neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ ajunge la

concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței de apel.

Reieșind din cele expuse, în baza art. 427, lit. a) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale.

Se menține încheierea din data de 01 august 2019 a Curții de Apel Bălți.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

5