2ra-403/19 — repunerea în termen, anularea actului administrativ, anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren, recunoașterea dreptului de proprietate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repunerea în termen, anularea actului administrativ, anularea titlurilor de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, recunoaşterea dreptului de proprietate
- Temei legal
- termenele de adresare în instanţa de contencios administrativ, proprietatea în devălmăşie a soţilor, recunioaşterea bunurilor personale ale soţilor proprietate în devălmăşie a acestora
2ra-403/19 — repunerea în termen, anularea actului administrativ, anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren, recunoașterea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-403/2019
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. V. Gîrleanu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, S. Gîrbu, G. Dașchevici)
DECIZIE
25 septembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Ala Cobăneanu
Svetlana Filincova
Victor Burduh
Galina Stratulat
examinând recursurile declarate de către Mihail Gutium, Ion Gutium și Maria
Gutium, reprezentați de către avocatul Vitalie Ciuchitu și Inga Gutium, reprezentată
de către avocatul Boris Malachi,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Inga Gutium
împotriva lui Mihail Gutium, Ion Gutium, Mariei Gutium, Consiliului comunal
Grătiești, Primăriei comunei Grătiești și Agenției Servicii Publice cu privire la
repunerea în termen, anularea actului administrativ, anularea titlurilor de
autentificare a dreptului deținătorului de teren asupra 1/2 cotă-parte din lotul de
teren pentru construcții, anularea dreptului de proprietate asupra 1/2 cotă-parte din
terenul pentru construcții, recunoașterea dreptului de proprietate asupra 1/2 cotă-
parte din lotul de teren pentru construcții, anularea dreptului de proprietate asupra
1.0 cotă-parte din bunul imobil, recunoașterea dreptului de proprietate asupra 1/2
cotă-parte din bunul imobil, radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii
privind dreptul de proprietate asupra 1/2 cotă-parte din terenul pentru construcții,
radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii privind dreptul de proprietate
asupra 1.0 cotă-parte din bunul imobil, obligarea înregistrării dreptului de
proprietate asupra 1/2 cotă-parte din terenul pentru construcții și încasarea a 1/2
cotă-parte din capitalul social al Societății cu răspundere limitată „MG-Conexim”,
a 50% din costul total al autoturismelor și a altor sume,
și la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Gutium, Maria Gutium
și Ion Gutium împotriva Ingăi Gutium cu privire la evacuarea din locuință fără
acordarea altui spațiu locativ,
împotriva deciziei din 25 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care
au fost respinse apelurile declarate de către Inga Gutium, Mihail Gutium, Ion
Gutium și Maria Gutium și a fost menținută hotărârea din 26 decembrie 2017 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
c o n s t a t ă :
1
La data de 16 iunie 2010 Inga Gutium a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Mihail Gutium cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună
în devălmășie a soților.
În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 18 octombrie 1997 a înregistrat
căsătoria cu pârâtul la Oficiul stării civile al com. Grătiești, iar din căsătorie au trei
copii minori.
A menționat că, în timpul căsătoriei a acumulat împreună cu pârâtul
următoarele bunuri mobile și imobile: bunul imobil din str.XXXXX, cu nr.
cadastral XXXXX, cu 2 etaje, la etajul I - dulap pentru haine în hol, televizor în
dormitor, DVD, plafon în dormitor, dulap, 2 paturi pentru copii, calculator, covor,
mobilier în sufragerie – 6 scaune, 6 scaune pliante, covor, congelator, mobilă de
bucătărie, video magneton, aragaz, mobilier pentru baie – cabină de duș, cadă baie,
dulap de lemn și mașină de spălat și dulap în coridorul mic, iar la etajul II – mobilă
moale în colț, calculator și masă pentru acesta, 2 covoare, 2 plafoane, mobilă
încorporată și mobilă în dormitor.
A susținut că, i-a propus pârâtului să partajeze aceste bunuri în mod benevol,
însă acesta a refuzat.
A solicitat partajarea în cote egale a bunurilor mobile dobândite împreună cu
pârâtul în timpul căsătoriei și a imobilului din str. XXXXX și partajarea în părți
egale a cotei de participare în SC „MG-Conexim” SRL.
La data de 09 iulie 2010 Inga Gutium a depus cerere de concretizare și
majorare a cuantumului pretențiilor, invocând suplimentar că, în timpul căsătoriei
cu pârâtul au dobândit mijloacele de transport de model Mercedes 1844, cu n/î
XXXXX, Mercedes 1844, cu n/î XXXXX, Lamberet SR 2, cu n/î XXXXX, DAF
XE 105-510, cu n/î XXXXX, SCHNITZSK 024, cu n/î XXXXX și Volvo FH 13-
440, cu n/î XXXXX.
A solicitat partajarea imobilului din str. XXXXX, cu 2 etaje și, anume,
atribuirea reclamantei a etajului 1 cu suprafața totală de 108 m. p., cu 2 odăi locative
– N2 cu suprafața de 12,2 m. p. și odaia N7 cu suprafața de 10,7 m. p., antreu N1
cu suprafața de 13,7 m. p., sufragerie N5 cu suprafața de 31,9 m. p., bloc sanitar N4
cu suprafața de 14,3 m. p., garaj N3 cu suprafața de 22,8 m. p. și antreu N8 cu
suprafața de 2,8 m. p., iar pârâtului – etajului 2 cu suprafața totală de 62,1 m. p., cu
2 odăi locative – N1 cu suprafața de 25,1 m. p. și odaia N2 cu suprafața de 13,3
m.p., odaia auxiliară N3 cu suprafața de 6,9 m. p. și odaia auxiliară N4 cu suprafața
de 16,8 m. p.; partajarea în părți egale a cotei de participare în SC „MG-Conexim”
SRL și partajarea în părți egale a automobilului de model Toyota Avensis, cu n/î
XXXXX.
La data de 16 iulie 2010 Mihail Gutium, Maria Gutium și Ion Gutium au depus
cerere de chemare în judecată împotriva Ingăi Gutium cu privire la evacuare fără
acordarea altui spațiu locativ.
În motivarea acțiunii au indicat că, sunt proprietari ai casei de locuit din str.
XXXXX, fapt confirmat prin extrasul din Registrul bunurilor imobile, eliberat la
data de 13 mai 2010.
Au menționat că, au acordat Ingăi Gutium posibilitatea de a locui în această
casă din motiv că, ea se afla în căsătorie cu Mihail Gutium, însă la data de 16 iunie
2
2010, prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, căsătoria între Mihail
Gutium și Inga Gutium a fost desfăcută.
Au susținut că, hotărârea judecătorească enunțată nu a fost atacată și a devenit
irevocabilă.
Au afirmat că, Inga Gutium nu dorește să părăsească casa în mod benevol.
Au solicitat evacuarea Ingăi Gutium din casa de locuit din str. XXXXX, fără
acordarea altui spațiu locativ.
Prin încheierea din 20 iulie 2010 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău au fost
conexate cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Inga
Gutium împotriva lui Mihail Gutium cu privire la partajarea bunurilor proprietate
comună în devălmășie a soților și cauza civilă la cererea de chemare în judecată
depusă de către Mihail Gutium, Maria Gutium și Ion Gutium împotriva Ingăi
Gutium cu privire la evacuare fără acordarea altui spațiu locativ.
La data de 20 octombrie 2010 Inga Gutium a depus cerere de chemare în
judecată suplimentară, prin care a solicitat anularea contractului de vânzare-
cumpărare a SRL „MG-Conexim” încheiat între Mihail Gutium și Viorel Mațcan
la data de 15 iunie 2010 și a contractului de vânzare-cumpărare a SRL „MG-
Conexim” încheiat între Viorel Mațcan și Mihail Dimo la data de 18 iunie 2010.
Ulterior, Inga Gutium a mai depus o cerere de chemare în judecată
suplimentară, prin care a solicitat anularea contractului de vânzare-cumpărare a
automobilului încheiat între Mihail Gutium și Victoria Gutium-Rozmăriță la data
de 20 aprilie 2010.
La data de 21 februarie 2014 Inga Gutium a depus cerere de chemare în
judecată suplimentară, prin care a solicitat anularea deciziei Consiliului comunal
Grătiești din 12 mai 2010, recunoașterea ca fiind nulă transmiterea SRL MG-
Conexim” pe numele lui Viorel Mațcan, iar apoi lui Mihail Dimo, din motiv că,
contractele au un caracter fictiv și au fost încheiate fără acordul său, recunoașterea
înstrăinării automobilului de model Toyota fără acordul său, transmiterea în posesia
sa a casei de locuit și a lotului de pământ din str. XXXXX, evaluate la prețul de
1458600 de lei, încasarea de la pârât a ½ din sumele de 1268018 lei, 133693 de
Euro și 23250 de dolari SUA și transmiterea în posesia pârâtului a 6 camioane de
tip TIR și a autovehiculelor.
Prin încheierea din 14 iulie 2014 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău
pretențiile înaintate de către Inga Gutium cu privire la anularea deciziei Consiliului
comunal Grătiești din 12 mai 2010, recunoașterea nulă a contractelor de vânzare-
cumpărare a activelor și a autovehiculului au fost separate într-un proces aparte.
Prin încheierea din 11 noiembrie 2014 a Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău
pretenția înaintată de către Mihail Gutium, Maria Gutium și Ion Gutium cu privire
la evacuare fără acordarea altui spațiu locativ a fost separată într-un proces aparte.
Pe parcursul judecării cauzei Inga Gutium a depus mai multe cereri de
chemare în judecată suplimentare și cereri de concretizare, în final, solicitând
transmiterea în proprietatea sa a casei de locuit din str. XXXXX și a lotului de
pământ, în sumă de 1458600 de lei, iar pârâtului – a echivalentului bănesc conform
raportului de expertiză, încasarea de la pârât a cotelor-părți ce i se cuvin, extrase de
contul SRL „MG-Conexim” și care constituie 1268018 lei, 133693 Euro și 23250
de dolari SUA, transmiterea pârâtului în natură a SRL „MG- Conexim”, a celor 6
3
autocamioane de tip TIR și a autovehiculelor de model Toyota Avensis, Mazda și
Fiat, încasarea de la pârât a sumei de 2145190 de lei, care constituie ½ cotă-parte
din capitalul social al SRL „MG-Conexim”, încasarea de la pârât a ½ cotă-parte din
valoarea autovehiculelor de model Toyota Avensis, cu n/î XXXXX, evaluat la
prețul de 89389 de lei, Mazda 626, cu n/î XXXX, evaluat la prețul 34266 de lei și
Fiat Marea, cu n/î XXXX, evaluat la prețul de 25327 de lei, iar în total suma de
148982 de lei și transmiterea în proprietatea sa a bunurilor mobile, a mobilei, a
aparatelor electrocasnice și a altor bunuri evaluate, conform raportului de expertiză,
în sumă de 32920 de lei.
Prin hotărârea din 16 martie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău
acțiunea depusă de către Inga Gutium a fost admisă parțial, au fost partajate
bunurile proprietate în devălmășie a Ingăi Gutium și a lui Mihail Gutium și au fost
determinate în proprietate: lui Mihail Gutium - ¼ cotă-parte ideală și Ingăi Gutium-
¼ cotă-parte ideală din bunul imobil, cu nr. cadastral XXXXX (lotul), situat în mun.
XXXXX; lui Mihail Gutium – 1/6 cotă-parte ideală și Ingăi Gutium - 1/6 cotă-parte
ideală din bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX (casa de locuit individuală), situat
în mun. XXXXX; lui Mihail Gutium - ½ cotă-parte ideală și Ingăi Gutium - ½
cotă-parte ideală din bunurile imobile cu nr. cadastrale XXXXX și XXXXX, situate
în mun. XXXXX; lui Mihail Gutium - automobilul de model „Mazda 626”, cu n/î
XXXXX, cu prețul de 34266 de lei la momentul expertizării din 23 februarie 2012
și automobilul de model „Fiat Marea”, cu n/î XXXXX, cu prețul de 25327 de lei la
momentul expertizării din 23 februarie 2012 și Ingăi Gutium - mobila, aparatele
electrocasnice și alte bunuri materiale, enumerate și evaluate de Firma de
consulting „Print-Imobil” SRL la data de 21 august 2013, din casa amplasată în
mun. XXXXX, la prețul de 32920 de lei, au fost încasate de la Mihail Gutium în
beneficiul Ingăi Gutium contravaloarea a ½ cotă-parte din automobilul de model
Mazda 626, cu n/î XXXXX, cu prețul de 34266 de lei la momentul expertizării din
23 februarie 2012, ce constituie suma de 16133 de lei și contravaloarea a ½ cotă-
parte din automobilul de model Fiat Marea, cu n/î XXXXX, cu prețul de 25327 de
lei la momentul expertizării din 23 februarie 2012, ce constituie suma de 12663,50
de lei și a fost încasată de la Inga Gutium în beneficiul lui Mihail Gutium
contravaloarea a ½ cotă-parte din mobilierul supus partajării și nominalizat mai sus,
ce constituie suma de 16460 de lei. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia din 18 noiembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău au fost admise
apelurile declarate de către Inga Gutium și Mihail Gutium, a fost casată hotărârea
primei instanțe și a fost restituită cauza spre rejudecare în primă instanță.
Prin încheierea din 28 ianuarie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău
cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Inga Gutium
împotriva lui Mihail Gutium cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună
în devălmășie a soților a fost conexată cu cauza civilă la cererea de chemare în
judecată depusă de către Inga Gutium împotriva lui Mihail Gutium, Ion Gutium,
Mariei Gutiumm, Consiliului comunal Grătiești, Primăriei com. Grătiești și OCT
Chișinău cu privire la anularea actelor pentru examinare într-o procedură unică.
La data de 10 iulie 2016 Inga Gutium a depus cerere de concretizare a
pretențiilor, indicând în calitate de pârâți pe Mihail Gutium, Ion Gutium, Maria
Gutium, Consiliul comunal Grătiești, Primăria com. Grătiești și OCT Chișinău, prin
4
care a solicitat repunerea în termenul de adresare în instanța de judecată; anularea
deciziei Consiliului comunal Grătiești nr. 4/13 din 12 mai 2010 ca fiind ilegală;
anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren asupra 1/2 cotă-
parte din lotul de teren pentru construcții cu suprafața totală de 0,1211 ha, amplasat
în mun. XXXXX, nr. cadastral XXXXX, eliberat la data de 20 mai 2010 de către
Primăria com. Grătiești, beneficiarului Mihail Gutium; anularea titlului de
autentificare a dreptului deținătorului de teren asupra 1/2 cotă-parte din lotul de
teren pentru construcții cu suprafața totală de 0,1211 ha, amplasat în mun. XXXXX,
nr. cadastral XXXXX, eliberat la data de 20 mai 2010 de către Primăria com.
Grătiești, beneficiarului Maria Gutium; recunoașterea dreptului său de proprietate
asupra ½ cotă-parte din lotul de teren pentru construcții, cu suprafața totală de
0,1211 ha, amplasat în mun. XXXXX, nr. cadastral XXXXX; anularea dreptului de
proprietate al lui Mihail Gutium, al Mariei Gutium și al lui Ion Gutium asupra 1.0
cotă-parte din bunul imobil - casă de locuit, amplasată în mun. XXXXX, cu nr.
cadastral XXXXX; anularea dreptului de proprietate al Mariei Gutium asupra 1/2
cotă-parte din bunul imobil - teren pentru construcții, cu suprafața totală de 0,1211
ha, amplasat în mun. XXXXX, nr. cadastral XXXXX; recunoașterea dreptului său
de proprietate asupra ½ cotă-parte din bunul imobil - casă de locuit, amplasată în
mun. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX; radierea din Registrul bunurilor imobile
a înscrierii privind dreptul de proprietate al Mariei Gutium și al lui Ion Gutium
asupra 1/2 cotă-parte din bunul imobil - teren pentru construcții, cu suprafața totală
de 0,1211 ha, amplasat în mun. XXXXX, nr. cadastral XXXXX; radierea din
Registrul bunurilor imobile a înscrierii privind dreptul de proprietate al lui Mihail
Gutium, al Mariei Gutium și al lui Ion Gutium asupra 1.0 cotă-parte din bunul
imobil - casă de locuit, amplasată în mun. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX;
obligarea OCT Chișinău de a înregistra dreptul său de proprietate asupra ½ cotă-
parte din bunurile imobile - teren pentru construcții, cu suprafața totală de 0,1211
ha, amplasat în mun. XXXXX, nr. cadastral XXXXX și casa de locuit, amplasată
în mun. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX; încasarea de la Mihail Gutium a sumei
de 2145190 de lei, ceea ce constituie ½ cotă-parte din capitalul social al SC „MG-
Conexim” SRL, înstrăinat lui Viorel Mațcan, a sumei de 4150 de Euro, convertiți
în lei moldovenești la data executării hotărârii, ceea ce constituie 50% din costul
total al autoturismelor de model Toyota Avensis, Fiat Marea și Mazda 626 și a
sumelor de 1251558 de lei, 23250 de dolari SUA și 29043 de Euro, convertiți în lei
moldovenești la data executării hotărârii.
În motivarea cererii a indicat că, decizia Consiliului comunal Grătiești nr. 4/13
din 12 mai 2015 și titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren asupra
½ cotă-parte din terenul cu nr. cadastral XXXXX, eliberate lui Mihail Gutium și
Mariei Gutium au fost întocmite fără știrea și contrar voinței acesteia, dar mai ales
contrar legislației în vigoare.
A menționat că, conform extraselor din arhivă, eliberate la data 06 septembrie
2010, Maria Gutium și Ion Gutium nu se află în listele proprietarilor de terenuri în
com. Grătiești, iar prin decizia Consiliului comunal Grătiești din 18 ianuarie 1993,
lui Ion Ciocan i-a fost repartizat lotul de pământ amplasat în com. Grătiești pentru
construcția casei de locuit și a acareturilor gospodărești. Respectiv, acesta nu
dispunea de dreptul de proprietate asupra lotului de teren din mun. XXXXX, ci doar
5
de dreptul de a construi pe teren. Reieșind din acest fapt, el nu a înstrăinat terenul,
deoarece acesta nu-i aparținea, iar terenul urma să devină proprietatea celui care a
construit și a dat în exploatare casa, adică soților Inga Gutium și Mihail Gutium.
Reclamanta a specificat că, prin decizia Primăriei com. Grătiești nr. 15 din 26
februarie 1999 a fost recepționată casa de locuit, construită de către ea și soțul său,
Mihail Gutium, iar prin pct.2 al acestei decizii s-a dispus de a întări după Mihail
Gutium lotul de pământ aferent casei de locuit cu suprafața de 1225 m.p. și, astfel,
lotul de teren a fost atribuit soțului Mihail Gutium, fără a se face referire la Maria
Gutium.
A afirmat că, în același timp, lotul de teren a fost dobândit în timpul căsătoriei
și, respectiv, constituie proprietate comună în devălmășie a foștilor soți Inga și
Mihail Gutium.
Cu referire la solicitarea cu privire la radierea dreptului de proprietate asupra
imobilelor, a relevat că, la data de 18 octombrie 1997 a încheiat căsătoria cu Mihail
Gutium și au împreună trei copii, care la moment sunt minori și se află la
întreținerea sa, iar la data de 09 iulie 2010 au divorțat.
A invocat că, înaintea înregistrării căsătoriei, în luna mai 1997 ei s-au înțeles
cu Ion Ciocan să le vîndă terenul pentru construcție, amplasat în mun. XXXXX.
Inga Gutium a mai invocat că, la acel moment, pe teren era construit un beci
și era începută construcția fundamentului casei. Însă, având în vedere că la acel
moment Ion Ciocan nu era proprietar al terenului, proprietar fiind administrația
publică locală, pentru a putea transmite dreptul de posesie și folosință asupra
terenului, era obligatoriu ca pe teren să existe cel puțin o construcție, care să fie
înstrăinată.
A declarat că, în legătură cu faptul că, beciul existent și fundamentul casei nu
puteau fi înregistrate încă în Registrul bunurilor imobile, Inga și Mihail Gutium au
convenit cu Ion Ciocan ca acesta din urmă să le vîndă efectiv terenul, iar ei să
construiască pe acest teren o casă de locuit. Întru executarea acordului pe care l-au
avut, i-au achitat lui Ion Ciocan prețul terenului, iar acesta le-a permis să
construiască casa de locuit.
Reclamanta a notat că, în momentul în care casa de locuit fusese construită de
către Inga și Mihail Gutium în proporție de 67%, aceasta fusese înregistrată, iar
după înregistrarea ei, s-a realizat transmiterea formală a dreptului de proprietate
asupra casei de locuit.
A remarcat că, era convinsă că, la cumpărarea casei a participat numai Mihail
Gutium, întrucât era viitorul soț, care gestiona toți banii comuni și în care avea
deplină încredere.
Reclamanta a susținut că, despre faptul că în contractul de vânzare-cumpărare
a casei este inclusă și mama lui Mihail Gutium, Maria Gutium, a aflat numai în
instanța de judecată la examinarea litigiului în cauză.
A menționat că, banii pentru construcția casei au provenit din activitatea de
muncă, pe care Inga și Mihail Gutium au prestat-o în Italia.
După înregistrarea căsătoriei la data de 18 octombrie 1997, împreună cu soțul
a continuat construirea casei din mijloace financiare comune, făcând pe parcursul
timpului investiții majore, ce au dus la modernizarea imobilului și, anume, a fost
6
schimbat acoperișul, în loc de ardezie fiind pusă tablă zincată, a fost schimbată
poarta, a fost reînnoit gardul.
A relatat că, conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, eliberat la
data de 13 mai 2010, la cererea sa, în calitate de proprietar al bunurilor imobile cu
numerele cadastrale XXXXX (terenul) și XXXXX (casa de locuit), era Mihail
Gutium. În legătură cu faptul că, Mihail Gutium se afla în relații de căsătorie cu ea,
ambele bunuri imobile le aparțineau cu titlu de proprietate în devălmășie, cu
aceleași drepturi, extrasul respectiv confirmând încă o dată în plus că, Ion Gutium
și Maria Gutium nu au fost niciodată proprietari ai bunurilor imobile litigioase și
nu au construit casa de locuit din litigiu.
Inga Gutium a mai invocat că, conform unui alt extras din Registrul bunurilor
imobile, eliberat lui Mihail Gutium la data de 26 mai 2010, proprietari ai bunurilor
imobile cu nr. cadastrale XXXXX și XXXXX sunt Mihail Gutium, Ion Gutium și
Maria Gutium. Totodată, conform aceluiași extras din Registrul bunurilor imobile,
componența proprietarilor imobilului cu nr. cadastral XXXXX (casa de locuit) a
fost modificată la data de 01 martie 1999, ceea ce este foarte straniu, având în
vedere faptul că, în extrasul din Registrul bunurilor imobile din 13 mai 2010,
prezentat de către ea, proprietar al imobilului cu nr. cadastral XXXXX (casa de
locuit) este indicată o singură persoană, Mihail Gutium.
A relevat că, reieșind din prevederile art. 509 alin. (1) din Codul civil, pentru
rectificarea înscrierilor din Registrul bunurilor imobile și, anume, pentru înscrierea
lui Ion Gutium și Mariei Gutium în calitate de coproprietari era obligatoriu
obținerea în acest sens a acordului celorlalți proprietari, adică a acordului său și al
lui Mihail Gutium.
Referitor la pretenția cu privire la partajarea capitalului social al SRL „MG-
Conexim”, a evidențiat că, la 12 ianuarie 2017, în timpul căsătoriei cu Mihail
Gutium, la Camera Înregistrării de Stat a fost înregistrată societatea enunțată, iar în
calitate de asociat unic a fost inclus Mihail Gutium cu cota-parte de 100%. La 15
iunie 2010 Mihail Gutium, cunoscând despre intentarea unei acțiuni privind
partajarea averii comune, în scopul de a-și diminua activele patrimoniale, a
înstrăinat lui Viorel Mațcan, fără acordul său, cota-parte în capitalul social în
mărime de 4290380 lei, iar peste trei zile, la data de 18 iunie 2010 ultimul a
înstrăinat-o lui Mihail Dimo.
A declarat că, nu a primit nimic din contul beneficiului realizat de către Mihail
Gutium în urma înstrăinării cotei-părți în mărime de 100% din capitalul social al
SRL „MG-Conexim”.
Cu privire la solicitarea privind partajarea altor bunuri, a relatat că, în timpul
căsătoriei cu Mihail Gutium au mai dobândit 3 autoturisme în valoare totală de
8300 de Euro, iar Mihail Gutium a înstrăinat aceste autoturisme fără acordul său.
Astfel, Mihail Gutium a dispus în mod liber, fără acordul său, de sumele aflate în
contul bancar al SRL „MG-Conexim” în mărime de 2503116 lei, 46500 de dolari
SUA și 58086 de Euro.
Prin hotărârea din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani
a fost respinsă cererea depusă de către Inga Gutium cu privire la repunerea în
termenul de prescripție și a fost admisă parțial acțiunea; a fost respinsă pretenția
înaintată de către Inga Gutium cu privire la anularea deciziei Consiliului comunal
7
Grătiești nr. 4/13 din 12 mai 2010 ca fiind tardivă; au fost partajate bunurile
proprietate în devălmășie a lui Mihail Gutium și a Ingăi Gutium și au fost atribuite
în proprietate: lui Mihail Gutium – ¼ cotă-parte ideală și Ingăi Gutium ¼ cotă-parte
ideală din terenul pentru construcții cu nr. cadastral XXXXX, situat în mun.
XXXXX, lui Mihail Gutium - 1/6 cotă-parte ideală și Ingăi Gutium - 1/6 cotă-parte
ideală din casa de locuit cu nr. cadastral XXXXX, situată în mun. XXXXX, lui
Mihail Gutium – automobilele de model „Mazda 626”, cu n/î XXXXX și „Fiat
Marea”, cu n/î XXXXX și au fost încasate de la Mihail Gutium în beneficiul Ingăi
Gutium suma de 17133 de lei, ce constituie contravaloarea a ½ cotă-parte din
automobilul de model „Mazda 626”, cu n/î XXXXX, suma de 12663 de lei, ceea
ce constituie contravaloarea automobilului de model „Fiat Marea”, cu n/î XXXXX
și suma de 2145190 de lei, ceea ce constituie contravaloarea a ½ cotă-parte din
capitalul statutar al SRL „MG-Conexim”;în rest acțiunea a fost respinsă ca fiind
neîntemeiată; au fost încasate de la Mihail Gutium în beneficiul Ingăi Gutium taxa
de stat, cheltuielile de asistență juridică, cheltuielile pentru evaluare, cheltuielile
pentru eliberarea certificatelor de la organele competente în mărime de 10842 de
lei; a fost încasată de la Mihail Gutium în beneficiul statului taxa de stat în sumă de
23000 de lei; a fost respinsă acțiunea depusă de către Mihail Gutium, Maria Gutium
și Ion Gutium împotriva Ingăi Gutium cu privire la evacuarea din locuință, fără
acordarea altui spațiu locativ ca fiind neîntemeiată.
La 29 decembrie 2017 Mihail Gutium, Ion Gutium și Maria Gutium,
reprezentați de avocatul Vitalie Ciuchitu au declarat apel împotriva hotărârii din 26
decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând admiterea
acestuia, casarea hotărârii primei instanțe în partea admiterii pretențiilor din
acțiunea depusă de Inga Gutium cu emiterea în partea dată a unei noi hotărâri de
respingere a acestora.
La 17 ianuarie 2018 Inga Gutium a declarat apel împotriva hotărârii din 26
decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând admiterea
acestuia, casarea parțială a hotărârii primei instanțe în partea respingerii cerințelor
cu privire la anularea deciziei Consiliului comunal Grătiești nr. 4/13 din 12 mai
2010; anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren asupra 1/2
cotă-parte din lotul de teren cu nr. cadastral XXXXX, eliberat lui Mihail Gutium;
anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren asupra 1/2 cotă-
parte din lotul de teren cu nr. cadastral XXXXX, eliberat Mariei Gutium;
recunoașterea dreptului de proprietate a Ingăi Gutium asupra ½ cotă-parte din lotul
de teren cu nr. cadastral XXXXX; anularea dreptului de proprietate al lui Mihail
Gutium, al Mariei Gutium și al lui Ion Gutium asupra 1.0 cotă-parte din bunul
imobil - casă de locuit, cu nr. cadastral XXXXX; anularea dreptului de proprietate
al Mariei Gutium și a lui Ion Gutium asupra 1/2 cotă-parte din bunul imobil - teren
pentru construcții, cu nr. cadastral XXXXX; recunoașterea dreptului de proprietate
al apelantei asupra ½ cotă-parte din bunul imobil - casă de locuit, cu nr. cadastral
XXXXX; radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii privind dreptul de
proprietate al Mariei Gutium și al lui Ion Gutium asupra 1/2 cotă-parte din bunul
imobil - teren pentru construcții, cu nr. cadastral XXXXX; radierea din Registrul
bunurilor imobile a înscrierii privind dreptul de proprietate al lui Mihail Gutium, al
Mariei Gutium și al lui Ion Gutium asupra 1.0 cotă-parte din bunul imobil cu nr.
8
cadastral XXXXX; obligarea Agenției Servicii Publice de a înregistra dreptul de
proprietate al Ingăi Gutium asupra ½ cotă-parte din bunurile imobile cu nr.
cadastral XXXXX și XXXXX; încasarea de la Mihail Gutium a sumelor de
1251558 de lei, 23250 de dolari SUA și 29043 de Euro cu emiterea în partea dată a
unei noi hotărâri de admitere a pretențiilor date.
Prin decizia din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse
apelurile declarate de către Inga Gutium, Mihail Gutium, Ion Gutium și Maria
Gutium și a fost menținută hotărârea primei instanțe.
La 04 ianuarie 2019 Mihail Gutium, Ion Gutium și Maria Gutium, reprezentați
de avocatul Vitalie Ciuchitu au depus cerere de recurs împotriva deciziei din 25
octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea
deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe în partea în care au fost
admise pretențiile din acțiunea depusă de Inga Gutium și emisă în partea dată o
nouă hotărâre de respingere a acestora.
În motivarea recursului au menționat că atât instanța de fond cât și instanța de
apel au supus partajului bunul care nu aparținea la momentul desfacerii căsătorii
nici unuia din foștii soți, or, căsătoria a fost desfăcută la 16 iunie 2010, iar firma
SRL „MG-Conexim” a fost vândută la 04 iulie 2009 în baza contractului încheiat
între Mihail Gutium și Viorel Mațcan. Valabilitatea contractului dat a fost
recunoscută prin hotărârea din 19 mai 2010 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău.
Vânzarea societății a avut a avut loc în vederea onorării obligațiilor de restituire a
împrumutului în mărime de 200000 de euro împrumutați de Mihail Gutium pentru
dezvoltarea afacerii în cadrul SRL „MG-Conexium”, adică în beneficiul familiei
Gutium. Respectiv în urma validării contractului de vânzare-cumpărare Mihail
Gutium nu a încasat sume bănești care ar reprezenta proprietate comună a soților
Gutium.
Totodată consideră recurenții că instanțele de judecată nu au aplicat
prevederile art.21 al Codului Familiei, or, intimata nu a solicitat anularea
contractului de vânzare-cumpărare a societății, iar instanța din oficiu nu o poate
invoca, deoarece are un caracter relativ.
Au mai relatat că din constatările instanței expuse în hotărâre reiese că
vânzarea societății comerciale a fost realizată în vederea recompensării
împrumutului contractat în favoarea întregii familii pentru dezvolatrea activității
antreprenoriale, deci în urma tranzacțiilor de împrumut și de vânzare a societății
nu s-a schimbat valoarea patrimoniului soților Gutium, deoarece banii împrumutați
au fost restituiți prin transmiterea în proprietatea împrumutătorului societății.
Totodată a menționat că Inga Gutium nu a invocat cauzarea unui prejudiciu
prin prisma necorespunderii sumei împrumutate și a valorii comerciale a societății.
Astfel, au considerat recurenții că instanțele ierarhic inferioare au pronunțat
dispoziții care au prejudiciat dreptul de proprietate a recurentului Mihail Gutium
asupra mijloacelor bănești care va trebui să le plătească intimatei.
Totodată au considerat că instanța de apel a susținut concluzii puse de către
prima instanță drept bază a dispoziției cu privire la partajarea casei de locuit și a
terenului aferent amplasate în mun. XXXXX care sunt eronate și rezultă din
aprecierea arbitrară a probelor și elucidarea incompletă a circumstanțelor cauzei.
9
Astfel, terenul aferent a fost înscris în registrul bunurilor ca proprietate
comună în cote-părți a lui Mihail Gutium, Ion Gutium și Maria Gutium în temeiul
titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.XXXXX din 20 mai
2010, titlu care a fost eliberat în baza deciziei Consiliului com Grătiești nr.4/13 din
12 mai 2010. Totodată prin decizia dată a fost anulat titlul de autentificare a
dreptului deținătorului de teren asupra lotului menționat din 23 octombrie 2002,
conform căruia dreptul de proprietate a fost înscris doar după Mihail Gutium.
De asemenea au relatat recurenții că și casa de locuit a fost procurată de către
pârâtul Mihail Gutium în devălmășie cu părinții săi Ion Gutium și Maria Gutium la
14 august 1997, până la încheierea căsătoriei, fapt ce se confirmă prin mențiunea în
extrasul din Registrul bunurilor imobile din 26 mai 2010. La momentul procurării
casei, ultima avea un grad de finisare de 67 %, iar conform deciziei nr. 15 din 26
februarie 1999 a Primăriei com. Grătiești aceasta a fost dată în exploatare.
Au specificat că după cumpărarea casei construcția a fost finisată în partea
restantă de 33%, astfel că urmează a fi stabilită mărimea cotei-părți a lui Mihail
Gutium din partea casei în mărime de 33% reișind din aporturile a trei coproprietari
devălmași Mihail Gutium, Ion Gutium și Maria Gutium care se prezumă a fi egale,
respectiv acestuia în revin doar 11%. Această parte a casei a devenit proprietatea
lui Mihail Gutium după încheierea căsătoriei și constituie proprietate comună în
devălmășie a foștilor soților Mihail și Inga Gutium.
Au mai indicat că instanțele au dispus încasarea în beneficiul intimatei a unei
sume de bani drept recompensă pentru cota-parte a acesteia din automobilele
Mazda 626 cu n/î XXXXX și Fiat Marea cu n/î XXXXX, respectiv instanțele au
dispus partajarea bunurilor care nu există în natură, or, însăși intimata-reclamanta
în ședința de judecată a recunoscut că automobilele respective au ieșit din
patrimoniul familiei cu mulți ani înainte de desfacerea căsătoriei.
Recurenții mai evidențiază dezacordul cu încasarea cheltuielilor de judecată
în lipsa unei confirmări corespunzătoare a acestora, or, cheltuielile de asistență
juridică în mod obligatoriu trebuie dovedite prin prezentarea unui borderou de
evidență a timpului lucrat depus de avocat, fapt care nu a fost realizat în speță.
La 01 februarie 2019 Inga Gutium, reprezentată de avocatul Boris Malachi a
declarat recurs împotriva deciziei din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea recursului, casarea parțială a hotărârii primei instanțe și a
deciziei instanței de apel în partea în care au fost respinse cerințele Ingăi Gutium
din cererea de chemare în judecată cu emiterea în partea dată a unei noi hotărâri de
admitere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului a indicat dezacordul cu hotărârile instanțelor de
judecată ierahic inferioare în partea în care au fost respinse cerințele din acțiunea
depusă de Inga Gutium, invocând că acestea sunt neîntemeiate și adoptate cu
încălcarea normelor de drept material și procedural.
Referitor la respingerea capătului de cerere cu privire la anularea deciziei com.
Grătiești nr.4/13 din 12 mai 2010 ca fiind tardiv, recurenta a considerat că reieșind
din toate circumstanțele specifice ale cauzei, precum și din comportamentul
părților, instanțele urmau să aplice prevederile art.17 alin. (5) din Legea
contenciosului administrativ, or, motivele temeinice care justifică repunerea
recurentei în termen rezultă în primul rând din comportamentul de rea-credință a
10
intimatului Mihail Gutium, care în vederea micșorării patrimoniului comun al
soților, a solicitat emiterea unui act administrativ vădit ilegal și în temeiul acestuia
a obținut înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenului atât pentru sine cât
și pentru Maria Gutium. Decizia dată lezează grav drepturile Ingăi Gutium, care în
ciudea faptului că a construit împreună cu fostul soț Mihail Gutium casa de locuit
din mun. XXXXX a fost privată ilegal de dreptul asupra ½ cotă-parte din terenul
aferent casei și de dreptul de ½ cotă-parte din casa de locuit amplasată pe acest
teren, deși ambele bunuri imobile au fost agonisite în timpul căsătoriei de către soți.
Totodată a specificat că dreptul de proprietate asupra casei de locuit
menționate aparține în devălmășie foștilor soți Mihail și Inga Gutium, deoarece a
fost înregistrată în Registrul bunurilor imobile la 01 martie 1999, ca efect al deciziei
nr.15 din 26 februarie 1999 cu privire la recepția casei de locuit și a terenului
aferent, emisă de Primăria com. Grătiești, deciziei care este valabilă și a reprezentat
temie de eliberare a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren.
Cu privire la cerința de anulare a titlurilor de autentificare a drepturilor
deținătorilor de teren din 20 mai 2010 emise pe numele lui Mihail Gutium și Maria
Gutium ca fiind ilegale, recurenta relatează că temei pentru emiterea titlului
deținătorului de teren servește actul juridic care confirmă dreptul de proprietate
asupra casei, în speță, dreptul de proprietate asupra casei se întemeiază pe decizia
nr. 15 din 26 februarie 1999 prin care s-a considerat dată în exploatare casa de locuit
din com. XXXXX, care este valabilă până în prezent și a fost emisă doar pe numele
lui Mihail Gutium și în acea perioadă dânsul se afla în căsătorie cu Inga Gutium.
De asemenea faptul dat se confirmă și prin extrasul din Registrul bunurilor imobile
din 01 aprilie 1999.
Mai mult, a insistat recurenta că pentru a justifica decizia nr.4/13 din 12 mai
2010 și a titlului de autentificare a deținătorului de teren, Consiliul com. Grătiești a
pus la baza acestor acte contractul de vânzare-cumpărare nr.1-2551 din 14 august
1997 , însă prin acest contract nu a fost procurat o casă, a fost procurată doar o
construcție nefinisată, care conform actului de inspecție din 04 iulie 1997 în
realitate era compusă doar din fundament, pereți capitali și descoperiți. Construcția
dată a fost transformată în casă de locuit și a fost dată în exploatare prin acordul
comun al foștilor soți Inga și Mihail Gutium, în timpul căsătoriei, astfel că doar în
privința lor era posibilă emiterea titlurilor de autentificare a drepturilor deținătorilor
de teren.
În opinia Ingăi Gutium instanțele de judecată urmau să acorde recurentei o
cotă mai mare din proprietatea comună în devălmășie, ținând cont de interesele
acesteia și scopul său legitim, or, instanța nu a reținut că aceasta singură are la
întreținere 3 copii, iar interesele acestora prevalează intereselor soților, precum
prevede art.26 din Codul familiei.
Recurenta consideră incertă concluzia instanței de judecată cu privire la
respingerea cerinței de încasare a echivalentului bănesc a ½ cotă-parte din
autovehiculul Toyota Avensis n/î XXXXX, deoarece la înstrăinarea bunurilor
mobile proprietatea comună în devălmășie, acordul soțului coproprietar se
prezumă, însă Mihail Gutium a înstrăinat automobilul dat surorii sale Victoria
Razmeriță în aprilie 2010, cînd foștii soți Gutium erau în procedura divorțului, iar,
în cazul în care ar fi fost înstrăinate toate bunurile mobile, inclusiv celelalte 2
11
automobile, recurenta nu ar fi primit echivalentul bănesc a ½ cotă-parte din
valoarea bunurilor mobile respective.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 25 octombrie
2018.
Materialele cauzei atestă faptul că decizia contestată a fost expediată părților
la data de 04 decembrie 2018, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de
către recurenți la dosar lipsesc.
Astfel, recursurile declarate la data de 04 ianuarie 2019 și 01 februarie 2019,
sunt în termen.
În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează
fără înștiințarea participanților la proces.
Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor
invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și
procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va respinge recursurile
declarate de către Mihail Gutium, Ion Gutium și Maria Gutium, reprezentați de
avocatul Vitalie Ciuchitu și Inga Gutium, reprezentată de avocatul Boris Malachi,
și va menține decizia instanței de apel, din următoarele considerente.
În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța,
după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia
instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile
atacate cu recurs.
În conformitate cu art.118 alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanțele
care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sânt determinate definitiv de
instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor
participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce
urmează a fi aplicate.
În conformitate cu art.130 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța
judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea
multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar
în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.
Materialele cauzei atestă că la 14 august 1997, Ion Ciocan ca vânzător și
Mihail Gutium și Maria Gutium ca cumpărători, au încheiat contractul de vânzare-
cumpărare, înregistrat la notarul de stat Lidia Snegur cu numarul 1-2551, obiectul
caruia l-a constituit casa nefinisată, cu gradul de finalizare 67%, situată în mun.
XXXXX (f.d.153-155, vol.II).
S-a mai constat că la 18 octombrie 1997 Mihail Gutium a înregistrat căsătoria
cu Inga Gutium (f.d. 10, vol. I), iar din timpul căsătoriei s-au născut copiii XXXXX,
nascută la XXXXX; XXXXX, nascut la XXXX și XXXXX, nascută la XXXXX
(f.d.109-111, vol.I).
Prin decizia Primăriei com. Grătiești nr. 15 din 26 februarie 1999 cu privire la
recepția caselor de locuit și a terenurilor aferente, s-a considerat dată în exploatare
casa de locuit lui Mihail Gutium din com. XXXXX, cu suprafața totala de 152,8
12
m.p., locativă 70,9 m.p., beci 12 m.p. șura de 38,5 m.p., și s-a întărit după Mihail
Gutium lotul de pământ aferent casei de locuit cu suprafața de 1225 m.p. (f.d.31,
VoL II).
Totodată, conform extrasului din Registrul bunurilor imobile din 01 aprilie
1999, Mihail Gutium din 01 martie 1999 deținea în proprietate 1.0 cotă-parte din
bunul imobil situat în mun. XXXXX, cu numărul cadastral XXXXX, temeiul
înscrierii servind decizia Primăriei com. Grătiești nr.15 din 26 februarie 1999 și
contractul de vânzare-cumpărare nr.1-2551 din 14 august 1997 (f.d.32, vol. II).
La 23 octombrie 2002 lui Mihail Gutium i-а fost eliberat titlul de autentificare
a dreptului deținătorului de teren, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 1
- 2551 din 14 august 1997, asupra pământului cu suprafața de 0,1211 ha, situat în
mun. XXXXX (f.d. 168, Vol. II).
Actele cauzei mai atestă că la 29 aprilie 2010 Mihail Gutium s-a adresat către
autoritățile competente cu solicitarea radierii înscrisului din Registrul bunurilor
imobile înregistrat la 20 noiembrie 2002 cu nr.39068/2001 și numărul cadastral
XXXXX, precum și anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de
teren nr.XXXXX (f.d. 124, vol. II).
Prin decizia Consiliului comunal Grătiești nr. 4/13 din 12 mai 2010 cu privire
la anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, s-a anulat titlul
de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral XXXXX din
23 octombrie 2002, s-a obligat Mihail Gutium să se adreseze organului cadastral
pentru radierea înscrisului din Registrul bunurilor imobile, s-a eliberat titlul de
autentificare a dreptului deținătorului de teren pentru terenul cu destinația
construcție, cu numărul cadastral XXXXX lui Mihail Gutium și Mariei Gutium în
marime de ½ parte fiecăruia, conform contractului de vânzare-cumpărare a
imobilului nr.1-2551 din 14 august 1997 (f.d.125. Vol. II).
La 20 mai 2010 pe numele lui Mihail Gutium a fost eliberat titlul de
autentificare a dreptului asupra pământului, în baza deciziei Consiliului comunal
Grătiești nr. 4/13 din 12 mai 2010, asupra ½ cotă-parte din terenul cu suprafața de
0,1211 ha, situat în mun. XXXXX (f.d. 169, Vol. II).
Deasemenea la 20 mai 2010, pe numele Mariei Gutium a fost eliberat titlul de
autentificare a dreptului asupra pământului, în baza deciziei Consiliului comunal
Grătiești nr 4/13 din 12 mai 2010, asupra ½ cotă-parte din terenul cu suprafața de
0,1211 ha, situat în mun. XXXXX (f.d. 170, Vol. II).
Prin hotărârea din 16 iunie 2010 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, a fost
desfăcută căsătoria încheiată între Mihail Gutium și Inga Gutium (Banu) (f.d.36,
108 vol. I).
Înaintând cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail Gutium, Ion
Gutium, Maria Gutium, Consiliului comunal Grătiești, Primăriei comunei Grătiești
și Agenției Servicii Publice, Inga Gutium a solicitat repunerea în termenul de
prescripție, anularea deciziei nr.4/13 din 12 mai 2010, anularea titlurilor de
autentificare a dreptului deținătorului de teren asupra 1/2 cotă-parte din lotul de
teren pentru construcții, anularea dreptului de proprietate asupra 1/2 cotă-parte din
terenul pentru construcții, recunoașterea dreptului de proprietate asupra 1/2 cotă-
parte din lotul de teren pentru construcții, anularea dreptului de proprietate asupra
1.0 cotă-parte din bunul imobil, recunoașterea dreptului de proprietate asupra 1/2
13
cotă-parte din bunul imobil, radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii
privind dreptul de proprietate asupra 1/2 cotă-parte din terenul pentru construcții,
radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii privind dreptul de proprietate
asupra 1.0 cotă-parte din bunul imobil, obligarea înregistrării dreptului de
proprietate asupra 1/2 cotă-parte din terenul pentru construcții și încasarea a 1/2
cotă-parte din capitalul social al Societății cu răspundere limitată „MG-Conexim”,
a 50% din costul total al autoturismelor și a altor sume.
Ulterior s-a adresa cu cerere de chemare în judecată Mihail Gutium, Maria
Gutium și Ion Gutium împotriva Ingăi Gutium cu privire la evacuarea din locuință
fără acordarea altui spațiu locativ.
Fiind învestită cu acțiunile în cauză prima instanță a ajuns la concluzia
admiterii parțiale a acțiunii depusă de Inga Gutium și respingerii acțiunii depuse de
Mihail Gutium, Maria Gutium și Ion Gutium; a fost respinsă cererea depuse de Inga
Gutium cu privire la repunerea în termenul de prescripție a fost respins pretenția
înaintată de către Inga Gutium cu privire la anularea deciziei Consiliului comunal
Grătiești nr. 4/13 din 12 mai 2010 ca fiind tardivă; au fost partajate bunurile
proprietate în devălmășie a lui Mihail Gutium și a Ingăi Gutium și au fost atribuite
în proprietate: lui Mihail Gutium – ¼ cotă-parte ideală și Ingăi Gutium ¼ cotă-parte
ideală din terenul pentru construcții cu nr. cadastral XXXXX, situat în mun.
XXXXX, lui Mihail Gutium - 1/6 cotă-parte ideală și Ingăi Gutium - 1/6 cotă-parte
ideală din casa de locuit cu nr. cadastral XXXXX, situată în mun. XXXXX, lui
Mihail Gutium – automobilele de model Mazda 626, cu n/î XXXXX și Fiat Marea,
cu n/î XXXXX și au fost încasate de la Mihail Gutium în beneficiul Ingăi Gutium
suma de 17133 de lei, ce constituie contravaloarea a ½ cotă-parte din automobilul
de model Mazda 626, cu n/î XXXXX, suma de 12663 de lei, ceea ce constituie
contravaloarea automobilului de model Fiat Marea, cu n/î XXXXX și suma de
2145190 de lei, ceea ce constituie contravaloarea a ½ cotă-parte din capitalul
statutar al SRL „MG-Conexim”;în rest acțiunea a fost respinsă ca fiind
neîntemeiată; au fost încasate de la Mihail Gutium în beneficiul Ingăi Gutium taxa
de stat, cheltuielile de asistență juridică, cheltuielile pentru evaluare, cheltuielile
pentru eliberarea certificatelor de la organele competente în mărime de 10842 de
lei; a fost încasată de la Mihail Gutium în beneficiul statului taxa de stat în sumă de
23000 de lei.
Instanța de apel judecând apelurile declarate de Mihail Gutium, Ion Gutium,
Maria Gutium și Inga Gutium a conchis de a le respinge și a menține hotărârea
primei instanțe.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții de
Supreme de Justiție, studiind materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația
în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că, soluția
dată de către instanțele ierarhic inferioare este una corectă rezultând din
următoarele considerente.
Astfel, Inga Gutium prin acțiunea depusă a solicitat repunerea în termenul de
prescriție și anularea deciziei nr.4/13 din 12 mai 2010 cu privire la anularea titlului
de autentificare a dreptului deținătorului de teren, prin care s-a anulat titlul de
autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral XXXXX din
23 octombrie 2002, s-a obligat Mihail Gutium să se adreseze organului cadastral
14
pentru radierea înscrisului din Registrul bunurilor imobile, s-a eliberat titlul de
autentificare a dreptului deținătorului de teren pentru terenul cu destinația
construcție, cu numărul cadastral XXXXX lui Mihail Gutium și Mariei Gutium în
marime de ½ parte fiecăruia, conform contractului de vânzare-cumpărare a
imobilului nr.1-2551 din 14 august 1997.
Conform art.1 alin. (2) al Legii contenciosului administrativ nr.793 din 10
februarie 2000 (în vigoare la data de referință), orice persoană care se consideră
vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică,
printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri,
se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a obține
anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost
cauzată
Conform art.14 alin. (1) din Legea menționată, persoana care se consideră
vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va
solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în termen de 30 de
zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul
în care legea nu dispune altfel.
În conformitate cu art. 17 alin.(l) al aceleiași legi, cererea prin care se solicită
anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate fi înaintata
în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. Acest termen curge
de la; a) data primirii răspunsului la cererea prealabila sau data expirării termenului
prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia; b) data comunicării refuzului de
soluționare a unei cereri prin care se solicită recunoașterea dreptului pretins sau
data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea unei astfel de cereri;
с) data comunicării actului administrativ, în cazul în care legea nu prevede
procedura prealabilă.
Totodată alin. (4) și (5) al art.17 al Legii contenciosului administrativ (în
vigoare la data de referință) stabilește că termenul de 30 de zile specificat la alin.(1)
este termen de prescripție, iar persoana care, din motive temeinic justificate, a omis
termenul de prescripție poate fi repusă în termen în condițiile Codului de procedură
civilă.
În conformitate cu art.116 alin. (1), (3) și (4) din Codul de procedură civilă,
persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act
de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în
termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.
Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să
fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). Repunerea în
termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la
acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a
cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea
termenului de procedură.
Raportând normele enunțate la materialele cauzei, instanța constată că Inga
Gutium a aflat despre decizia nr.4/13 din 12 mai 2010 emisă de Consiliul com.
Grătiești, pe parcursul examinării cauzei, după depunerea referinței cu actele
anexate de către Mihail Gutium, reprezentat de avocatul Vitalie Ciuchitu, în luna
noiembrie 2013 (f.d. 148, 172, vol. II), iar cererea prealabilă cu solicitarea anulării
15
deciziei menționate a fost depusă tocmai la 18 iulie 2014 către Primăria com.
Grătiești, (f.d.88-89, vol.VI), și respectiv cu încălcarea termenului prevăzut expres
de lege de adresare în instanța de judecată.
Deci, instanțele ierarhic inferioare corect au dispus respingerea cererii cu
privire la repunerea în termen, or, recurenta-reclamanta nu a prezentat probe
concludente și veridice care să denote cert faptul că a fost în imposibilitatea de a se
adresa în instanta de judecata în interiorul termenului de prescriptie.
Or, art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, stabilește expres că fiecare parte
trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și
obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.
Astfel, stabilindu-se că nu există temei de repunere în termenul de prescripție
a Ingăi Gutium, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiției ajunge la concluzia că instanțele de judecată corect au
dispus respingerea cerinței cu privire la anularea deciziei nr.4/13 din 12 mai 2010
ca fiind tardivă.
Referitor la cerințele Ingăi Gutium cu privire la anularea titlurilor de
autentificare a dreptului deținătorului de teren asupra ½ cotă-parte din lotul de teren
pentru construcții, eliberate la 20 mai 2010 pe numele lui Mihail Gutium și al
Mariei Gutium, anularea dreptului de proprietate al lui Ion Gutium și al Mariei
Gutium asupra ½ cotă-parte din terenul pentru construcții litigios, recunoașterea
dreptului de proprietate al Ingăi Gutium asupra ½ cotă-parte din lotul de teren
pentru construcții, anularea dreptului de proprietate al lui Mihail Gutium, al lui Ion
Gutium și a Mariei Gutium asupra 1.0 cotă-parte din casa de locuit litigioasă,
recunoașterea dreptului de proprietate al Ingai Gutium asupra ½ cotă-parte din casa
de locuit respectivă, radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii privind
dreptul de proprietate al Mariei Gutium și Ion Gutium asupra ½ cotă-parte din
terenul pentru construcții, radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii
privind dreptul de proprietate al lui Mihail Gutium, Ion Gutium și al Mariei Gutium
asupra 1.0 cota-parte din casa de locuit, instanța de recurs reține următoarele.
La 14 august 1997, a fost încheiat contractul de vânzare cumpărare între Ion
Ciocan ca vânzător și Mihail Gutium și Maria Gutium ca cumpărători, obiectul
căruia l-a constituit casa nefinisată, cu gradul de finalizare 67%, situată în mun.
Chișinău, com. Grătiesti.
Prin decizia Primăriei com. Grătiești nr. 15 din 26 februarie 1999 cu privire la
recepția caselor de locuit și a terenurilor aferente, s-a considerat dată în exploatare
casa de locuit lui Mihail Gutium din com. XXXXX, cu suprafața totala de 152,8
m.p., locativă 70,9 m.p., beci 12 m.p. șura de 38,5 m.p., și s-a întărit după Mihail
Gutium lotul de pământ aferent casei de locuit cu suprafața de 1225 m.p.
Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile din 01 aprilie 1999, Mihail
Gutium din 01 martie 1999 deținea în proprietate 1.0 cotă-parte din bunul imobil
situat în mun. XXXXX, cu numărul cadastral XXXXX, temeiul înscrierii servind
decizia Primăriei com. Grătiești nr.15 din 26 februarie 1999 și contractul de
vânzare-cumpărare nr.1-2551 din 14 august 1997.
La 29 aprilie 2010 Mihail Gutium s-a adresat către autoritățile competente cu
solicitarea radierii înscrisului din Registrul bunurilor imobile înregistrat la 20
noiembrie 2002 cu nr.39068/2001 și numărul cadastral XXXXX, precum și
16
anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.0155217364.
Prin decizia Consiliului comunal Grătiești nr. 4/13 din 12 mai 2010 cu privire
la anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, s-a anulat titlul
de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral XXXXX din
23 octombrie 2002, s-a obligat Mihail Gutium să se adreseze organului cadastral
pentru radierea înscrisului din Registrul bunurilor imobile, s-a eliberat titlul de
autentificare a dreptului deținătorului de teren pentru terenul cu destinația
construcție, cu numărul cadastral XXXXX lui Mihail Gutium și Mariei Gutium în
mărime de ½ parte fiecăruia, conform contractului de vânzare-cumpărare a
imobilului nr.1-2551 din 14 august 1997 (f.d.125. Vol. II).
La 20 mai 2010 pe numele lui Mihail Gutium a fost eliberat titlul de
autentificare a dreptului asupra pământului, în baza deciziei Consiliului comunal
Grătiești nr. 4/13 din 12 mai 2010, asupra ½ cotă-parte din terenul cu suprafața de
0,1211 ha, situat în mun. XXXXX.
Deasemenea la 20 mai 2010, pe numele Mariei Gutium a fost eliberat titlul de
autentificare a dreptului asupra pământului, în baza deciziei Consiliului comunal
Grătiești nr 4/13 din 12 mai 2010, asupra ½ cotă-parte din terenul cu suprafața de
0,1211 ha, situat în mun. XXXXX.
În conformitate cu art. art. 19 alin. (1) Codul familiei, bunurile dobîndite de
către soți în timpul căsătoriei sînt supuse regimului proprietății în devălmășie.
Art. 20 alin (1), (3)-(5) Codul familiei, bunurile dobîndite de către soți în
timpul căsătoriei aparțin ambilor cu drept de proprietate în devălmășie, conform
legislației. Sînt proprietate în devălmășie a soților bunurile mobile și imobile,
valorile mobiliare, depunerile și cotele de participație în capitalul social din
instituțiile financiare sau societățile comerciale, care au fost construite, constituite,
procurate sau făcute din contul mijloacelor comune, precum și alte bunuri dobîndite
în timpul căsătoriei, chiar dacă sînt procurate sau depuse pe numele unuia dintre
soți. Dreptul la proprietate în devălmășie se extinde și asupra soțului care nu a avut
un venit propriu, fiind ocupat cu gospodăria casnică, cu educația copiilor sau din
alte motive temeinice. Sînt proprietate în devălmășie a soților bunurile care au fost
dobîndite din ziua încheierii căsătoriei pînă în ziua încetării acesteia. Instanța
judecătorească este în drept, în baza cererii soțului interesat care nu este vinovat de
desfacerea căsătoriei, să declare bunurile dobîndite de către el în perioada cît soții
au dus gospodării separate proprietate a acestuia.
În baza art. 21 alin. (1) Codul familiei, soții, de comun acord, posedă, folosesc
și dispun de bunurile comune.
Conform art. 23 Codul familiei, bunurile ce aparțin fiecăruia dintre soți pot fi
recunoscute de instanța judecătorească proprietate în devălmășie a acestora dacă se
va stabili că, în timpul căsătoriei, din contul mijloacelor comune ale soților sau al
mijloacelor unuia dintre soți ori în urma muncii numai a unuia dintre soți, valoarea
acestor bunuri a sporit simțitor (reparație capitală, reconstrucție, reutilare,
reamenajare etc.).
Prevederile art. 25 alin. (1) și (3) Codul familiei, împărțirea proprietății în
devălmășie a soților poate fi făcută atît în timpul căsătoriei, cît și după desfacerea
ei, la cererea oricăruia dintre soți. În caz de neînțelegere, determinarea cotei-părți a
fiecărui soț în proprietatea în devălmășie, precum și împărțirea acesteia în natură,
17
se face pe cale judecătorească.
Art. 26 alin. (1) Codul familiei, la împărțirea proprietății în devălmășie a
soților și determinarea cotelor-părți din aceasta, părțile soților sînt considerate egale
dacă contractul matrimonial nu prevede altfel.
Conform art. 370 Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019), împărțirea
bunului proprietate comună în devălmășie între coproprietarii devălmași se va face
proporțional aportului fiecăruia la dobîndirea bunului. Pînă la proba contrară,
aportul coproprietarilor devălmași este prezumat a fi egal.
Conform art. 371 al Cod civil (în vigoare la data de referință), Bunurile
dobîndite de soți în timpul căsătoriei sînt proprietatea lor comună în devălmășie
dacă, în conformitate cu legea sau contractul încheiat între ei, nu este stabilit un alt
regim juridic pentru aceste bunuri. Orice bun dobîndit de soți în timpul căsătoriei
se prezumă proprietate comună în devălmășie pînă la proba contrară.
În baza art. 373 alin. (1) Cod Civil (în vigoare până la 01 martie 2019), în
cazul împărțirii bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților, părțile lor se
consideră egale.
Astfel, reieșind din cele menționate se atestă că bunul imobil – casa de locuit
situată în mun. XXXXX a fost cumpărată la 14 august 1997 de către Mihail Gutium,
Maria Gutium și Ion Gutium, acestora revenindu-le câte 1/3 cotă parte din acest
imobil. Având în vedere că casa de locuit a fost procurată înaintea înregistrării
căsătoriei dintre Mihail Gutium și Inga Gutium și la data cumpărării construcției
date, aceasta avea gradul de finalizare de 67%, rezultă că în imobilul dat după
recepția finală a acesteia în timpul căsătoriei au fost efectuate ameliorări ce au sporit
valoarea acestui imobil, respectiv soții Mihail și Inga Gutium au dobândit în egală
măsură dreptul de proprietate asupra ½ cotă-parte din cota ce aparținea la data
încheierii căsătoriei soțului Mihail Gutium.
În acest context nu poate fi reținut argumentul recurenților Mihail Gutium, Ion
Gutium și Maria Gutium precum că mărimea cotei-părți a lui Mihail Gutium din
partea casei urmează a fi stabilită în mărime de 33% reișind din aporturile a trei
coproprietari devălmași Mihail Gutium, Ion Gutium și Maria Gutium care se
prezumă a fi egale, respectiv acestuia îi revin doar 11%, care a devenit proprietatea
lui Mihail Gutium după încheierea căsătoriei și constituie proprietate comună în
devălmășie a foștilor soților Mihail și Inga Gutium și din care Inga Gutium are
dreptul de a pretinde ½ cotă-parte, deoarece art. 23 Codul familei stabilește că
dreptul de proprietate în devălmășie poate fi recunoscut asupra întregului bun a
cărui valoare a sporit simțitor, adică asupra a 1/3 cotă-parte din casa de locuit ce
aparținea până la căsătorie lui Mihail Gutium și care prin aportul soților Mihail
Gutium și Inga Gitum pe parcursul căsătoriei și-a majorat valoarea prin finalizarea
construcției și nu doar asupra îmbunătățirilor realizate.
De asemenea urmează a fi respins și argumentul recurentei Inga Gutium
referitor la faptul că dreptul de proprietate asupra casei de locuit menționate
aparține în devălmășie doar foștilor soți Mihail și Inga Gutium, fiindcă a fost
înregistrată în Registrul bunurilor imobile la 01 martie 1999 ca efect al deciziei
nr.15 din 26 februarie 1999 cu privire la recepția casei de locuit și a terenului
aferent, deoarece, după cum s-a constat casa de locuit aparține cu drept de
proprietate în proporție de 1/3 cotă-parte lui Mihail Gutium, Ion Gutium și Mariei
18
Gutium, astfel că 1/3 cotă parte ce aparține cu drept de proprietate lui Mihail
Gutium reprezintă proprietatea în devălmășie a soților Mihail Gutium și Inga
Gutium.
Respectiv, instanța de recurs conchide că prima instanță și instanța de apel
corect au dispus partajarea bunului imobil-casa de locuit situată în mun. XXXXX
prin atribuirea Ingăi Gutium 1/6 cotă-parte ideală din casa de locuit și lui Mihail
Gutium 1/6 cotă-parte ideală din casa de locuit, or, instanța reiterează că lui Mihail
Gutium îi revine cu drept de proprietate 1/3 cotă-parte din bunul imobil menționat.
La fel, instanța de recurs consideră legală și întemeiată și concluzia instanțelor
ierarhic inferioare privind partajarea terenului pentru construcții cu nr. cadastral
XXXXX situat în mun. XXXXX prin atribuirea în proprietate Ingăi Gutium ¼ cotă-
parte ideală și lui Mihail Gutium ¼ cotă-parte ideală din teren, deoarece conform
materialelor cauzei terenul cu suprafața de 01211 ha situat în mun. XXXXX
aparține cu drept de proprietate de ½ cotă-parte lui Mihail Gutium și ½ cotă-parte
Mariei Gutium, iar la data dobândirii de către Mihail Gutium a dreptului de
proprietate asupra cotei-părți indicate din terenul aferent casei de locuit indicate
supra, acesta avea înregistrata căsătorie cu Inga Gutium.
Prin urmare, nu poate fi reținut argumentul recurentei Inga Gutium precum că
titlurile de autentificarea a dreptului deținătorului de teren din 20 mai 2010 emise
pe numele lui Mihail Gutium și Mariei Gutium sunt ilegale, deoarece actul juridic
care confirmă dreptul de proprietate asupra casei este decizia nr.15 din 26 februarie
1999 prin care s-a considerat dată în exploatare casa de locuit din com. XXXXX
care este valabilă până în prezent și a fost doar pe numele lui Mihail Gutium și în
această perioadă dânsul se afla în căsătoriei cu recurenta, or, conform art. 11 Cod
funciar dreptul de proprietate asupra terenului poate fi dobândit de toți
coproprietarii casei de locuit, iar conform contractului de vânzare-cumpărare nr.1-
2551 din 14 august 1997 Maria Gutium este coproprietară a casei de locuit
menționate, astfel că Inga Gutium poate pretinde la partajarea în devălmășie a
terenului aferent casei de locuit doar asupra a ½ cotă-parte ce aparține lui Mihail
Gutium din ½ cotă-parte din terenul de 0, 1211 ha.
În aceste circumstanțe, titlurile de autentificare a drepturilor deținătorilor de
teren emise pe numele lui Mihail Gutium și Maria Gutium la 20 mai 2010 sunt
legale, fiind emise în baza deciziei nr.4/13 din 12 mai 2010 valabilă până în prezent,
iar temei de anulare a acestora în speță lipsesc.
Totodată este neîntemeiat argumentul recurenților Mihail Gutium, Ion Gutium
și Maria Gutium referitor la faptul că Inga Gutium nu poate pretinde la partajarea
terenului aferent casei de locuit, deoarece prin decizia nr.4/13 din 12 mai 2010 a
fost anulat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren asupra lotului
menționat din 23 octombrie 2002, prin care lotul de teren a fost înscris doar după
Mihail Gutium și au fost emise titluri noi pe numele lui Mihail Gutium și a Mariei
Gutium în mărime de câte ½ cotă-parte conform contractului de vânzare-
cumpărare nr.1-2551 din 14 august 1997, or, fiind constat că Inga Gutium are
dreptul de proprietate asupra 1/6 cotă-parte din casa de locuit, ultima dispune de
dreptul de a solicita dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului dat, iar
faptul că aceasta nu a fost indicată în calitate de dobânditor a dreptului de
proprietate asupra terenului litigios în decizia nr.4/13 din 12 mai 2010, nu poate
19
constitui obstacol în realizarea acestui drept, or, art. 11 Cod funciar stabilește că
dreptul de proprietate asupra terenului poate fi dobândit de toți coproprietarii casei
de locuit.
În ceea ce privește cerința Ingăi Gutium referitor la încasarea din contul lui
Mihail Gutium a sumei de 2145190 de lei, cu titlu de echivalent bănesc a valorii de
½ cotă-parte din capitalul social al SRL „MG-Conexim” instanța de recurs
menționează următoarele.
La 12 ianuarie 2007 Mihail Gutium, ca unic fondator a fondat SRL „MG-
Conexim” cu capitalul social de 54000 de lei (f.d.82-90, Vol. III).
La 16 februarie 2008, conform recipisei întocmite de Mihail Gutium, acesta a
împrumutat de la Viorel Mațcan suma de 200000 de euro, cu о dobândă de 12%
anual, pentru procurarea a doua mașini pentru lucru, obligându-se să restituie
împrumutul până la 16 februarie 2009 (f.d. 142, vol. П).
Conform deciziei Camerei Înregistrării de Stat din 18 martie 2009 capitalul
social al societății indicate aparținea în propoție de 100 % lui Mihail Gutium, acesta
constituind suma de 4290389 lei.
Conform pct.3.11 din Statutul SRL „MG - Сonexim”, asupra părții sociale a
soților în societate, doândite în timpul căsătoriei, se aplică regimul juridic al
proprietății comune în devălmășie (f.d.82-84, vol. III).
Prin recipisa din 04 iulie 2009 Mihail Gutium a confirmat primirea de la Viorel
Mațcan a sumei de 200000 de euro, însă neavând posibilitatea să-i întoarcă, s-a
obligat să-i vândă acestuia cota sa parte de 100% în SRL „MG-Conexium” până la
data de 20 septembrie 2009, prin cotract notarial.
Prin hotărârea din 19 mai 2010 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chisinau s-a
declarat valid contractul de vânzare-cumpărare din 04 iulie 2009, încheiat între
Viorel Mațcan și Mihail Gutium a părții sociale în mărime de 100% din capitalul
social al SRL „MG – Сonexim”, ce aparține lui Mihail Gutium, contra datoriei de
200000 de euro transmiși lui Mihail Gutium la 16 februarie 2008 și s-a recunoscut
dreptul de proprietate al lui Viorel Mațcan asupra părții sociale în mărime de 100
% din capitalul social al SRL „MG-Conexim”, ce a aparținut anterior lui Mihail
Gutium (f.d.81, Vol. I).
Conform extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice nr. 11091 din
24 mai 2010, SRL „MG-Conexim”, înregistrată la 12 ianuarie 2007, este
administrată de către Mihail Gutium, care deține 100% din capitalul social în
mărime de 4290380 lei (f.d.l12, vol. Vol.I). iar conform extrasului din Registrul de
stat al persoanelor juridice nr.208073 din 15 iunie 2010, SRL „MG-Conexim” cu
sediul în mun. XXXXX, este administrată de către Viorel Mațcan unicul asociat,
deținătorul cotei în mărime de 100% din capitalul social al societații indicate în
valoarea de 4290380 lei (f.d.29, vol.I).
La 18 iunie 2010, Viorel Mațcan ca vânzător și Mihail Dimo ca cumpărător,
au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a părții sociale, în conformitate cu care
vânzătorul a vândut iar cumpărătorul a cumpărat partea socială în mărime de 100%
din capitalul social al SRL „MG-Conexim”, la un preț de 201000 euro (f.d.30-32,
vol. I).
Conform extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice nr.208716 din
25 iunie 2010, SRL „MG-Conexim” cu sediul în mun. XXXXX, este administrată
20
de către Mihail Dimo, care este și unicul asociat al acestei societal (f.d.79, vol. I).
Prin răspunsul IS CRIS „Registru”, Directia documentare mijloace de
transport nr.03/1168 din 05 august 2010, s-a constatat că conform Registrului de
Stat al Transporturilor la data de 04 august 2010, pe numele SRL „MG-Conexim”
sunt înregistrate următoarele mijloace de transport: Lamberet, LVFS, cu numărul
de înmatriculare XXXXX, înmatriculat la 26 decembrie 2007; Mercedes 1844, cu
numărul de înmatriculare XXXXX, înmatriculat la 26 decembrie 2007, Mercedes
1844, cu numărul de înmatriculare XXXXX, înmatriculat la 13 martie 2008; DAF,
XF 105-41, cu numărul de înmatriculare XXXXX, înmatriculat la 27 octombrie
2008; Schimitz, Sko2, cu numărul de înmatriculare XXXXX, înmatriculat la 27
octombrie 2008; Volvo, FH13-44, cu numărul de înmatriculare XXXXX,
înmatriculat la data de 23 martie 2009 (f.d.69, Vol. III).
Conform scrisorii Direcției Administrare Fiscală Rîscani din 04 august 2010,
SRL „MG-Conexim” a fost înregistrata la Camera Înregistrării de Stat la 21
ianuarie 2007, la adresa juridică com. XXXXX. Conform notei informative privind
salariul si alte plăti efectuate în folosul angajaților și privind impozitele pe venit din
aceste plăti în anul 2009, salariul lui Mihail Gutium a constituit 28700 de lei, iar
conform informației din baza de date a Serviciului Fiscal în declarația cu privire la
impozitul pe venit pe perioada fiscala A/2009, SRL „MG-Conexim” a declarat
pierderi în suma de 35222 lei (f.d.71, vol. I).
Prin scrisoarea Asociației Intenaționale a Transporturilor Auto din Moldova
din 17 septembrie 2010, s-a constat că titularul de carnete tir SRL „MG-Conexim”
este membru al Asociației din 30 decembrie 2008, iar camioanele cu numerele de
înmatriculare, XXXXX sunt înregistrate în baza de date a Asociației (f.d.96, vol.I).
Conform scrisorii BC „Banca Sociala” SA din 27 septembrie 2010, rulajul
mijloacelor bănești al SRL „MG-Conexim” pe perioada 12 ianuarie 2007 — 16
iunie 2010 (data divorțului) a constituit 2503116,85 lei, 46500 dolari SUA si 58086
euro (f.d.91, vol. I).
Conform art. 145 alin. (1) și (2) Cod civil (în vigoare la data de referință)
societate cu răspundere limitată este societatea comercială al cărei capital social
este divizat în părți sociale conform actului de constituire și ale cărei obligații sînt
garantate cu patrimoniul societății. Societatea cu răspundere limitată poate fi
constituită de una sau de mai multe persoane.
Art.149 alin. (1)-(3) Cod civil,(în vigoare până la 01 martie 2019) stabilește
că partea socială a asociatului societății cu răspundere limitată reprezintă o fracțiune
din capitalul ei social, stabilită în funcție de mărimea aportului la acest capital.
Asociatul deține o singură parte socială. Părțile sociale pot avea mărimi diferite și
sînt indivizibile dacă actul de constituire nu prevede altfel. În cazul în care un
asociat dobîndește o altă parte socială sau o fracțiune din partea socială a unui alt
asociat, partea socială a primului se majorează proporțional valorii părții sociale
dobîndite.
Conform art.150 din același cod, asupra părții sociale a soților în societatea cu
răspundere limitată dobîndite în timpul căsătoriei se aplică regimul juridic al
proprietății comune în devălmășie. Soțul asociatului nu poate cere divizarea părții
sociale și nici primirea sa în societate dacă actul de constituire nu prevede altfel.
Raportând normele citate la cele menționate, instanța de recurs constată că
21
SRL „MG- Conexim” a fost fondată la 12 ianuarie 2007 de către Mihail Gutium ca
unic asociat și deținând 100 % din capitalul social al acesteia, respectiv în timpul
căsătoriei cu Inga Gutium, iar conform pct.3.11 din Statutul SRL „MG - Сonexim”,
asupra părții sociale a soților în societate, dobândite în timpul căsătoriei, se aplică
regimul juridic al proprietății comune în devălmășie.
Totodată, instanța reține că Mihail Gutium la 04 iulie 2009 în perioada inițierii
procesului de divorț vânzând lui Viorel Mațcan partea socială în mărime de 100 %
din capitalul social al SRL „MG-Conexim” ce îi aparținea cu drept de proprietate
contra datoriei de 200000 de euro transmiși primului la 16 februarie 1998, a privat
recurenta Inga Gutium de dreptul de proprietate asupra cotei-părți ce îi revenea cu
drept de proprietate comună în devălmășie din capitalul social al SRL „MG-
Conexim”.
În acest sens, instanța de apel corect a stabilit că împrumutul contractat nu a
fost realizat în interesele familiei, or, scopul împrumutului contractat de Mihail
Gutium a fost investirea în activitatea SRL „MG-Conexim”, iar beneficiarul acestei
societăți a devenit ulterior împrumutătorul lui Mihail Gutium, Viorel Mațcan.
Astfel, urmează a fi respins argumentul recurenților Mihail Gutium, Ion
Gutium și Maria Gutium referitor la faptul că instanțele ierarhic inferioare au
partajat un bun care nu aparținea la momentul desfacerii căsătoriei nici unuia din
soți Gutium, deoarece în speță nu a fost partajată societatea în natură, ci a fost
compensată valoarea bunului înstrăinat.
La fel, nu poate fi reținut argumentul recurenților Mihail Gutium, Ion Gutium
și Maria Gutium precum că valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare dintre
Mihail Gutium și Viorel Mațcan a fost recunoscută prin hotărârea din 19 mai 2010
a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, iar în urma validării Mihail Gutium nu a
încasat sume bănești care ar reprezenta proprietate comună în devălmășie a soților
Gutium, din următoarele considerente.
Materialele cauzei atestă că Mihail Gutium a înstrăinat cota-parte din SRL
„MG-Conexim” lui Viorel Mațcan care a înstrăinat-o lui Mihail Dimo, iar conform
extraselor din Registrul de Stat al persoanelor juridice, sediul companiei a rămas
același, care este și domiciliul lui Mihail Gutium și al Ingăi Gutium - mun.
XXXXX, capitalul social nu a fost modificat (f.d.33-35, vol.II), mai mult conform
răspunsului Asociației Internaționale a Transporturilor Auto din 15 noiembrie
2012, pe perioada 01 iunie 2010 – 30 iunie 2010 Carnetele TIR au fost eliberate
titularului de Carnete TIR SRL „MG-Conexim” administratorului Mihail Gutium
(f.d.36, vol.II). Totodată, Mihail Gutium își continua activitatea din numele
întreprinderii în cauză, potrivit datelor plasate pe paginile web în anul 2015, în care
este indicat anunțul din numele SRL „MG-Conexim” - Mihail si numărul de mobil
al acestuia, referitor la transportul internațional.
Drept urmare este irelevant raționamentul recurenților Mihail Gutium, Ion
Gutium și Maria Gutium referitor la faptul că instanțele ierarhic inferioare nu au
aplicat prevederile art.21 Codul familiei, or, intimata nu a solicitat anularea
contractului de vânzare-cumpărare a societății, iar instanța din oficiu nu o poate
invoca, deoarece intimata Inga Gutium s-a adresat în instanța de judecată cu
solicitarea de a fi încasată contravaloarea cotei-părți ce-i revine conform legii din
bunul înstrăinat, și nu partajarea în natură a acestuia, astfel că anularea contractului
22
de vânzare-cumpărare în cazul dat nici nu era nevoie.
În acest sens, se atestă corectă concluzia instanțelor ierarhic inferioare cu
privire la faptul că Mihail Gutium urmează să compenseze Ingăi Gutium
contravaloarea cotei-părti din capitalul social înstrăinat, echivalent а ½ din cotă-
parte deținută de Mihail Gutium la data înstrăinării acestuia. Or, imposibilitatea
partajării în natură a proprietății comune în devălmășie a foștilor soți Gutium,
impune obligația soțului care a înstrăinat cota parte respectivă de a compensa
soțului care nu a beneficiat de consecințele înstrăinării.
Deasemenea se atestă întemeiată și soluția instanțelor de judecată cu referire
la pretenția Ingăi Gutium cu privire la încasarea sumei de 4150 de euro ce
constituie 50 % din costul total al autoturismelor de model „Toyota Avensis”, „Fiat
Marea” și „Mazda 626” din următoarele considerente.
Conform adeverinței eliberate de ÎS CRIS „Registiu”, Directia înregistrare a
transportului și calificarea conducătorilor auto la 29 iunie 2010, în Registrul de Stat
al transporturilor sunt înregistrate pe numele lui Mihail Gutium următoarele unități
de transport: „IJ, 2715”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, a.f. 1990; Mazda
626”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, a.f. 1989; „Fiat Marea”, cu numărul
de înmatriculare XXXXX, a.f. 1996 (f.d.98, vol.I).
Prin adeverința IS CRIS „Registru”, Directia înregistrare a transportului și
calificarea conducătorilor auto din 02 iulie 2010, se atestă că în Registrul de Stat al
transporturilor, automobilul de model „Toyota Avensis”, cu numărul de motor
XXXXX, caroseria nr. XXXX la 04 ianuarie 2006 pâna la 20 aprilie 2010 a fost
înmatriculat pe numele lui Mihail Gutium, iar la 20 aprilie 2010 acesta a fost
reînmatriculat pe numele altui proprietar (f.d.18. vol. I, f.d.97. vol. III).
Conform raportului de expertiză întocmit de Centrul National de Expertize
Judiciare la 23 februarie 2012, nr.439, s-a concluzionat că valoarea de piață a
automobilului de model „Toyota Avensis”, cu numărul de înmatriculare XXXXX,
anul producerii 2000, în stare de exploatare, poate constitui 90389 lei; valoarea de
piață a automobilului de model „Mazda 626”, cu numărul de înmatriculare XXXX,
anul producerii 1989, în stare de exploatare, poate constitui suma de 34266 lei; iar
valoarea de piață a automobilului de model Fiat Marea”, cu numărul de
înmatriculare XXXXX, anul producerii 1996, în stare de exploatare, poate constitui
25327 lei (fd.6-8A, vol. II).
Respectiv, se atestă că automobilele de model „Mazda 626” și „Fiat Marea”
au fost procurate în timpul căsătoriei, fiind înmatriculate cu drept de proprietate
după Mihail Gutium, ceea ce constituie proprietate comună în devălmășiei, astfel
că fiecăruia îi revine câte ½ cotă-parte din automobilele date.
În aceste circumstanțe, instanțele corect au constatat că autovehiculele date
urmează sa fie atribuite în proprietatea lui Mihail Gutium, având în vedere că
acestea s-au aflat în posesia și folosința acestuaia, cu compensarea Ingăi Gutium a
contravalorii bunurilor date, proportional cotei-parți ce-i aparține, respectiv câte ½
din valoarea fiecărui automobil, respectiv ½ din suma de 34226 lei, ce constituie,
conform raportului de expertiza nr.439 din 23 februarie 2012, prețul automobilului
de model „Mazda 626”, și ½ din suma de 25527 de lei, ce constituie, conform
raportului indicat, valoarea automobilului de model „Fiat Marea”.
Referitor la partajarea automobilului de model „Toyota Avensis”, cu numărul
23
de înmatriculare XXXXX, instanța consideră că primai instanță și instanța de apel
corect au indicat că este imposibilă, dat fiind faptul că la 20 aprilie 2010 acesta a
fost înstrăinat, și respectiv nu constituie proprietate comună în devălmășie, fiind
imposibilă compensarea contravalorii acestui bun.
Deci, nu poate fi reținut argumentul recurentei Inga Gutium precum că este
incertă concluzia instanței de apel cu privire la respingerea cerinței de încasare a
echivalentului bănesc a ½ cotă-parte din autovehiculul Toyota Avensis n/î
XXXXX, deoarece la înstrăinarea bunurilor mobile proprietatea comună în
devălmășie, acordul soțului coproprietar se prezumă, însă Mihail Gutium a
înstrăinat automobilul dat surorii sale Victoria Razmeriță în aprilie 2010, cînd foștii
soți Gutium erau în procedura divorțului, fără acordul său, or, automobilul dat a
fost înstrăinat în timpul căsătoriei, iar recurenta Inga Gutium nu a prezentat probe
care ar denota că la înstrăinarea acestuia nu și-a dat acordul. Or, prin cererea de
chemare de în judecată depusă inițial la 16 iunie 2010 Inga Gutium nu a solicitat și
partajarea bunului mobil autoturismul de model Toyota Avensis n/î XXXXX.
Instanța de recurs reține justă concluzia instanțelor ierarhic inferioare cu
privire la încasarea cheltuielilor de judecată din contul lui Mihail Gutium în
beneficiul Ingăi Gutium în sumă de 10842 de lei, și în beneficiul statului taxa de
stat în mărime de 23000 de lei, or, art.94 alin. (1) Cod civil stabilește expres că
instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cererea
părții care a avut cîștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea
reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de
judecată proporțional părții admise din pretenții, iar pîrîtului – proporțional părții
respinse din pretențiile reclamantului.
Alte argumente invocate de recurenți, în susținerea poziției lor, nu pot fi
reținute de către instanța de recurs, deoarece se combat cu cele invocate supra și se
axează pe circumstanțele care au fost constatate și elucidate pe deplin de instanța
de apel și prima instanță, având la bază cumulul de probe, care au fost administrate
și apreciate cu respectarea normelor de drept procedural și susținute de normele de
drept material.
Deasemena, Colegiul reține că în cadrul judecării cauzei, instanța de apel a
creat participanților la proces, condiții obiective și echitabile, pentru exercitarea
drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părților
dreptului la un proces echitabil, garantat prin art.6 CEDO.
Reieșind din cele menționate și având în vedere faptul că instanțele de judecată
ierarhic inferioare la adoptarea actului de dispoziție contestat corect au verificat și
apreciat probele administrate în conformitate cu art. 130 Codul de procedură civilă
și verificarea suplimentară a anumitor dovezi nu este necesară, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va
respinge recursurile declarate și va menține decizia instanței de apel și hotărârea
primei instanțe.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art.445 alin.(3) Cod de procedură
civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție,
d e c i d e :
24
Se resping recursurile declarate de către Mihail Gutium, Ion Gutium și Maria
Gutium, reprezentați de către avocatul Vitalie Ciuchitu și Inga Gutium, reprezentată
de către avocatul Boris Malachi.
Se menține decizia din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și
hotărârea din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza
civilă, la cererea de chemare în judecată depusă Inga Gutium împotriva lui Mihail
Gutium, Ion Gutium, Mariei Gutium, Consiliului comunal Grătiești, Primăriei
comunei Grătiești și Agenției Servicii Publice cu privire la repunerea în termen,
anularea actului administrativ, anularea titlurilor de autentificare a dreptului
deținătorului de teren asupra 1/2 cotă-parte din lotul de teren pentru construcții,
anularea dreptului de proprietate asupra 1/2 cotă-parte din terenul pentru
construcții, recunoașterea dreptului de proprietate asupra 1/2 cotă-parte din lotul de
teren pentru construcții, anularea dreptului de proprietate asupra 1.0 cotă-parte din
bunul imobil, recunoașterea dreptului de proprietate asupra 1/2 cotă-parte din bunul
imobil, radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii privind dreptul de
proprietate asupra 1/2 cotă-parte din terenul pentru construcții, radierea din
Registrul bunurilor imobile a înscrierii privind dreptul de proprietate asupra 1.0
cotă-parte din bunul imobil, obligarea înregistrării dreptului de proprietate asupra
1/2 cotă-parte din terenul pentru construcții și încasarea a 1/2 cotă-parte din
capitalul social al Societății cu răspundere limitată „MG-Conexim”, a 50% din
costul total al autoturismelor și a altor sume, și la cererea de chemare în judecată
depusă de Mihail Gutium, Maria Gutium și Ion Gutium împotriva Ingăi Gutium cu
privire la evacuarea din locuință fără acordarea altui spațiu locativ.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
Judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Ala Cobăneanu
Svetlana Filincova
Victor Burduh
Galina Stratulat
25