2ra-1641/19 — anularea titlului de autentificare a dreptului detinatorului de teren, evacuarea, anularea deciziei, recunoasterea dreptului de proprietate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea titlului de autentificare a dreptului detinatorului de teren, evacuarea, anularea deciziei, recunoasterea dreptului de proprietate
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-1641/19 — anularea titlului de autentificare a dreptului detinatorului de teren, evacuarea, anularea deciziei, recunoasterea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-1641/19
Prima instanță: Judecătoria Cahul sediul central (jud. D. Fujenco)
Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. G. Vavrin, T. Berdilă, I. Dănăilă)
ÎNCHEIERE
25 septembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Svetlana Filincova
Dumitru Mardari
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Avramia
Filoti, reprezentat de avocatul Vasile Șoitu
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Avramiei Filoti împotriva
lui Petru Mocanu, Elenei Racoviță, Vladimir Racoviță, Consiliului sătesc Andrușul
de Jos r-nul Cahul, Primarului sat. Andrușul de Jos r-nul Cahul cu privire la
evacuarea din casa de locuit, anularea titlului de autentificare a dreptului
deținătorului de teren, anularea deciziei, recunoașterea dreptului de proprietate
asupra terenului, anularea contractului de schimb și încasarea cheltuielilor de
judecată
împotriva deciziei din 12 februarie 2019 a Curții de Apel Cahul, prin care a
fost admis apelul declarat de Petru Mocanu, casată parțial hotărârea din 28 mai 2018
a Judecătoriei Cahul sediul central și în partea casată emisă o nouă hotărâre
constată:
La 25 februarie 2016, Avramia Filoti, reprezentată de avocatul Vasile Șoitu a
depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Petru Mocanu, Elenei Racoviță,
intervenient accesoriu Primăria sat. Andrușul de Jos r-nul Cahul cu privire la
evacuarea din casa de locuit, anularea contractului de schimb și încasarea
cheltuielilor de judecată.
Ulterior, a depus cerere de concretizare și majorare a pretențiilor împotriva lui
Petru Mocanu, Elenei Racoviță, Vladimir Racoviță, Consiliului sătesc Andrușul de
Jos r-nul Cahul, Primarului sat. Andrușul de Jos r-nul Cahul cu privire la evacuarea
din casa de locuit, anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren,
anularea deciziei, recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului, anularea
contractului de schimb și încasarea cheltuielilor de judecată.
1
În motivarea acțiunii a invocat că la 29 august 1989, la Primăria sat. Andrușul
de Jos r-nul Cahul a fost înregistrată căsătoria cu pârâtul Petru Mocanu. Din căsătorie
au doi copii XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX.
A menționat că la 28 ianuarie 1992 a fost înregistrată desfacerea căsătoriei în
baza hotărârii din 25 octombrie 1991 a Judecătoriei Cahul. Apoi, împăcându-se cu
pârâtul, au concubinat între anii 1993-1995, 1997, 2000-2014 cu despărțiri, care, la
fel, erau legate de conflicte.
A susținut că pe parcursul anilor au încercat să construiască o familie bazată
pe relații de bună înțelegere, să dea o bună educație copiilor și să le asigure un trai
decent, însă fără succes.
A evidențiat că au locuit și locuiesc în casa moștenită de ea prin testament de
la bunelul său Ion Raru.
A mai indicat că a dobândit, în baza stagiului de muncă la Primăria Andrușul
de Jos r-nul Cahul și la magazin, un teren agricol cu suprafața de 0,7111 ha, însă
titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren a fost eliberat lui Petru
Mocanu la 8 iunie 2000 în baza deciziei Consiliului sătesc Andrușul de Jos r-nul
Cahul, adică în perioada când erau oficial divorțați, însă când duceau o gospodărie
comună.
Conform legislației în vigoare, pârâtul Petru Mocanu nu poate beneficia de
cotă de teren, deoarece nu întrunește condițiile impuse de lege pentru a-i fi atribuit
un teren, precum și nu a fost angajat al întreprinderilor agricole și nici în sfera socială
a localității.
Recent a aflat că terenul susmenționat a fost schimbat de către pârâtul Petru
Mocanu pe un alt teren, fără acordul ei.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 11, 12 Codul funciar, 217,
220, 315, 316, 320, 321 Cod civil, 56, 60, 166, 167 CPC.
A solicitat admiterea acțiunii, evacuarea pârâtului Petru Mocanu din casa
moștenită de la bunelul său înregistrat cu nr. cadastral XXXXX, amplasată în
XXXXX ce aparține eicu drept de proprietate, anularea titlului de autentificare a
dreptului deținătorului de teren eliberat pe numele lui Petru Mocanu asupra terenului
agricol cu suprafața de 0,7111, înregistrat cu nr. cadastral XXXXX amplasat în
extravilanul sat. XXXXX, cu radierea dreptului de proprietate a lui Petru Mocanu
din registrul de stat al bunurilor imobile, anularea deciziei Consiliului sătesc
Andrușul de Jos r-nul Cahul nr. 23 din 21 martie 1999 în partea atribuirii terenului
agricol cu suprafața de 0,7111 ha în contul cotei de teren echivalent lui Petru
Mocanu, recunoașterea după dânsa a dreptului de proprietate asupra terenului cu
suprafața de 0,7111 ha, înregistrat cu nr. cadastral XXXXX amplasat în extravilanul
XXXXX, anularea contractului de schimb nr. 1580 din 14 februarie 2014 a terenului
agricol și încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 28 mai 2018 a Judecătoriei Cahul sediul central, a fost
admisă acțiunea, a fost evacuat Petru Mocanu din bunul imobil, casa de locuit cu nr.
cadastral XXXXX, amplasată în XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate
Avramiei Filoti.
A fost anulat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat
pe numele lui Petru Mocanu asupra terenului agricol cu suprafața de 0,7111 ha cu
nr. cadastral XXXXX.
2
A fost anulată decizia Consiliului sătesc Andrușul de Jos r-nul Cahul
nr. 23 din 21 martie 1999 în partea atribuirii terenului agricol cu suprafața de 0,7111
ha în contul cotei de teren echivalent lui Petru Mocanu.
A fost recunoscut dreptul de proprietate asupra terenului agricol cu suprafața
de 0,7111 ha cu nr. cadastral XXXXX, amplasat în extravilanul XXXXX, după
Avramia Filoti.
A fost anulat contractul de schimb nr. 1580 din 14 februarie 2014 a terenului
agricol cu suprafața de 0,7111 ha cu nr. cadastral XXXXX, amplasat în extravilanul
XXXXX.
A fost încasată de la Petru Mocanu, Elena Racoviță, Vladimir Racoviță în
beneficiul Avramiei Filoti suma de 480 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prima instanță a ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii privind evacuarea lui
Petru Mocanu din imobilul, casa de locuit cu nr. cadastral XXXXX, amplasată în
XXXXX, constatând că aceasta aparține cu drept de proprietate Avramiei Filoti în
baza certificatului de moștenitor testamentar din 15 aprilie 1998.
La fel, instanța a constatat că anume Avramiei Filoti și nu lui Petru Mocanu
urma să fie atribuit terenul agricol cu suprafața de 0,7111 ha cu nr. cadastral
XXXXX, amplasat în extravilanul XXXXX. Totodată, instanța de fond a stabilit că
Petru Mocanu nu a fost în drept să fie parte în contractul de schimb a terenului în
cauză, luând în considerație că acesta nu este subiect al dreptului de proprietate
asupra terenului supus schimbului.
Prin decizia din 12 februarie 2019 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul
declarat de către Petru Mocanu, casată parțial hotărârea din 28 mai 2018 a
Judecătoriei Cahul sediul central, și anume în partea contestării titlului de
autentificare a dreptului deținătorului de teren, deciziei Consiliului sătesc Andrușul
de Jos r-nul Cahul și contractului de schimb, recunoașterea dreptului de proprietate,
cu emiterea în partea casată o nouă hotărâre prin care au fost respinse pretențiile
date. În rest hotărârea primei instanțe a fost menținută.
Instanța de apel a conchis asupra netemeiniciei pretențiilor privind contestarea
titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren agricol cu suprafața de
0,7111 ha cu nr. cadastral XXXXX, amplasat în extravilanul XXXXX, anularea
deciziei Consiliului sătesc Andrușul de Jos r-nul Cahul nr. 23 din 21 martie 1999 în
partea atribuirii terenului agricol cu suprafața de 0,7111 ha în contul cotei de teren
echivalent lui Petru Mocanu, constatând că nu a fost confirmat prin probe suficiente
că anume Avramiei Filoti urma să fie atribuit terenul agricol în litigiu, în condițiile
în care Petru Mocanu a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului la 21 martie
1999, în perioada când era în divorț cu Avramia Filoti.
La 10 iunie 2019, prin intermediul Oficiului Poștal, Avramia Filoti a declarat
recurs împotriva deciziei din 12 februarie 2019 a Curții de Apel Cahul, solicitând
admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu menținerea
hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând
că aceasta este ilegală, ce vine în contradicție cu normele dreptului care guvernează
speța, la emiterea deciziei au fost aplicate eronat normele de drept material prin
neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată și aplicarea unei legi care nu trebuia să
3
fie aplicată, a fost interpretată eronat legea, care în consecință a dus la soluționarea
greșită a pricinii,.
A menționat că instanța de apel eronat a constatat, prin prisma prevederilor
art. 28 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile și art. 20 alin. (1) Cod
funciar, legalitatea dobândirii de către Petru Mocanu a dreptului de proprietate
asupra terenului agricol cu suprafața de 0,7111 ha, nr. cadastral XXXXX amplasat
în extravilanul XXXXX. În acest sens a evidențiat că lui Petru Mocanu i-a fost
atribuit cota de teren în baza art. 12 Cod funciar în urma privatizării terenurilor
agricole și nu l-a obținut în rezultatul unor tranzacții cu alți proprietari.
De asemenea, instanța de apel a trecut cu vederea și nu s-a expus asupra
faptului că pentru atribuirea terenului în rezultatul privatizării, beneficiarii urmau să
întrunească măcar una din exigențele expuse în art. 12 Cod funciar, or aceste condiții
erau întrunite anume de ea, respectiv, nu le întrunea Petru Mocanu.
A evidențiat că la emiterea deciziei Consiliului sătesc Andrușul de Jos r-nul
Cahul nr. 23 din 21 martie 1999, în partea atribuirii terenului agricol în litigiu,
autoritatea publică locală s-a condus de tradițiile satului, și anume că toată
proprietatea să fie scrisă după „capul familiei”, având în vederea că în acea perioadă
locuia cu Petru Mocanu, ducând o gospodărie comună și educând doi copii.
Faptul că împreună cu Petru Mocanu au continuat traiul în comun, nu a fost
negat de către reprezentantul intimatului și nici de către primarul satului Andrușul
de Jos r-nul Cahul, respectiv prin prisma prevederilor art. 123 alin. (6) CPC nu
necesită a fi probat.
A mai susținut că instanța de apel nu a cercetat sub nicio formă în ce temei
i-a fost atribuit intimatului terenul agricol, or, reprezentantul lui Mocanu Petru nici
măcar verbal nu a putut informa instanței referitor la temeiul legal pe care l-ar fi
întrunit Petru Mocanu pentru a i se atribui terenul. Pe de altă parte reprezentantul nu
a combătut nici măcar verbal declarațiile sale în această parte făcute la examinarea
cauzei în instanța de fond, unde s-a susținut că intimatul niciodată nu a lucrat în
gospodăria sătească, sfera socială, sau alte domenii legate de agricultură, acesta
activând șofer la Baza Auto de Transport (ATB-19) din or. Cahul.
Prin urmare, atât intimatul, cât și autoritatea publică locală, contrar
prevederilor art. 118 CPC, nu au prezentat nicio probă ce ar confirma prezența
condițiilor impuse de lege la atribuirea terenului litigios lui Petru Mocanu, și doar în
mod declarativ au susținut legalitatea acestui fapt, fără a dovedi circumstanțele pe
care le-au invocat.
Ce ține de partea acțiunii privind anularea contractelor de dispoziție încheiate
ulterior cu terenul litigios de către intimat, a remarcat că cerința de anulare a
contractului de schimb este dependentă de cea de anulare a titlului și a deciziei
Consiliului sătesc și urmează a fi admisă în orice caz pe cale de consecință, pentru
aducerea părților în poziție inițială.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede
altfel.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în
adresa părților la 25 martie 2019, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire
4
(f. d. 185), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent
la materialele dosarului lipsesc.
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat
recursul la 10 iunie 2019 în termenul legal.
La 9 august 2019, Petru Mocanu a depus referință la recursul declarat de
Avramia Filoti, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat.
Examinând temeiurile recursului declarat de Avramia Filoti, reprezentat de
avocatul Vasile Șoitu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Avramia Filoti, reprezentat de
avocatul Vasile Șoitu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),
(3) și (4) CPC.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
5
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia
probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a
apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a
probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul
privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr. 26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat
de Avramia Filoti, reprezentat de avocatul Vasile Șoitu urmează a fi considerat ca
inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Avramia Filoti, reprezentat de
avocatul Vasile Șoitu împotriva deciziei din 12 februarie 2019 a Curții de Apel
Cahul.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Svetlana Filincova
Dumitru Mardari
6