2ra-402/19 — înlăturarea obstacolelor, demolare, repararea prejudiciului material și moral, compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-402/19 — înlăturarea obstacolelor, demolare, repararea prejudiciului material și moral, compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-402/19

Prima instanță - (Judecătoria Cahul, sediul central) I. Gorlenco

Instanța de apel - (Curtea de Apel Cahul) V. Movilă, E. Dvurecenschi, N. Veleva

ÎNCHEIERE

6 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Mariana Pitic

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat Mihail Galațanu și Tatiana

Galațanu, reprezentați de avocatul Serghei Mocanu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de

Gheorghe Mihalcenco și Zinovia Mihalcenco împotriva lui Mihail Galațanu și

Tatiana Galațanu, intervenienți accesorii Primăria satului Vadul lui Isac, raionul

Cahul, Tatiana Galațanu, Sveatoslav Șeremet și Maria Șeremet, cu privire la

înlăturarea obstacolelor, obligarea de a strămuta gardul de la linia de demarcare a

hotarelor conform planului cadastral și compensarea cheltuielilor de judecată,

și cererea reconvențională înaintată de Mihail Galațanu și Tatiana Galațanu

împotriva lui Gheorghe Mihalcenco și Zinovia Mihalcenco cu privire la înlăturarea

obstacolelor, demolarea construcției, repararea prejudiciului material și moral și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 27 septembrie 2018 a Curții de Apel Cahul, prin care s-

a respins apelul declarat de Mihail Galațanu și Tatiana Galațanu și s-a menținut

hotărârea din 23 aprilie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul central,

c o n s t a t ă:

La 22 noiembrie 2016 Gheorghe Mihalcenco și Zinovia Mihalcenco au

înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail Galațanu și Tatiana

Galațanu, intervenienți accesorii Primăria s. Vadul lui Isac, r-nul Cahul, Tatiana

Galațanu și Sveatoslav Șeremet, prin care au solicitat obligarea lui Mihail Galațanu

de a nu crea obstacole în folosirea terenului, obligarea de a strămuta gardul la linia

de demarcare a hotarelor conform planului cadastral și compensarea cheltuielilor

de judecată.

În motivarea acțiunii au indicat că în baza deciziei Primăriei s. Vadul lui Isac,

r-nul Cahul din 16 martie 1993, le-a fost transmis în proprietate privată terenul cu

suprafața de 0,1602 ha, amplasat în s. Vadul lui Isac, r-nul Cahul, înregistrat în

registrul cadastral al deținătorilor de terenuri la 27 mai 2006 sub nr. 1016.

1

Au menționat că terenul lor este învecinat cu terenul pârâtului Mihail

Galațanu, fiind delimitate printr-un gard, pe care pârâtul periodic îl strămută spre

casa lor, ajungând cu gardul la o distanță de aproximativ 3 metri de terenul lor.

Depășirea hotarului și acapararea samavolnică a terenului se probează prin

actul din 16 noiembrie 2016, întocmit de comisia funciară din s. Vadul lui Isac, r-

nul Cahul, prin care se atestă că suprafața lotului de teren cu nr. cadastral xxxxx,

conform titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe nunele lui

Gheorghe Mihalcenco nu corespunde cu suprafața măsurilor la momentul de față.

Existența gardului pe terenul pârâților, limitează dreptul de posesie și folosire

a proprietății în efectuarea construcțiilor suplimentare pe teren și amenajarea

terenului.

Gheorghe Mihalcenco și Zinovia Mihalcenco au relatat că la solicitările de a

strămuta gardul conform liniei de demarcare a hotarelor potrivit planului cadastral,

pârâtul categoric a refuzat.

La 27 decembrie 2016 Mihail Galațanu a depus cerere reconvențională

împotriva lui Gheorghe Mihalcenco și Zinovia Mihalcenco, solicitând demolarea

construcției - casa de locuit construită cu depășirea limitei terenului peste

hotarul terenului, obligarea de a nu crea impedimente la exercitarea dreptului de

proprietar asupra terenului proprietate privată, repararea prejudiciului material,

moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reconvenționale, Mihail Galațanu a indicat că prin decizia

primarului s. Vadul lui Isac, r-nul Cahul, nr. 22 din 16 martie 1993 i-a fost

transmis în proprietate privată terenul cu suprafața de 0,1522 ha, pentru construcție

locativă, înregistrat în registrul deținătorilor de teren la 2 septembrie 2003 sub nr.

950, fiindu-i atribuit nr. cadastral xxxxx.

În temeiul procesului-verbal de recepție finală nr. 1 din 17 mai 2001, pe

terenul respectiv, la 19 mai 2011, a fost înregistrată construcția casei individuale de

locuit cu suprafața de 165,5 m2, fiind întocmit actul de constatare pe teren la

efectuarea identificării bunului imobil și întocmit planul geometric cu

caracteristicile tehnice a bunului imobil, teren pentru construcții cu suprafața de

0,1522 ha, unde este amplasată construcția casei cu suprafața de 165,5 m2, în

prezența primarului și inginerului cadastral.

A menționat că terenul lui se mărginește cu terenul familiei Mihalcenco cu nr.

cadastral xxxxx, iar pe hotarul care delimitează terenurile, reclamanții au construit

o construcție neautorizată.

Astfel că, prin nerespectarea regulilor de construcție a casei de locuit, cu bună

știință, vecinul îi aduce atingere dreptului de proprietate asupra terenului ce îi

aparține.

Prin încheierea din 15 mai 2017 a Judecătoriei Cahul, sediul central, în

calitate de intervenienți accesorii de partea pârâtului în acțiunea inițială, s-a atras în

proces Tatiana Galațanu și Maria Șeremet.

Prin hotărârea din 23 aprilie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul central, s-a

admis cererea de chemare în judecată înaintată de Gheorghe Mihalcenco și Zinovia

Mihalcenco împotriva lui Mihail Galațanu, intervenienți accesorii Primăria s.

Vadul lui Isac, r-nul Cahul, Tatiana Galațanu, Sveatoslav Șeremet și Maria

Șeremet, cu privire la înlăturarea obstacolelor, obligarea de a strămuta gardul de la

2

linia de demarcare a hotarelor conform planului cadastral și compensarea

cheltuielilor de judecată.

S-a obligat Mihail Galațanu să nu creeze obstacole în folosirea terenului și s-a

obligat să strămute gardul la linia de demarcare a hotarelor conform planului

cadastral.

S-a încasat de la Mihail Galațanu în beneficiul lui Gheorghe Mihalcenco și

Zinovia Mihalcenco cheltuielile de judecată formate din suma 100 lei cu titlul de

taxă de stat, 3 000 lei cu titlul de cheltuieli pentru asistență juridică și 4 005 lei cu

titlul de cheltuieli pentru măsurările efectuate de SRL „Psitogeg”, iar în total suma

de 7 105 lei.

S-a respins cererea reconvențională înaintată de Mihail Galațanu împotriva lui

Gheorghe Mihalcenco și Zinovia Mihalcenco cu privire la înlăturarea obstacolelor,

demolarea construcției, repararea prejudiciului material și moral și compensarea

cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiată.

În motivarea soluției adoptate, prima instanță a conchis că cererea de chemare

în judecată depusă de Gheorghe Mihalcenco și Zinovia Mihalcenco este

întemeiată, or, potrivit Actului de constatare pe teren din 18 iulie 2017, a fost

probat cu certitudine faptul că Mihail Galațanu creează obstacole în folosirea

terenului cu nr. cadastral xxxxx, motiv din care v-a pune în sarcina acestuia să

strămute gardul la linia de demarcare a hotarelor conform planului cadastral.

Astfel, a reținut că conform Actului de constatare pe teren din 18 iulie 2017 și

Planul cadastral (geometric) întocmit de către specialistul SRL „Psitogeg”,

inginerul cadastral Nistor Alexandru, linia hotarului existent este diferită de linia

hotarului conform titului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, iar

proprietarul terenului cu nr. cadastral xxxxx, Mihail Galațanu s-a extins pe lotul de

teren cu nr. cadastral xxxxx, ce aparține cu drept de proprietate lui Gheorghe

Mihalcenco cu aproximativ 3 metri din partea de nord de la stradă și cu 3,80 metri

din partea de sud, fapt reflectat în planul cadastral (geometric).

Instanța a menționat că argumentele cererii reconvenționale precum că

reclamanții îi îngrădesc dreptul de proprietate privată, sunt neîntemeiate deoarece

casa locativă nu este construită pe teren străin ci în limitele suprafeței conform

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

La fel, instanța a respins argumentul precum că acțiunea inițială urmează a fi

respinsă ca fiind depusă tardiv, deoarece conform art. 271 Cod civil, pîrîtul urma

să invoce termenul de prescripție pînă la încheierea dezbaterilor în fond, mai mult,

în cadrul cercetării judecătorești a fost stabilit faptul că bunurile imobile cu nr.

cadastrale xxxxx, xxxx și xxxxx nu dispun de acte de stabilire al hotarelor

elaborate de autoritatea publică locală, iar, ca urmare, reclamanții Gheorghe

Mihalcenco și Zinovia Mihalcenco nu cunoșteau în realitate care sunt hotarele

bunurilor imobile și doar prin Actul de constatare pe teren din 18 iulie 2017 au

aflat hotarele reale.

La 26 aprilie 2018 Mihail Galațanu și Tatiana Galațanu au declarat apel

împotriva hotărîrii primei instanțe, solicitând casarea ei și pronunțarea unei noi

hotărîri, prin care acțiunea înaintată de Gheorghe Mihalcenco și Zinovia

Mihalcenco să fie respinsă, iar cererea reconvențională să fie admisă în integral.

3

Prin decizia din 27 septembrie 2018 a Curții de Apel Cahul, s-a respins apelul

declarat de Mihail Galațanu și Tatiana Galațanu și s-a menținut hotărârea din 23

aprilie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul central.

La 15 ianuarie 2019, Mihail Galațanu și Tatiana Galațanu, reprezentați de

avocatul Serghei Mocanu, au declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea

hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărâri

de respingere a acțiunii inițiale, admitere a acțiunii reconvenționale și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului, fiind reiterate argumentele de fapt și de drept expuse

în instanța de apel, recurenții au invocat că decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe sunt neîntemeiate, nemotivate și pasibile de a fi casate.

În sensul dat, au invocat că instanțele de judecată au interpretat și aplicat

greșit normele de drept material.

Consideră că, contrar art. 373 alin. (5) din Codul de procedură civilă, decizia

nu cuprinde expunerea asuprea tuturor motivelor invocate în cererea de apel, fapt

ce indică la examinarea superficială a apelului.

La fel, soluția instanței de apel nu conține o argumentare clară din care să

rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care s-a ajuns.

La 18 februarie 2019, intimații Gheorghe Mihalcenco și Zinovia Mihalcenco

au depus referință, prin care au indicat că recursul declarat de Mihail Galațanu și

Tatiana Galațanu este neîntemeiat și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, solicitând să fie considerat

inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Materialele dosarului atestă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa participanților la proces la 12 noiembrie 2018, însă la materialele dosarului

lipsește dovada legală de recepționare a acesteia de către recurenți.

Din aceste considerente, Colegiul consideră că recursul înaintat la 15 ianuarie

2019 este declarat în termen.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

4

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind

admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate

în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură

civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se

invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau

în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de

acces la instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza

Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva

Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea

Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p.

141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

5

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de

Mihail Galațanu și Tatiana Galațanu, reprezentați de avocatul Serghei Mocanu, nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Mihail Galațanu și Tatiana

Galațanu, reprezentați de avocatul Serghei Mocanu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Mariana Pitic

Dumitru Mardari

6