2ra-1601/19 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere

Dosarul nr. 2ra-1601/19 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. A. Donos) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu) ÎNCHEIERE 25 septembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Alexandr Iscra, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Rada Iscra împotriva lui Alexandr Iscra cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 04 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă : La 05 octombrie 2018 Rada Iscra a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandr Iscra solicitând încasarea de la Alexandr Iscra în beneficiul său a pensiei de întreținere a copiilor minori, pentru fiecare, a câte 2234 de lei lunar, până la atingerea de către copii a majoratului; încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a indicat că reclamanta din anul 2004 până în anul 2012 s-a aflat în relații de căsătorie cu pârâtul. Căsătoria a fost desfăcută prin hotărârea din 18 decembrie 2012 a Judecătoriei Bălți. Din căsătorie au doi copii minori: xxxxxx, născut la xxxxxx, și xxxxx, născută la xxxxx, care după divorț au rămas la întreținerea reclamantei. Reclamanta a susținut că, deoarece pârâtul evita să participe la întreținerea și educația copiilor minori, iar aceasta de una singură era în imposibilitate de a-i întreține, a înaintat acțiune în instanța de judecată privind încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori și prin hotărârea din 16 mai 2013 s-a încasat de la Alexandr Iscra în beneficiul Radei Iscra pensia de întreținere a copiilor minori în mărime de 1140 de lei lunar, începând cu 12 aprilie 2013 și până la majoratul copiilor.

La 17 iunie 2013 a fost intentată procedura de executare, în temeiul documentului executoriu nr. 2-1862/13, debitorul Alexandr Iscra fiind obligat la plata pensiei de întreținere a copiilor minori în sumă de 1140 de lei lunar. Pârâtul efectuează plata pensiei de întreținere a copiilor minori cu mici întârzieri și de fiecare dată așteptând să fie rugat de reclamantă pentru a achita plata respectivă. Suplimentar pârâtul nu contribuie, cu nimic, la educarea, creșterea și întreținerea copiilor. Rada Iscra a mai relatat că de profesie este frizer-coafor, iar sursele financiare care le primește sunt insuficiente pentru a face față necesităților apărute în perioada școlară și anume procurarea rechizitelor școlare, cheltuieli pentru transport, alimentație 1 și îmbrăcăminte, etc. Dat fiind lipsa surselor financiare suficiente, este nevoită să facă economii pe seama copiilor pentru a achita serviciile comunale pentru apartamentul în care locuiesc.

Însă, modul de viață al lui Alexanr Iscra demonstrează că acesta are venituri suficiente pentru a plăti pensia de întreținere a copiilor minori, chiar și peste cuantumul de existență minim lunar, drept dovadă servind postările efectuate pe rețelele de socializare. Partea reclamantă a mai susținut că conform datelor oficiale ale Biroului Național de Statistică, în semestrul I al anului 2018, minimul de existență pentru un copil cu vârsta de la 7 la 17 ani în orașele mari constituie suma de 2234 de lei. În realitate, pentru a asigura copiilor un trai decent, o școlarizare adecvată și o dezvoltare stabilă sunt necesare cheltuieli pentru minimul de existență prevăzut, iar suma în mărime de 1140 de lei pe care îi achită pârâtul lunar cu titlu de întreținere nu acoperă nici minimul necesar de întreținere a copiilor minori.

Prin hotărârea din 10 decembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Rada Iscra împotriva lui Alexandr Iscra cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori și încasarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 04 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul declarat de Rada Iscra; s-a casat hotărârea din 10 decembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și a fost pronunțată o nouă hotărâre prin care s-a admis acțiunea înaintată de Rada Isca; s-a mărit cuantumul pensiei de întreținere a copiilor minori – xxxxxx și xxxxx, încasată de la Alexandr Iscra în beneficiul Radei Iscra prin hotărârea din 16 mai 2013 a Judecătoriei Bălți de la 1140 de lei pentru ambii copii la 1500 de lei pentru fiecare copil lunar, începând cu data de 05 octombrie 2018 până la majoratul copiilor; s-a încasat de la Alexandr Iscra în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 669,60 de lei; s-au încasat de la Alexandr Iscra în beneficiul Radei Iscra cheltuielile de judecată în mărime de 800 de lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a relatat că Convenția internațională cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989 consacră faptul că toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt luate de instituții publice sau private de ocrotire socială, de către tribunale, autorități administrative sau de organe legislative, interesele superioare ale copilului trebuie să fie luate în considerare cu prioritate. În contextul dat, instanța de apel a menționat că la determinarea cuantumului de întreținere a copilului minor, instanța de judecată pornește de la interesul primordial al copilului și anume părinții vor fi obligați la asigurarea întreținerii copilului minor, prin întreținerea materializată, nu numai prin asigurarea minimului de existență a copilului minor și a unui trai suficient dezvoltării fizice și psihice a copilului minor.

Deci, rezultând din probele prezentate, care indică posibilitatea pârâtului de a duce un mod de viață decent, cu deplasări peste hotarele țării la odihnă, fapt ce implică cheltuieli semnificative și rezultând din minimul de existență a copiilor în vârstă de 7-17 ani, precum și obligația părinților de a-și întreține copii minori, instanța de apel a concluzionat că pensia de întreținere urmează a fi majorată în mărime de 1500 de lei lunar pentru fiecare copil, or suma respectivă constituie un cuantum care corespunde minimului de existență a copiilor minori, sumă care, conform datelor statistice obiective, reprezintă un minim de existență a copiilor minori în dependență de vârsta și locul/mediul de trai al acestora.

La 20 iunie 2019, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal (f.d. 90), Alexandr Iscra a declarat recurs împotriva deciziei din 04 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți 2 solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei contestate cu menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului s-a invocat că decizia contestată este neîntemeiată și pasibilă de a fi casată, din motiv că instanța de apel la examinarea cauzei nu a luat în considerare probele anexate la dosar și nu le-a dat apreciere întru soluționarea justă a circumstanțelor cauzei. În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 04 aprilie 2019. Materialele cauzei atestă faptul că decizia contestată a fost expediată părților la data de 03 mai 2019 și recepționată de către recurent la data de 14 mai 2019, conform avizului de recepție anexat. (f.d.80, 82) Astfel, recursul declarat la data de 20 iunie 2019, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal (f.d. 90), este în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de Alexandr Iscra, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexandr Iscra nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura 3 admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Alexandr Iscra ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alexandr Iscra împotriva deciziei din 04 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh 4