3ra-818/19 — contestarea actului administrativ si obligarea efectuarii unei cercetari noi a cazului produs ce s-a soldat cu decesul salariatului.

3ra-818/19 — contestarea actului administrativ si obligarea efectuarii unei cercetari noi a cazului produs ce s-a soldat cu decesul salariatului. (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-818/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: A. Brăgaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: O. Cojocaru, S. Iorgov, B. Bîrcă)

D E C I Z I E

18 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Nina Vascan

Victor Burduh

Sveatoslav Moldovan

examinând recursul depus de Inspectoratul de Stat al Muncii,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Daria Calaraș reprezentată de avocatul Eduard Melnic împotriva

Inspectoratului de Stat al Muncii cu privire la contestarea actului administrativ și

obligarea efectuării unei cercetări noi a cazului produs ce s-a soldat cu decesul

salariatului,

împotriva deciziei din 07 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis cererea de apel depusă de Daria Calaraș reprezentantă de Eduard Melnic, s-a

casat hotărârea din 10 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul (Central) și s-a

pronunțat o hotărâre nouă de admitere a acțiunii

c o n s t a t ă:

La 27 februarie 2018 Daria Calaraș, reprezentantă de avocatul Eduard Melnic în

baza mandatului seria MA nr. 1172961 din 23 octombrie 2017, a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Inspectoratului de Stat al Muncii cu privire la contestarea

actului administrativ și obligarea efectuării unei cercetări noi a cazului produs ce s-a

soldat cu decesul salariatului.

În motivarea acțiunii a indicat că la 02 martie 2016, la locul de muncă, a decedat

soțul său Calaraș Ion, care a fost angajat al societății cu răspundere limitată

„Ișcomargo”, în funcția de paznic.

Potrivit procesului-verbal din 02 iunie 2016 al Inspecției Teritoriale de Muncă

Chișinău privind cercetarea accidentului mortal în afara muncii suferit de Calaraș Ion,

accidentul mortal suferit de Calaraș Ion la 02 martie 2016 a avut loc ca rezultat al

strivirii paznicului de către remorca aflată în mișcare și era încărcată cu saci cu silitră,

ca urmare a părăsirii locului de muncă și aflării acestuia în locul neprevăzut și conform

pct. 4 din Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, aprobat

1

prin Hotărârea Guvernului nr. 1361 din 22 decembrie 2005, s-a considerat accident în

afara muncii și s-a înregistrat la societatea cu răspundere limitată „Ișcomargo”.

Daria Calaraș a luat cunoștință de procesul-verbal nominalizat supra la 18

decembrie 2017.

La 04 ianuarie 2018 Daria Calaraș s-a adresat Inspectoratului de Stat al Muncii cu

cerere prealabilă, solicitând anularea procesului-verbal din 02 iunie 2016 al Inspecției

Teritorială de Muncă Chișinău privind cercetarea accidentului mortal în afara muncii

suferit de Calaraș Ion, cu efectuarea unei cercetări noi a cazului produs la 02 martie

2016 ce s-a soldat cu decesul lui Calaraș Ion.

Prin răspunsul nr. 37 din 02 februarie 2018 al Inspectoratului de Stat al Muncii,

cererea prealabilă a fost respinsă ca neîntemeiată din motiv că acțiunile întreprinse de

către paznicul Calaraș Ion la data de 02 martie 2016, care a încercat să salveze mijlocul

de transport, care nu aparținea societății cu răspundere limitată „Ișcomargo”, nu au

comun cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ale acestuia, nefiind îndreptate în

interesele angajatorului societatea cu răspundere limitată „Ișcomargo”.

S-a stabilit că accidentul produs la 02 martie 2016, ce s-a soldat cu decesul lui

Calaraș Ion, angajat al societății cu răspundere limitată „Ișcomargo”, corect a fost

calificat conform prevederilor pct. 4 Regulamentul privind modul de cercetare a

accidentelor de muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1361 din 22 decembrie

2005, ca accident în afara muncii, respectiv temei de efectuare a unei cercetări noi a

accidentului pe cauza dată, nu se atestă.

Consideră Daria Calaraș că refuzul pârâtului este ilegal și neîntemeiat, venind în

contradicție cu prevederile pct. 13 din Regulamentul privind modul de cercetare a

accidentelor de muncă, care stipulează că scopul cercetării accidentelor de muncă constă

în clasificarea lor, determinarea circumstanțelor, cauzelor și încălcărilor actelor

normative și altor reglementări ce au condus la accidentarea salariaților, stabilirea

persoanelor care au încălcat prevederile actelor normative și a măsurilor

corespunzătoare întru prevenirea unor asemenea evenimente.

Din conținutul procesului-verbal din 02 iunie 2016 al Inspecției Teritoriale de

Muncă Chișinău privind cercetarea accidentului mortal în afara muncii suferit de

Calaraș Ion, rezultă că acesta se întemeiază în special pe declarațiile persoanelor:

Gheorghiță Ion (administratorul societății cu răspundere limitată „Ișcomargo”), Ciumac

Vitalii (administratorul societății cu răspundere limitată „Melnival-Prim”), Melnic

Valeriu (fondatorul societății cu răspundere limitată „Melnival-Prim”), Sprincean

Serghei (șef de sector „Arie” al societății cu răspundere limitată „Ișcomargo”), Calaraș

Andrei (muncitor), Sînga Victor (lăcătuș), Slănină Gheorghe (conducătorul auto al

camionului de model „Kamaz” – 53213, nr. de înmatriculare XXXXX și remorca nr. de

înmatriculare XXXXX) și Tricolici Petru (conducătorul auto al camionului Volvo nr. de

înmatriculare XXXXX și remorca nr. de înmatriculare XXXXX); certificatul de

înregistrare a unității - societatea cu răspundere limitată „Ișcomargo”; schema locului

producerii accidentului; imaginile foto de la locul producerii accidentului mortal și

Raportul de constatare medico-legală nr. 51 din 28 martie 2016 întocmit de Centrul

Medicină Legală Criuleni, din care rezultă că decesul lui Calaraș Ion a survenit în urma

XXXXX.

Trauma asociată s-a produs cu un obiect contondent cu puțin timp înainte de deces,

posibil în timpul circumstanțelor indicate, potrivit cărora persoana a fost prinsă între

peretele încăperii pentru paznici și autoturismul de model VAZ 2106, nr. de

2

înmatriculare XXXXX, care a fost tamponat de remorca camionului Kamaz cu nr. de

înmatriculare XXXXX.

Tamponarea remorcii camionului Kamaz cu nr. de înmatriculare XXXXX, cu

autoturismul de model VAZ 2106 nr. de înmatriculare XXXXX, a avut loc după ce

aceasta, fiind decuplată de la camionul respectiv, și care staționa încărcată pe teritoriul

societății cu răspundere limitată „Ișcomargo”, s-a pornit involuntar.

După vizualizarea camerelor video instalate pe teritoriul societății cu răspundere

limitată „Ișcomargo”, inspectorul principal al muncii al Inspecției Teritoriale de Muncă

Chișinău – Veaceslav Cojocaru a constatat că conform înregistrării video nr. 2 în

minutul 9 „27” se vede cum apare paznicul Calaraș Ion, ieșind din încăperea paznicilor,

iar în minutul 9 „31” observă cum se deplasează remorca spre autoturismul VAZ 2106,

existând pericol de tamponare, însă Calaraș Ion, în loc să se dea la o parte, intenționat s-

a deplasat spre autoturismul VAZ 2106, unde a fost prins între peretele încăperii pentru

paznici și mijlocul dat de transport, care la rândul său a fost tamponat de remorcă.

Inspecția Teritorială de Muncă Chișinău, în lipsa unei încheieri a expertizei

tehnice, după cum prevede pct. 30 lit. i) din Regulamentul privind modul de cercetare a

accidentelor de muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1361 din 22 decembrie

2005, prin care s-ar fi stabilit viteza de deplasare a remorcii și accelerarea acesteia,

ținându-se cont de greutatea încărcăturii, distanța critică înaintea impactului mortal și

posibilitatea reală de a-l evita, cauzele acesteia, a conchis în mod eronat, din punct de

vedere subiectiv, că Calaraș Ion intenționat s-a deplasat spre autoturismul VAZ 2106,

unde a fost prins între peretele încăperii pentru paznici și mijlocul dat de transport, care

la rândul său a fost tamponat de remorcă.

Accidentul mortal a avut loc pe teritoriul societății cu răspundere limitată

„Ișcomargo”, unde Calaraș Ion exercita atribuțiile de serviciu și inspectorul principal al

muncii al Inspecției Teritoriale de Muncă Chișinău – Veaceslav Cojocaru era obligat

conform pct. 30 lit. e) din Regulamentul enunțat supra, să reflecte declarațiile

persoanelor care au obligația să asigure măsurile de protecție a muncii unde s-a produs

accidentul, însă procesul-verbal din 02 iunie 2016 privind cercetarea accidentului mortal

în afara muncii suferit de Calaraș Ion, nu conține astfel de date.

Nu au fost reflectate nici acțiunile angajatorului prin prisma obligațiunilor impuse

de Legea securității și sănătății în muncă nr. 186 din 10 iulie 2008.

În procesul-verbal din 02 iunie 2016 nu se cuprinde nicio informație cu privire la

cauza deplasării involuntare a remorcii, precum și cine se face responsabil de asigurarea

măsurilor de protecție în situația decuplării acesteia de la camion.

Consideră că este eronată concluzia inspectorului principal al muncii că accidentul

mortal, suferit de Calaraș Ion la 02 martie 2016, a avut loc ca rezultat al strivirii

paznicului de către remorca aflată în mișcare și era încărcată cu saci cu silitră, ca urmare

a părăsirii locului de muncă și aflării acestuia în locul neprevăzut, conform pct. 4 din

Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, se consideră

accident de muncă în afara muncii și se înregistrează la societatea cu răspundere limitată

„Ișcomargo” din raionul Criuleni, satul Ișnovăț, deoarece nu este confirmată prin probe

justificative, bazată pe o aplicare și interpretare greșită a normelor de drept material.

Mai mult ca atît, în procesul-verbal din 02 iunie 2016 nu se conține nicio

constatare referitoare la părăsirea locului de muncă de către Calaraș Ion, ca fiind o

abatere de la condițiile contractului individual de muncă nr. 15 din 01 ianuarie 2011.

3

Conform pct. 4 din Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de

muncă, prin accident în afara muncii se înțelege - un eveniment care a provocat

vătămarea violentă a organismului salariatului, chiar dacă s-a produs în timpul de

muncă al acestuia, la locul de muncă sau pe teritoriul unității, în condiții neprevăzute la

punctul 3 din prezentul Regulament, cauza directă a căruia este determinată de fapte ce

nu au legătură cu îndeplinirea sarcinii de muncă sau obligațiilor de serviciu (joacă,

încăierare, automutilare intenționată, sinucidere, cazuri de boală latentă și moarte

naturală, folosire a mijloacelor de producție în scopuri personale fără permisiunea

angajatorului sau conducătorului, comitere a unui furt din avutul unității, angajatorului

persoană fizică și altele de acest gen). Activitățile, actele sau faptele menționate în

prezentul punct trebuie să fie confirmate prin documente corespunzătoare.

În procesul-verbal din 02 iunie 2016 nu a fost stabilit niciun caz prevăzut în pct. 4

din Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de muncă.

Prin urmare, cele expuse confirmă caracterul eronat al procesului-verbal din 02

iunie 2016 și clasificarea greșită a accidentului, or, evenimentul din 02 martie 2016,

care a produs vătămarea violentă a organismului salariatului Calaraș Ion (prin leziune),

ca urmare a acțiunii unui factor de risc (proces) propriu unui element al sistemului de

muncă (mediu de muncă) și care a dus la decesul salariatului Calaraș Ion, survenit în

timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu, constituie de fapt un accident de muncă.

A cerut Daria Calaraș reprezentată de Eduard Melnic admiterea acțiunii, anularea

procesului-verbal din 02 iunie 2016 al Inspecției Teritoriale de Muncă Chișinău privind

cercetarea accidentului mortal în afara muncii suferit de Calaraș Ion și obligarea

Inspectoratului de Stat al Muncii să efectueze o cercetare nouă a cazului din 02 martie

2016 soldat cu decesul lui Calaraș Ion.

Prin hotărârea din 10 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, acțiunea

a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prima instanță a motivat hotărârea că din conținutul procesului-verbal din 02 iunie

2016 al Inspecției Teritoriale de Muncă Chișinău privind cercetarea accidentului mortal

în afara muncii suferit de Calaraș Ion, nu se atestă premise obiective de a presupune că

inspectorul principal al muncii nu a stabilit toate circumstanțele importante pentru

cercetarea accidentului din 02 martie 2016, ultimul efectuând o cercetare amplă și

multiaspectuală a cazului produs.

Vizualizând înregistrarea video de la locul producerii accidentului din 02 martie

2016, prima instanță a conchis că circumstanțele de fapt descrise în procesul-verbal din

02 iunie 2016 sunt veridice, or, defunctul Calaraș Ion, exercitând funcția de lucrător de

livadă, paznic, conform contractului individual de muncă nr. 15 din 01 ianuarie 2011,

observând deplasarea remorcii spre autoturismul VAZ-2106, în loc să se ferească,

intenționat s-a deplasat spre acest mijloc de transport, în rezultatul căruia a fost prins

între peretele încăperii pentru paznici și autoturismul dat, în consecință survenind

decesul acestuia, ultimul s-a dovedit că nu era în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

A concluzionat prima instanță că cauza decesului lui Calaraș Ion nu a survenit în

timpul îndeplinirii sarcinii de muncă sau a obligațiilor de serviciu, prin urmare este

considerat accident în afara muncii, corect stabilit, cercetat și reflectat în procesul-

verbal din 02 iunie 2016 întocmit de Inspecția Teritorială de Muncă Chișinău.

Prin decizia din 07 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de

apel depusă de Daria Calaraș, s-a casat hotărârea din 10 august 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul (Central) și s-a pronunțat o hotărâre nouă de admitere a acțiunii.

4

S-a anulat procesul-verbal privind cercetarea accidentului mortal în afara muncii

suferit de Calaraș Ion din 02 iunie 2016 întocmit de către Inspecția Teritorială de Muncă

Chișinău.

S-a obligat Inspectoratul de Stat al Muncii să efectueze o cercetare nouă a cazului

din 02 martie 2016 ce s-a soldat cu decesul lui Calaraș Ion.

Instanța de apel a motivat decizia prin faptul că cauzele survenirii accidentului au

fost examinate superficial de către Inspecția Teritorială de Muncă Chișinău, nefiind

argumentate în justificarea procesului-verbal din 02 iunie 2016, venind în contradicție

cu circumstanțele cauzei.

În procesul-verbal contestat s-a menționat că Calaraș Ion în ziua accidentului s-a

prezentat la locul de muncă și a îndeplinit atribuțiile de serviciu – de a păzi teritoriul

societății cu răspundere limitată „Ișcomargo”, unde lucra în calitate de paznic (f.d. 9

verso).

Concluziile inspectorului principal al muncii expuse în procesul-verbal din 02

iunie 2016 că Calaraș Ion în timpul accidentului s-a găsit într-un loc neprevăzut, sunt

neclare, fără însă a se preciza unde acesta de fapt urma să se afle la acel moment,

precum și nici date că defunctul a părăsit locul de muncă nu se atestă.

Concluzia inspectorului principal al muncii că paznicul Calaraș Ion s-a deplasat

spre autoturismul VAZ-2106, care staționa, cu intenția de a exclude tamponarea

remorcii în mișcare cu mijlocul dat de transport, reprezintă doar o opinie personală a

acestuia, nefiind probată.

La fel, a fost considerată abuzivă concluzia inspectorului principal al muncii că

victima intenționat s-a îndreptat în direcția mișcării remorcii, or, este dificil de

preconizat acțiunile unei persoane într-o situație excepțională ca în litigiul dat.

În procesul-verbal din 02 iunie 2016 nu au fost reflectate acțiunile angajatorului

prin prisma obligațiunilor impuse de asigurarea securității muncii.

Nu se cuprinde nicio informație cu privire la cauza deplasării involuntare a

remorcii, cine se face responsabil de asigurarea măsurilor de protecție în situația

decuplării de la camion și parcării remorcii, or, aceste încălcări nu pot fi imputate doar

defunctului Calaraș Ion.

A concluzionat instanța de apel că inspectorul principal al muncii a examinat

superficial cazul produs la 02 martie 2016 ce s-a soldat cu decesul lui Calaraș Ion, fără a

fi stabilite cu certitudine acțiunile concrete ale acestuia, ale angajatorului societății cu

răspundere limitată „Ișcomargo” și a altor persoane responsabile, în acel moment, ce ar

permite să se considere că accidentul a avut loc în afara muncii.

La 13 mai 2019 Inspectoratul de Stat al Muncii a depus recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 07 martie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi de menținere a hotărârii din 10

august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

În motivarea recursului Inspectoratul de Stat al Muncii a indicat că accidentul

produs la 02 martie 2016 ce s-a soldat cu decesul lui Calaraș Ion a fost cercetat conform

Regulamentului privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 1361 din 22 decembrie 2005, în baza materialelor acumulate

și puse la dispoziție la momentul efectuării cercetării de către administrația

întreprinderii.

Paznicul Calaraș Ion prin acțiunile sale a încercat să evite tamponarea

automobilului VAZ-2106, care staționa lângă încăperea paznicilor, încercând să salveze

5

mijlocul de transport ce nu aparținea societății cu răspundere limitată „Ișcomargo”,

punându-și viața în pericol.

Acțiunile întreprinse de Calaraș Ion la momentul accidentului nu au comun cu

îndeplinirea sarcinilor sale de muncă și nici întreprinse în interesul angajatorului

societatea cu răspundere limitată „Ișcomargo”.

Lipsește temei de revocare și dispunere a unei cercetări noi a cazului, or, la

materialele dosarului se atestă suficiente probe concludente din care rezultă că decesul

lui Calaraș Ion a survenit în afara muncii.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei din 07 martie 2019 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată în adresa Inspectoratului de Stat al Muncii la 09 aprilie 2019

(f.d. 152), însă nu se atestă date când a fost recepționată de către recurent.

Cererea de recurs a fost depusă la 13 mai 2019, adică în termenul prevăzut de lege.

La 03 iunie 2019 în adresa intimatei Daria Calaraș a fost expediată copia recursului

depus de Inspectoratul de Stat al Muncii, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței.

La 19 iunie 2019, Daria Calaraș reprezentantă de avocatul Melnic Eduard a depus

referință, solicitând să fie declarat inadmisibil recursul depus de Inspectoratul de Stat al

Muncii împotriva deciziei din 07 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu menținerea

deciziei instanței de apel pe care o consideră legală și întemeiată.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la

01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se

abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului

cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se

va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel,

de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează

și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Totodată, conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiuni în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art. 169–171.

6

Din înțelesul logico-juridic al art. 195 și 258 alin. (3) din Codul administrativ cert

rezultă că, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta speță

urmează a fi judecată în coroborarea dispozițiilor Codului de procedură civilă cu cele

din Codul administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie

2018.

În această consecvență, în speță, instanța de recurs urmează să se conducă de

împuternicirile de care a fost învestită prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018.

Astfel, conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și restituie

cauza instanței de apel dacă, în baza limitor stabilite de lege ale examinării recursului,

nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral decizia instanței

de apel, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău, din motivele ce succed.

Din materialele cauzei rezultă că defunctul Calaraș Ion, a.n. XXXXX, până la

deces – 02 martie 2016, s-a aflat în căsătorie cu Calaraș (Sprîncean) Daria, înregistrată

la 23 martie 2006 la Primăria s. Ișnovăț, r-nul Criuleni (f.d. 67).

Potrivit contractului individual de muncă nr. XXXXX din XXXXX, Calaraș Ion a

fost angajat al societății cu răspundere limitată „Ișcomargo”, activând în cadrul acesteia

în funcția de lucrător de livadă, paznic, sector „Arie” (f.d. 66).

Din Raportul de constatare medico-legală nr. 51 din 28 martie 2016 întocmit de

Centrul de Medicină Legală Criuleni (f.d. 74-76), rezultă că la 02 martie 2016, ora

16.00, pe teritoriul societății cu răspundere limitată „Ișcomargo” din s. Ișnovăț, r-nul

Criuleni, Calaraș Ion a fost strivit de către o remorcă, fiind blocat între zidul unei

construcții și automobil.

Potrivit concluziilor expertului judiciar, medic-legist din cadrul Centrul de

Medicină Legală Criuleni, moartea lui Calaraș Ion a survenit în urma XXXXX.

Trauma asociată: XXXXX, sunt periculoase pentru viață și s-a calificat ca -

vătămare gravă.

Între leziunile corporale depistate și cauza morții este legătură cauzală.

În timpul decesului Calaraș Ion nu s-a aflat în stare de ebrietate ce se confirmă prin

datele examenului toxicologic.

Prin procesul-verbal privind cercetarea accidentului mortal în afara muncii suferit

de Calaraș Ion din 02 iunie 2016 întocmit de Inspecția Teritorială de Muncă Chișinău, s-

a constatat că accidentul mortal suferit de Calaraș Ion la 02 martie 2016 a avut loc ca

rezultat al strivirii paznicului de către remorca aflată în mișcare și era încărcată cu saci

cu silitră, ca urmare a părăsirii locului de muncă și aflării acestuia în locul neprevăzut și

conform pct. 4 din Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de muncă,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1361 din 22 decembrie 2005, s-a considerat

accident în afara muncii și s-a înregistrat la societatea cu răspundere limitată

„Ișcomargo” din r-nul Criuleni, s. Ișnovăț (f.d. 9-10).

Accidentul din 02 martie 2016, ce s-a soldat cu decesul lui Calaraș Ion, s-a produs

pe teritoriul angajatorului societatea cu răspundere limitată „Ișcomargo”, în sectorul

„Arie”, r-nul Criuleni, s. Ișnovăț.

7

Din certificatul de calitate de moștenitor nr. XXXXX din XXXXX autentificat de

către notarul public Chirtoacă Petru, rezultă că Calaraș Daria deține calitatea de

moștenitor al averii lui Calaraș Ion (f.d. 19-21).

Conform art. 18 alin. (2) din Legea securității și sănătății în muncă nr. 186 din 10

iulie 2008, în caz de deces al lucrătorului în urma unui accident de muncă sau a unei

boli profesionale, unitatea care poartă vina pentru accidentul de muncă sau pentru boala

profesională repară prejudiciul material persoanelor care au dreptul la aceasta, în modul

și în mărimea stabilită de lege, și, în plus, le plătește, din contul mijloacelor proprii, o

indemnizație unică, luând-se ca bază salariul mediu anual al celui decedat, înmulțit la

numărul anilor compleți pe care acesta nu i-a trăit până la vârsta de 62 de ani, dar nu

mai puțin de 10 salarii medii anuale.

În conformitate cu art. 185 (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, judecătorul, în

faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare, îndeplinește următoarele acte:

soluționează problema intervenirii în proces a coreclamanților, copârâților și

intervenienților.

În conformitate cu art. 67 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, persoana

interesată într-un proces pornit între alte persoane poate interveni în el alături de

reclamant sau de pârât până la închiderea dezbaterilor judiciare în prima instanță dacă

hotărârea pronunțată ar putea să influențeze drepturile sau obligațiile lui față de una din

părți.

Intervenientul accesoriu poate fi introdus în proces și la cererea uneia dintre părți

sau din oficiul instanței.

Judecătoria Chișinău, sediul Central nu a respectat prevederile art. 185 coroborate

cu art. 67 din Codul de procedură civilă și la faza pregătirii cauzei pentru dezbaterile

judiciare nu a soluționat problema intervenirii în proces a societății cu răspundere

limitată „Ișcomargo”, care deținea calitatea de angajator în cadrul căreia a activat

defunctul Calaraș Ion și pe teritoriul căreia s-a produs accidentul din 02 martie 2016, ce

s-a soldat cu decesul ultimului.

Or, în situația în care se va stabili că anume societatea cu răspundere limitată

„Ișcomargo” se face culpabilă de încălcarea securității muncii, care s-a soldat cu decesul

salariatului Calaraș Ion, drepturile și obligațiile acesteia vor fi afectate prin hotărârile

judecătorești pronunțate.

Instanța de apel nu a corectat erorile primei instanțe și prin decizia emisă a

soluționat problema drepturilor societății cu răspundere limitată „Ișcomargo”, care nu a

fost implicată în proces.

În ordine de recurs nu se admite implicarea în proces a unor persoane care nu au

fost implicate în prima instanță și în instanța de apel.

Prin urmare, corectarea erorii admise de către instanțele de judecată ierarhic

inferioare la judecarea prezentei cauze în ordine de recurs nu este posibilă.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că eroarea judiciară în

cauză nu poate fi corectată de către instanța de recurs, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

casa integral decizia din 07 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza

la Curtea de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 195, 247, 248 (1) lit. d) și alin. (2), și art. 258 alin. (3) din

Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

8

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se casează integral decizia din 07 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Daria

Calaraș reprezentată de avocatul Eduard Melnic împotriva Inspectoratului de Stat al

Muncii cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea efectuării unei

cercetări noi a cazului produs ce s-a soldat cu decesul salariatului, cu restituirea cauzei

la Curtea de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Nina Vascan

Victor Burduh

Sveatoslav Moldovan

9