2ra-1534/19 — Cu privire la încasarea sumei în ordine de regres

Dosar nr. 2ra-1534/19 Prima instanță: Judecătoria Strășeni (S. Slobodzean) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Cotruță, V. Cotorobai, N. Simciuc) D E C I Z I E 18 septembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ion Druță judecătorii Galina Stratulat Sveatoslav Moldovan Victor Burduh Nina Vascan examinând recursul declarat de Liubovi Buzatu, reprezentată de avocatul Angela Murzac-Bou, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Compania Internațională de Asigurări „Asito” Societate pe Acțiuni împotriva lui Buzatu Liubovi, intervenient accesoriu Întreprinderea cu capital Străin „Le Bridge Corporation Limited” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea sumei în ordine de regres, împotriva deciziei din 20 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Compania Internațională de Asigurări „Asito” Societate pe Acțiuni, a fost casată hotărârea din 21 iunie 2017 a Judecătoriei Strășeni și a fost emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii, c o n s t a t ă: La 01 noiembrie 2016 CIA „Asito” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Buzatu Liubovi, intervenient accesoriu ÎCS „Le Bridge Corporation Limited” SRL cu privire la încasarea în ordine de regres a sumei în mărime de 19761,10 lei, cu titlu despăgubire de asigurare pentru daunele cauzate și achitate ÎCS „Le Bridge Corporation Limited” SRL, a sumei de 1375,15 lei,

cu titlu de dobândă de întârziere calculată pentru perioada 28 mai 2016 – 03 octombrie 2016, și a cheltuielilor de judecată (f.d. 1-4). În motivarea acțiunii, reclamanta CIA „Asito” SA a indicat că la 13 august 2014 a încheiat cu ÎCS „Le Bridge Corporation Limited” SRL contractul de asigurare facultativă CASCO, fiind emisă polița 42C2 nr. 23776862. Reclamanta a susținut că la 31 iulie 2015 pe str. Mihai Eminescu, or. Strășeni, s-a produs accidentul rutier cu implicarea automobilului de model Dacia Logan, n/î C MG 270, condus de Anatol Boțan, a automobilului de model Volkswagen Transporter, n/î C MG 975, condus de Andrei Doros și pietonul Liubovi Buzatu. Reclamanta a punctat că conform procesului-verbal cu privire la contravenție nr. MAI03098587 din 29 septembrie 2015, vinovat de producerea accidentului rutier 1 a fost recunoscută Liubovi Buzatu, care a ignorat flagrant semnele de dirijare a traficului rutier, traversând strada înafara trecerii de pietoni.

Reclamanta a invocat că în baza contractului de asigurare facultativă CASCO a automobilul de model Volkswagen Transporter, n/î C MG 975, a achitat despăgubirea de asigurare pentru prejudiciul cauzat în sumă de 19761,10 lei, fapt confirmat prin ordinul de plată nr. 1581 din 21 septembrie 2015. Reclamanta a menționat că, deși la 20 mai 2016, pârâta a recepționat reclamația cu solicitarea de achitare în termen de 7 zile de la data recepționării reclamației a datoriei în sumă de 19761,10 lei, cerința în cauză a fost ignorată. Reclamanta CIA „Asito” SA a solicitat admiterea acțiunii, încasarea în ordine de regres de la pârâtă în beneficiul său a datoriei în sumă de 19761,10 lei, cu titlu de despăgubire de asigurare pentru daunele cauzate și achitate ÎCS „Le Bridge Corporation Limited” SRL, a sumei de 1375,15 lei, cu titlu de dobândă de întârziere calculată pentru perioada 28 mai 2016 - 03 octombrie 2016, inclusiv, și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 21 iunie 2017 a Judecătoriei Strășeni, acțiunea depusă de CIA „Asito” SA, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 20 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de CIA „Asito” SA și a fost menținută hotărârea din 21 iunie 2017 a Judecătoriei Strășeni. Prin decizia din 05 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de CIA „Asito” SA, reprezentată de avocatul Alexandru Savva și a fost casată decizia din 20 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei la rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 20 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de CIA „Asito” SA, a fost casată integral hotărârea din 21 iunie 2017 a Judecătoriei Strășeni și a fost emisă o nouă hotărâre prin care a fost admisă parțial acțiunea depusă de CIA „Asito” SA, și a fost încasat de la Liubovi Buzatu în beneficiul CIA „Asito” SA suma de 19761,10 lei și taxa de stat în sumă de 592,83 lei. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Totodată, a fost încasat de la Liubovi Buzatu în beneficiul CIA „Asito” SA taxa de stat achitată în instanța de apel în sumă de 397,37 de lei, în recurs 264,91 de lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 4250 de lei. La 10 iunie 2019 Liubovi Buzatu, reprezentată de avocatul Angela Murzac- Bou a declarat recurs împotriva deciziei din 20 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea cererii de recurs, recurenta a indicat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului, a apreciat în mod arbitrar probele, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Recurenta a invocat că în speță nu se atestă existența legăturii cauzale dintre prejudiciul invocat de compania de asigurare și fapta contravențională comisă de ea. La fel, nu se atestă existența temeiului de regres invocat de CIA „Asito” SA, iar aceste circumstanțe denotă aplicarea eronată a normelor de drept material cât și o apreciere arbitrară a probelor admisă de instanța de apel.

Recurenta a menționat că în cadrul procesului contravențional de către colaboratorii poliției nu s-a indicat faptul deteriorării de către ea a căruiva mijloc de 2 transport, dar nici nu s-a întocmit procesul-verbal de cercetare la fața locului și fișa cu deteriorări. Recurenta a menționat că suma de 19761,10 lei invocată de către CIA „Asito” SA, reprezintă prejudiciu material cauzat unui mijloc de transport, prin comiterea unei contravenții, respectiv, acesta urma a fi stabilită printr-o expertiză judiciară auto-merceologică de către un expert desemnat de toate părțile implicate. Recurenta a invocat că intimata întru confirmarea prejudiciului invocat, a prezentat o serie de înscrisuri unilaterale și contradictorii.

De altfel, instanța de apel a invocat necesitatea numirii expertizei judiciare, însă contrar prevederilor art. 118 Cod de procedură civilă, a pus-o în sarcina ei. Recurenta a punctat că la materialele cauzei contravenționale lipsește fișa colaboratorilor Ministerului Afacerilor Interne, în care să fie indicate defecțiunile depistate la ambele automobile, iar acest fapt denotă repetat inexistența legăturii cauzale dintre fapta prejudiciabilă invocată și prejudiciul solicitat. Recurenta a subliniat că în baza fotografiilor anexate la dosarul contravențional este imposibil de stabilit/identificat prejudiciul cauzat automobilului de model Volkswagen Transporter, n/î CMG 975. La fel, pozele anexate la dosarul contravențional nu sunt datate și nici indicată sursa de proveniență.

Recurenta a precizat că la materialele cauzei lipsește informația despre faptul certificării aparatului foto cu care au fost efectuate pozele. Recurenta a notat că intimata a solicitat încasarea prejudiciului material survenit prin deteriorarea unor piese a automobilului de model Volkswagen Transporter, n/î C MG 975, însă la calcularea prejudiciului material nu s-a calculat și aplicat uzura, iar în aceste condiții se atestă o îmbogățire fără justă cauză. La 28 iunie 2019, în adresa intimatei CIA „Asito” SA a fost expediată copia recursului declarat de Liubovi Buzatu, reprezentată de avocatul Angela Murzac-Bou (f.d. 91, vol. II). La 01 august 2019 CIA „Asito” SA, reprezentată de avocatul Alexandru Savva a depus, prin intermediul oficiului poștal, referință prin care a solicitat declararea recursului ca inadmisibil (f.d.

92, vol. II). În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 20 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată participanților la proces, la 19 aprilie 2019, conform informației anexate la materialele cauzei (f.d. 74, vol. II), însă date confirmative despre recepționarea acesteia de către Liubovi Buzatu, la materialele cauzei lipsesc. În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul a fost declarat de Liubovi Buzatu, reprezentată de avocatul Angela Murzac-Bou, la 10 iunie 2019, cu respectarea termenului indicat la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă.

Prin încheierea din 04 septembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție recursul declarat de Liubovi Buzatu, reprezentată de avocatul Angela Murzac-Bou împotriva deciziei din 20 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost considerat admisibil. Studiind materialele dosarului Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Liubovi Buzatu, reprezentată de avocatul Angela Murzac-Bou, este întemeiat și urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe, din considerentele ce urmează. 3 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 117 alin. (1) din Codul de procedură civilă, probe în cauze civile sînt elementele de fapt, dobîndite în modul prevăzut de lege, care servesc la constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile părților, precum și altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei. În conformitate cu art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. În conformitate cu art. 121 Codul de procedură civilă, instanța judecătorească reține spre examinare și cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența de circumstanțe, importante pentru soluționarea justă a cazului.

Iar, în conformitate cu art. 130 alin. (1) Codul de procedură civilă, instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că la 31 iulie 2015 pe str. M. Eminescu, mun. Strășeni s-a produs accidentul rutier cu implicarea automobilului de model „Dacia Logan”, n/î CMG 270, condus de Anatol Boțan, a automobilului de model „Volkswagen Transporter”, n/î CMG 975, condus de Andrei Doros și pietonul Buzatu Liubovi.

La 13 august 2014 CIA „Asito” SA (asiguratorul) și ÎCS „Le Bridge Corporation Limited” SRL (asiguratul) au încheiat contractul de asigurare facultativă CASCO, fiind emisă polița 42C2 nr. 23776862. La 28 septembrie 2015, agentul constatator al Inspectoratului Național de Patrulare de Poliție Strășeni, Ion Roșca, a încheiat procesul-verbal cu privire la contravenție seria nr. MAI03098587, prin care Liubovi Buzatu a fost sancționată cu amendă în mărime de 5 unități convenționale, în baza art. 245 alin. (1) din Codul contravențional, din motiv că la 31 iulie 2015, ora 1338, pe str. M. Eminescu, mun. Strășeni, a încălcat prevederile pct. 114 alin. (1) din Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, și anume a ignorat semnele de dirijare a traficului rutier, traversând strada în afara trecerii de pietoni, cauzând prejudiciu material lui Anatol Boțan și ÎCS „Le Bridge Corporation Limited” SRL.

În baza contractului de asigurare facultativă CASCO a automobilului de model „Volkswagen Transporter”, n/î CMG 975, CIA „Asito” SA a achitat despăgubirea de asigurare pentru prejudiciul cauzat în urma accidentului rutier, automobilului de model „Volkswagen Transporter”, n/î CMG 975, în sumă de 19761,10 lei, fapt confirmat prin ordinul de plată nr. 1581 din 21 septembrie 2015. Ca urmare, la 01 noiembrie 2016 CIA „Asito” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Buzatu Liubovi, intervenient accesoriu ÎCS „Le Bridge Corporation Limited” SRL cu privire la încasarea în ordine de regres a sumei în mărime de 19761,10 lei, cu titlu despăgubire de asigurare pentru daunele cauzate și achitate ÎCS „Le Bridge Corporation Limited” SRL, a sumei de 1375,15 lei, cu titlu de dobândă de întârziere calculată pentru perioada 28 mai 2016 – 03 octombrie 2016, și a cheltuielilor de judecată.

4 Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță prin hotărârea din 21 iunie 2017 a Judecătoriei Strășeni, a respins acțiunea depusă de CIA „Asito” SA, ca fiind neîntemeiată. Judecând pricina în ordine de apel, instanța de apel a conchis asupra necesității admiterii apelului declarat de CIA „Asito” SA, casării integrale a hotărârii din 21 iunie 2017 a Judecătoriei Strășeni și emiterii unei noi hotărâri de admitere parțială a acțiunii depuse de CIA „Asito” SA, fiind astfel încasat de la Liubovi Buzatu în beneficiul CIA „Asito” SA suma de 19761,10 lei și taxa de stat în sumă de 592,83 lei. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Totodată, a fost încasat de la Liubovi Buzatu în beneficiul CIA „Asito” SA taxa de stat achitată în instanța de apel în sumă de 397,37 de lei, în recurs 264,91 de lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 4250 de lei.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut prevederile art. 1329 alin. (1) și art. 1415 alin. (1) Cod civil, precum și prevederile art. 94 alin. (1), (3) și art. 96 Cod de procedură civilă. Instanța de apel având în susținere normele menționate supra, a constatat că soluția primei instanțe contravine normelor de drept material și probatoriului administrat.

Astfel, Curtea de Apel Chișinău a conchis că CIA „Asito” SA a acționat în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, înaintând față de Liubovi Buzatu pretenții cu privire la încasarea în ordine de regres a prejudiciului, ce constituie despăgubirea de asigurare pentru daunele cauzare și achitate ÎCS „Le Bridge Corporation Limited” SRL, or conform circumstanțelor constatate din procesul- verbal cu privire la contravenție seria nr. MAI03098587 din 28 septembrie 2015, acest prejudiciu a fost pricinuit din culpa acesteia, care a ignorat semnele de dirijare a traficului rutier, traversând strada în afara trecerii de pietoni. Totodată, instanța de apel a conchis că este neîntemeiată și lipsită de suport legal cerința reclamantului cu privire la încasarea dobânzii de întârziere, or prevederile art. 572, 602 și 619 Cod civil, nu sunt aplicabile, deoarece obiect al litigiului nu este neexecutarea unei obligații.

Finalmente, instanța de apel în temeiul art. 94, alin. (1), (3) și art. 96 Cod de procedură civilă, a decis încasarea de la Liubovi Buzatu în beneficiul CIA „Asito” SA taxa de stat achitată în instanța de apel în sumă de 397,37 de lei, în recurs 264,91 de lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 4250 de lei. Instanța de recurs constată, însă că, concluziile instanței de apel cu privire la netemeinicia hotărârii primei instanțe sunt incorecte, rezultate din aplicarea greșită și interpretarea eronată de către instanța de apel a normelor de drept material aplicabile la caz, precum și aprecierea incorectă a probelor prezentate. La caz, Colegiul lărgit va raporta circumstanțele prezentate mai sus la normele de drept relevante speței, pe care le va aplica în redacția anului 2015. Or, conform art. 6 alin. (1) din Codul civil, legea civilă nu are caracter retroactiv.

Ea nu modifică și nici nu suprimă condițiile de constituire a unei situații juridice constituite anterior, nici condițiile de stingere a unei situații juridice stinse anterior. De asemenea, legea nouă nu modifică și nu desființează efectele deja produse ale unei situații juridice stinse sau în curs de realizare. În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1) Cod civil, persoana lezată într- un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. Conform art. 1329 alin. (1) Cod civil, asigurătorul care a plătit despăgubirea de asigurare preia, în limitele acestei sume, dreptul la creanță pe care asiguratul sau o 5 altă persoană care a încasat despăgubirea de asigurare îl deține în raport cu terțul responsabil de producerea pagubei dacă legea sau contractul nu prevede altfel.

În conformitate cu prevederile art. 1398 alin. (1) Cod civil, cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune. Art. 1415 alin. (1) Cod civil prevede că, persoana care a reparat prejudiciul cauzat de o altă persoană are dreptul la o acțiune de regres împotriva acesteia în mărimea despăgubirii plătite persoanei vătămate dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Instanța de recurs menționează că răspunderea delictuală prevăzută de art. 1398 al Codului civil, consacră principiul repartizării integrale a prejudiciului extracontractual, în cazul în care nu există o normă specială să reglementeze anumite situații delictuale.

Implicit circumstanțelor cauzei, instanța de recurs învederează că prin prezenta acțiunea CIA „Asito” SA solicită încasarea în ordine de regres de la Liubovi Buzatu în beneficiul său a sumei de 19761,10 lei, ce constituie despăgubirea de asigurare pentru daunele cauzate și achitate păgubitului ÎCS „Le Bridge Corporation Limited” SRL, din motiv că vinovată în producerea accidentului rutier a fost recunoscută Liubovi Buzatu, care a ignorat flagrant semnele de dirijare a traficului rutier, traversând strada în afara trecerii de pietoni.

În această conjunctură, instanța de recurs învederează că art. 245 alin. (1) Cod contravențional, prevede că, ignorarea de către pietoni a semnalelor de dirijare a traficului rutier, traversarea părții carosabile a drumului sau deplasarea pe ea în locuri neindicate, nerespectarea indicatoarelor rutiere de prioritate, a indicatoarelor de interdicție și de sens obligatoriu, a regulilor de deplasare pe drumuri a motocicliștilor, bicicliștilor, vizitiilor și a altor persoane care se folosesc de drum se sancționează cu avertisment sau cu amendă de la 5 la 10 unități convenționale. Conform pct. 114 alin. (1) din Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, pietonii trebuie să traverseze drumul numai pe la trecerile semnalizate, inclusiv pe pasajele denivelate, iar în lipsa acestora la intersecții - pe linia trotuarelor sau acostamentelor.

Din conținutul normelor enunțate și raportate la circumstanțele cauzei, rezultă că în cazul ignorării de către pietoni a semnelor de dirijare a traficului rutier și traversării părții de carosabil a drumului sau deplasarea pe ea în locuri neindicate se sancționează cu avertisment sau cu amendă de la 5 la 10 unități convenționale. În continuare, Colegiu lărgit menționează că pentru apariția răspunderii delictuale este necesar un fapt juridic, acest rol fiind îndeplinit de temeiul răspunderii delictuale, care îl constituie componenta delictului civil, și anume totalitatea de elemente esențiale formulate de legiuitor ca necesare și suficiente pentru angajarea răspunderii delictuale. Componenta delictului civil include următoarele elemente: prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu, și vinovăția.

Lipsa unui element, potrivit regulii generale, exclude răspunderea delictuală, cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege când răspunderea delictuală se poate angaja și în lipsa unor elemente anume. Colegiul reține, că pentru apariția răspunderii delictuale sunt necesare întrunirea următoarelor condiții și anume prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu și vinovăția. 6 Iar, pentru antrenarea răspunderii delictuale este necesar ca între fapta ilicită și prejudiciu să existe un raport cauzal. Raportul cauzal este și condiția în funcție de care se determină mărimea despăgubirii. Se repară numai prejudiciul care este consecința directă a faptei ilicite.

La caz, s-a constatat cu certitudine că în privința lui Buzatu Liubovi a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție seria nr. MAI03098587 din 28 septembrie 2015, în temeiul art. 245 alin. (1) din Codul contravențional, însă aceasta nu demonstrează impactul adus asupra drepturilor patrimoniale ale asiguratului ÎCS „Le Bridge Corporation Limited” SRL, circumstanțele comiterii și prin ce acțiuni i-au fost afectate direct. Or, din procesul-verbal cu privire la contravenție seria nr. MAI03098587 din 28 septembrie 2015, se atestă că Liubovi Buzatu a fost sancționată pentru ignorarea semnalelor de dirijare a traficului rutier și traversarea părții carosabile a drumului în locuri neindicate, dar nicidecum pentru încălcarea regulilor de circulație, care a generat o situație de accident de circulație, după cum este prevăzut în art. 245 alin. (2) Cod contravențional.

Respectiv, instanța de recurs conchide că în speță lipsește raportul cauzal dintre prejudiciul suportat de asiguratul ÎCS „Le Bridge Corporation Limited” SRL și fapta ilicită a lui Buzatu Liubovi, deoarece fapta ilicită a acesteia se rezumă la încălcarea semnalelor de dirijare a traficului rutier și traversarea părții carosabile a drumului în locuri neindicate, dar nu și la generarea unei situație de accident de circulație.

Suplimentar, Colegiu lărgit reiterează că, deși atragerea la răspundere contravențională ar trebui respectată în cadrul procedurilor de compensare civilă, în prezenta speță, organele competente au dispus atragerea la răspunderea contravențională a intimatei Liubovi Buzatu, în temeiul art. 245 alin. (1) din Codul contravențional, din motivul ignorării semnalelor de dirijare a traficului rutier și traversarea părții carosabile a drumului în locuri neindicate, adică prin procesul- verbal cu privire la contravenție seria nr. MAI03098587 din 28 septembrie 2015, nu au fost constatate acțiunile ilicite ale intimatei Liubovi Buzatu, care ar fi generat o situație de accident de circulație. Totodată, instanța de recurs menționează că atragerea la răspundere contravențională nu ar trebui să împiedice stabilirea răspunderii civile, care la caz însă, nu poate fi stabilită din actele și lucrările dosarului.

Or, atât din procesul-verbal de cercetare la fața locului din 31 iulie 2015, cât și schema accidentului rutier produs între automobilul de model „Dacia Logan”, n/î CMG 270, condus de Anatol Boțan și automobilul de model „Volkswagen Transporter”, n/î CMG 975, condus de Andrei Doros, nu rezultă că prin fapta ilicită comisă de Buzatu Liubovi, a fost generată o situație de accident de circulație, iar în rezultatul acesteia automobilul de model automobilul de model „Volkswagen Transporter”, n/î CMG 975, a fost deteriorat. În concluzie, instanța de recurs conchide cu certitudine că în speță nu sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 1398 Cod civil și nu este demonstrată și confirmată vinovăția lui Buzatu Liubovi în cauzarea de daune materiale asiguratului ÎCS „Le Bridge Corporation Limited” SRL, or în lipsa raportului cauzal dintre faptă, prejudiciu și vinovăția, se exclude răspunderea delictuală.

În consecință, având ca temei legal prevederile art. 94 și art. 96 Cod de procedură civilă, prima instanță corect a respins și cerința CIA „Asito” SA cu privire 7 la compensarea cheltuielilor de judecată, or, cheltuielile de judecată urmează a fi încasate doar atunci când partea are în tot sau în parte câștig de cauză. Concomitent, luând în considerare prevederile legale citate supra, instanța de recurs conchide că urmează a fi respinse pe același temei și cerințele intimatei CIA „Asito” SA cu privire la încasarea de la Liubovi Buzatu a taxei de stat achitată pentru cererea de apel în sumă de 397,37 de lei, a taxei de stat achitată pentru cererea de recurs 264,91 de lei, precum și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 4250 de lei.

Așadar, față de considerentele expuse și în raport cu dispozițiile citate, se constată că instanța de apel nu a calificat corect, din punct de vedere juridic, acțiunea cu care a fost învestită, ce a dus la emiterea unei soluții greșite, pe când instanța de fond în mod temeinic și legal a respins acțiunea reclamantei CIA „Asito” SA împotriva lui Buzatu Liubovi, intervenient accesoriu ÎCS „Le Bridge Corporation Limited” SRL cu privire la încasarea sumei în ordine de regres. În temeiul celor constatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că hotărârea primei instanțe a fost adoptată în limitele competenței, reieșind din temeiurile și obiectul acțiunii, iar în rezultat corect a respins acțiunea depusă de CIA „Asito” SA.

Din considerentele expuse supra, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Liubovi Buzatu, reprezentată de avocatul Angela Murzac-Bou, urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) și art. 445 alin. (2), (3) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul declarat de Liubovi Buzatu, reprezentată de avocatul Angela Murzac-Bou.

Se casează integral decizia din 20 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și se menține hotărârea din 21 iunie 2017 a Judecătoriei Strășeni, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Compania Internațională de Asigurări „Asito” Societate pe Acțiuni împotriva lui Buzatu Liubovi, intervenient accesoriu Întreprinderea cu capital Străin „Le Bridge Corporation Limited” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea sumei în ordine de regres. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Ion Druță judecătorii Galina Stratulat Sveatoslav Moldovan Victor Burduh Nina Vascan 8