3r-159/19 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3r-159/19 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (L.Holevițcaia) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A.Bostan, A.Pahopol, V.Negru) D E C I Z I E 18 septembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Sveatoslav Moldovan Iurie Bejenaru examinând recursul depus de Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilie, în cauza de contencios administrativ, la cererea depusă de Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilia, Nedelcu Ilia Ilia, Nedelcu Denis împotriva Ministerului Justiției la R. Moldova, Uniunea Avocaților din R. Moldova, intervenient accesoriu Curmeli Vladimir cu privire la contestarea actelor administrative, împotriva încheierii din 23 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 06 ianuarie 2017 Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilia, Nedelcu Ilia Ilia, Nedelcu Denis au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției la R. Moldova, Uniunea Avocaților din R. Moldova, intervenient accesoriu Curmeli Vladimir cu privire la anularea actelor Comisiei de etică și disciplină, indicate în răspunsul nr.04/2864 din 22.12.2016, întreprinderea măsurilor privind privarea avocatului Curmeli Vladimir de licență pentru încălcarea art.8 al Legii cu privire la avocatură, încasarea prejudiciului material și moral.

Prin hotărârea din 03 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani acțiunea a fost respinsă. La 07 mai 2019 Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilia au declarat apel împotriva hotărârii din 03 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. Prin încheierea din 23 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat inadmisibil apelul declarat de Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilia împotriva hotărârii din 03 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. La 19 iunie 2019 Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilia au declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii din 23 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei noi încheieri de admitere a cererii de apel.

În motivarea recursului au invocat dezacordul cu încheierea contestată, considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că a fost emisă cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept procedural. S-a menționat în recurs că atât prevederile legislației naționale, cât și jurisprudența Curții Europene au fost ignorate de către instanța de apel la emiterea 1 încheierii recurate, care a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor art.6 §1 CEDO, art.20 al Constituției RM.

Instanța de recurs reține că prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova, iar în conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. Prin prisma art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. În conformitate cu art. 242 Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 23 mai 2019, iar recurentul a recepționat-o la 06 iunie 2019, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate (f.d.29, vol.III). Astfel, recursul declarat la 19 iunie 2019, este depus cu respectarea termenului prevăzut de lege. În conformitate cu art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. În conformitate cu art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului.

Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special cînd apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.232 alin.(1). Din materialele cauzei rezultă că, la data de 07 mai 2019 Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilia au declarat apel împotriva hotărârii din 03 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. Urmare, prin încheierea din 23 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat inadmisibil apelul declarat de Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilia împotriva hotărârii din 03 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor de contencios administratival Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, încheierea recurată este adoptată în conformitate 2 cu normele Codului administrativ, care reglementează acțiunile instanței la faza respectivă a procesului și cu aprecierea completă a tuturor probelor și a circumstanțelor referitoare la termenul de depunere a cererii de apel.

Actele cauzei denotă faptul că, dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost pronunțat la data de 03 aprilie 2019. Astfel, termenul de declarare a apelului atât în baza art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, cît și în baza art. 362 alin. (1) CPC este de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii și a început să curgă de la data de 04 aprilie 2019, ziua imediat următoare datei pronunțării dispozitivului hotărârii contestate și a expirat la data 04 mai 2019, însă dat fiind faptul că a fost o zi nelucrătoare, termenul de declarare a apelului a expirat în următoarea zi lucrătoare, adică data de 06 mai 2019, dar cererea de apel a fost depusă de către Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilia la data de 07 mai 2019, adică peste termenul de 30 de zile.

Instanța de recurs reiterează că, termenul de declarare a apelului poate fi restabilit dacă persoanele îndreptățite prezintă probe veridice, ce ar confirma imposibilitatea declarării apelului în termen. Din materialele dosarului rezultă că, Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilia nu au solicitat repunerea în termen a cererii de apel. De asemenea actele cauzei denotă că, conform procesului-verbal al ședinței de judecată din 03 aprilie 2019, rezultă că la pronunțarea dispozitivului hotărârii, Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilia nu au fost prezenți, însă au fost înștiințați în mod legal despre data și ora examinării cauzei. Sub acest aspect, instanța de recurs reiterează că termenul declarării apelului începe a curge din ziua imediat următoare datei pronunțării dispozitivului hotărârii, dar nu de la data comunicării acestuia, indiferent de faptul dacă partea a fost sau nu prezentă la pronunțare.

Totodată, instanța de recurs menționează că Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilia urmau să întreprindă toate măsurile necesare, de a-și asigura drepturile sale de acces la instanță, fapt însă, ignorat de aceștea. În conformitate cu art. 61 Cod de procedură civilă, participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilia au cunoscut despre judecarea cauzei și, implicit, despre adoptarea hotărârii, or, aceștea au fost legal citați pentru examinarea cauzei și au participat la ședințele de judecată.

Astfel, Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilia urmau să depună diligența necesară de a se informa la ce etapă de examinare se află procesul și după caz să i-a cunoștință de hotărârea pronunțată, să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile de acces la instanță, după cum sugerează jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Popov versus Moldova (nr. 2) din 02 decembrie 2005; Melnic versus Moldova din 14noiembrie 2006, Ponomaryov versus Ucraina din 03 aprilie 2008, Van Harn versus Germany din 11 septembrie 2007, SRL Construct Confort versus Moldovadin 28 mai 2019), și să conteste în termenul legal hotărârea primei instanțe.

Totodată, instanța de recurs consideră neîntemeiat argumentul recurentului precum că prin respingerea cererii privind repunerea în termen acererii de apel i se îngrădește dreptul de acces la un tribunal garantat de art.20 al Constituției RM și 3 art.6 §1 CEDO, or, Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilia nu au dat dovadă de diligență și bună credință în realizarea drepturilor sale, ca ulterior să invoce încălcarea dreptului de acces la justiție, în condițiile când personal nu și-a realizat drepturile garantate de legislația în vigoare. Prin urmare, soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea recurată, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.

În asemenea circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel just a declarat inadmisibil apelul depus de Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilia. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilia sunt neîntemeiate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b), art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Nedelcu Tatiana și Nedelcu Ilia. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Sveatoslav Moldovan Iurie Bejenaru 4