2ra-1535/19 — repararea prejudiciului cauzat în urma încălcării drepturilor consumatorului

2ra-1535/19 — repararea prejudiciului cauzat în urma încălcării drepturilor consumatorului (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1535/19

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud: I. Chiroșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, I. Cotruță, I. Muruianu)

Î N C H E I E R E

18 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecător Ion Druță

judecătorii Oleg Sternioală

Galina Stratulat

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către

Societatea cu Răspundere Limitată „Parașciuc Ecaterina”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Bolganschi și

Ecaterina Bolganschi (Micleușanu) împotriva Societății cu Răspundere Limitată

„Parașciuc Ecaterina”, intervenient accesoriu Centrul de Sănătate Publică din mun.

Chișinău, succedat în drepturi de Agenția Națională pentru Sănătate Publică, cu

privire la repararea prejudiciului cauzat în urma încălcării drepturilor

consumatorului,

împotriva deciziei din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a

respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Parașciuc Ecaterina”

și s-a menținut hotărârea din 15 iunie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La data de 16 martie 2018 Iurie Bolganschi și Ecaterina Bolganschi

(Micleușanu) au depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Parașciuc

Ecaterina”, intervenient accesoriu Centrul de Sănătate Publică din mun. Chișinău,

succedat în drepturi de Agenția Națională pentru Sănătate Publică, cu privire la

repararea prejudiciului cauzat în urma încălcării drepturilor consumatorului.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că în vederea celebrării nunții lor, s-

au adresat către proprietarul restaurantului „Ecaterina”, amplasat în preajma

intersecției cu sens giratoriu între localitățile s. Grătiești și s. Cricova, convenind ca

plata de consum pentru un invitat să constituie 750 lei, iar prețul total pentru

aproximativ 120 invitați a constituit 107000 lei.

Au invocat că, așa cum s-au înțeles, bucatele din meniu au fost preparate și

oferite de angajații localului, din produsele localului, iar băuturile alcoolice, fructele

și dulciurile au fost oferite de miri, nefiind incluse în prețul de consum, la fel,

muzica, a fost achitată de către miri.

Au accentuat că au negociat cu pârâtul, fără să întocmească act în formă scrisă.

În continuare reclamanții au relatat că petrecerea s-a desfășurat în zi de vineri,

la data de 11 august 2017, iar plata pentru serviciile prestate a fost achitată în

1

totalitate imediat după finisarea evenimentului, la 12 august 2017, între orele 3-00

și 4-00 dimineața și cu toate că bon fiscal nu a fost eliberat, însă pârâtul a prezentat

un act de plată în cadrul controlului inopinat, efectuat ulterior de Centrul de Sănătate

Publică din mun. Chișinău, prin care se confirmă încasarea sumei în mărime de

107000 lei.

Au mai afirmat că la data de 12 august 2017, a doua zi după eveniment, până la

amiază, au fost contactați de unii invitați, care le-au comunicat că au simptome de

intoxicație alimentară, de fapt simptome pe care le aveau și reclamanții, de aceea

imediat a fost contactată administrația localului, convenindu-se că dacă problemele

sunt minore, le vor rezolva cu forțe proprii, prin restituirea cheltuielilor de tratament,

fără a implica autoritățile competente în domeniu.

Totodată, au menționat că până în seara zilei de 12 august 2017, la diferite

instituții medicale, s-au adresat mai mulți nuntași, invitați la nunta reclamanților, o

parte din ei aflându-se în stare gravă, inclusiv și reclamanta Ecaterina Bolganschi

(Micleușanu), care a fost internată în spital începând cu 13 august 2017 până la 17

august 2017, iar instituțiile medicale au sesizat centrele de sănătate publică din raza

teritorială.

Au mai indicat că potrivit datelor Centrului de Sănătate Publică din mun.

Chișinău, s-au înregistrat 45 cazuri de toxiinfecție alimentară, legate de evenimentul

nunții reclamanților, cu simptome de slăbiciune, febră, frisoane, cefalee, dureri

abdominale, dureri musculare și articulare, vome, diaree. Au fost spitalizate 25 de

persoane, ceilalți au primit tratament în condiții de ambulator. La unitatea

alimentară a fost petrecut controlul inopinat, unde s-au depistat următoarele:

Salmonelia enteretidis în materia primă – carne de pui; cinci produse: asorti din

carne, salată Cezar, clătite dulci, pește copt, carne de iepure nu corespundeau

standardelor după indicii sanitaro – microbiologici (s-au depistat bacterii cloforme,

S.aureus și protei în 0,0001-0,1 g; 3); la câțiva angajați ai localului s-a depistat

Salmonelia aureus; un angajat al localului, care a consumat bucate pregătite din

local pentru ceremonia reclamanților, a fost depistat cu Salmonelia enteritidis și a

fost spitalizat; au fost depistate încălcări de producere: neamenajarea încăperilor

conform fluxului continuu; transportarea materiei prime prin locuri

necorespunzătoare; încălcarea principiului compatibilității la păstrarea produselor;

ambalajele materiei prime achiziționate nu erau etichetate; mesele de lucru

neprelucrate cu produse igienice; inventarul de tranșare al cărnii nemarcat; nu erau

prelevate probele diurne în volum deplin; nu se întocmeau registrele de producere.

În această ordine de idei, reclamanții au mai notat că în privința persoanelor

responsabile au fost întocmite procese-verbale contravenționale, conform

informației Centrului de Sănătate Publică din mun. Chișinău, iar instituțiile

medicale au anunțat mass-media și cazul a fost destul de intens mediatizat, astfel că,

administrația localului a considerat că reclamanții au apelat la mass-media și din

acest motiv au refuzat să mai discute cu ei, reproșându-le faptul că prin aceasta le-

au creat probleme.

Au relevat reclamanții că, la încercările telefonice de soluționare amiabilă a

litigiului, proprietara localului a declarat că intoxicațiile ar fi avut loc în afara

localului, nuntașii fie ar fi venit la local deja intoxicați, fie s-au intoxicat a doua zi

după nuntă. Aceste argumente aduse de administrație nu explică însă faptul că unii

angajați ai unității alimentare au fost depistați ca purtători a bolilor infecțioase,

depistate la nuntași, iar un angajat a fost internat în spital în urma consumului de

2

alimente, pregătite în local pentru nuntă.

Au mai indicat reclamanții că, la adresarea scrisă, administratorul SRL

„Parașciuc Ecaterina” a expediat un răspuns evaziv, solicitând și unele date cu

caracter personal a invitaților, fapt, pe care îl consideră inadmisibil, de asemenea,

prin răspunsul primit le-au solicitat să demonstreze că nuntașii s-au îmbolnăvit

anume din cauza consumului în localul „Ecaterina”.

Au considerat reclamanții că serviciile prestate de pârât au fost necalitative, iar

paguba morală se rezumă la faptul că prin prestarea unor servicii necorespunzătoare,

care a provocat otrăvirea în masă a invitaților și a reclamantei, a fost umbrită

amintirea unui eveniment unic și foarte important în viața lor, pentru care au

economisit bani din salariile de câțiva ani. Din cauza maladiei produse au suportat

dureri fizice, au avut discuții neplăcute cu nuntașii care îi învinuiau, din cauza

evenimentelor descrise au fost nevoiți să renunțe la călătoria de nuntă, pentru a se

afla alături de persoanele internate.

Reclamanții au solicitat încasarea din contul pârâtului în beneficiul lor

contravaloarea serviciilor necalitative și necorespunzătoare în sumă de 107000 lei,

paguba materială sub formă de cheltuieli medicale în mărime de 131,30 lei, paguba

morală în sumă de 100000 lei și cheltuielile de asistență juridică în cuantum de 6000

lei.

Prin încheierea protocolară din 19 aprilie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul

Central s-a respins cererea reprezentantului pârâtului cu privire la scoaterea cererii

de pe rol.

Prin hotărârea din 15 iunie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, s-a

admis parțial acțiunea depusă de Iurie Bolganschi și Ecaterina (Micleușanu)

Bolganschi, s-a încasat de la SRL „Parașciuc Ecaterina” în beneficiul lui Iurie

Bolganschi și Ecaterina (Micleușanu) Bolganschi contravaloarea serviciilor prestate

necalitativ în sumă de 103300 lei, cheltuielile de asistență juridică în mărime de

6000 lei, prejudiciul moral în sumă a câte 10000 lei pentru fiecare, s-a încasat de la

SRL „Parașciuc Ecaterina” în beneficiul Ecaterinei (Micleușanu) Bolganschi

prejudiciul material în sumă de 131,30 lei, s-a încasat de la SRL „Parașciuc

Ecaterina” în beneficiul statului taxa de stat în cuantum de 3302,93 lei, în rest

acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

În susținerea soluției sale, prima instanță, cu trimitere la prevederile art. 970 Cod

civil, art. 2 alin. (1), art. 10, art. 21 alin. (1) din Legea privind protecția

consumatorului, a reținut că contrar obligațiunilor sale legale, la data de 11 august

2017, în procesul executării clauzelor stabilite în contractul de prestări servicii din

08 august 2016, dar și contrar normativelor sanitar-epidemiologice, pârâtul a admis

încălcarea normelor sanitar-epidemiologice, ceea ce a dus la înregistrarea în

instituțiile medico-sanitare republicane, municipale și raionale a 45 cazuri de

toxico-infecții alimentare, dintre care 25 de bolnavi au fost spitalizați, iar restul au

primit tratament ambulator. Totodată la 15 persoane diagnosticul final a fost stabilit

„Salmoneloză provocată de S. Enteritidis”, confirmat bacteriologic, iar la celelalte

30 de persoane diagnosticul a fost confirmat „clinico-epidemiologic”, iar pentru

încălcările constatate la unitatea de comerț restaurantul „Ecaterina”, la data de 14

august 2017 în privința administratorului Olga Țurcan a fost întocmit proces-verbal

cu privire la contravenție în baza art. 80 alin. (2) și art. 81 Cod Contravențional, iar

prin decizia agentului constatator din cadrul Centru de Sănătate Publică din mun.

Chișinău din aceeași dată, respectiva a fost sancționată cu amendă în sumă de 6000

3

MDL.

În acest sens, prima instanță a admis capătul de cerere în limita sumei efective

achitate de coreclamanți, statuând că legiuitorul a prevăzut expres dreptul

consumatorului să pretindă de la prestator restituirea contravalorii produsului, în

condițiile în care la materialele cauzei se conține dovada certă că pentru serviciile

prestate necalitativ de către pârât, reclamanții după finalizarea nunții au achitat suma

de 103300 lei.

Totodată, prima instanță a reținut că în ședință de judecată s-a demonstrat faptul

că reclamanta Ecaterina Bolganschi a fost internată în staționar în perioada

13.08.2017 – 17.08.2017, fiindu-i prescrise mai multe remedii medicamentoase,

dintre care la materialele cauzei a fost anexat un singur bon de plată, în sumă de

131,30 MDL.

În aceeași ordine de idei, prima instanță a relevat că, în contextul în care

ceremonia de căsătorie a coreclamanților reprezintă un eveniment unic în viață, iar

atașamentul față de acest eveniment este unul deosebit, totodată având în vedere că,

consecințele nerespectării normativelor sanitar-epidemiologice de către pârât nu a

avut consecințe nefaste doar asupra sănătății coreclamanților dar și asupra invitaților

acestora, ceea ce a perturbat relațiile ulterioare dintre coreclamanți și invitații lor,

intensificându-se sentimentul de vină față de consecințele asupra sănătății ultimilor,

urmează a fi admis parțial capătul de cerere de încasare din contul pârâtului a câte

10000 lei, pentru prejudiciul moral cauzat fiecărui reclamant.

Prin decizia din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de SRL „Parașciuc Ecaterina” și s-a menținut hotărârea din 15 iunie 2018

a Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

În susținerea soluției sale instanța de apel a reținut ca fiind justă concluzia primei

instanțe, din moment ce faptul intoxicării consumatorilor, care a avut loc la nunta

reclamanților, și legătura de cauzalitate cu produsele alimentare pregătite și servite

de către pârâtă nuntașilor, dar și altor persoane, a fost cert confirmat de actele

pricinii, prin probe care nu trezesc dubii.

În acest sens, instanța de apel a adăugat că toate constatările expuse în

răspunsurile Centrului de Sănătate Publică din mun. Chișinău sunt veridice și

autentice, iar faptul că apelanta a fost sancționată contravențional pentru abaterile

constatate și nu a contestat decizia demonstrează cert că vinovat de intoxicația în

masă a participanților la ceremonia căsătoriei reclamanților din data de 11 august

2017 se face în exclusivitate apelanta.

De asemenea, instanța de apel a relevat că, versiunea expusă de apelantă în ce

privește cauza și locul intoxicării invitaților, urmează a fi respinsă deoarece, așa

cum s-a constatat în ședință de judecată, la ceremonia nunții intimaților au fost

invitate și persoane care nu îi cunoșteau pe miri (de exemplu invitații din partea

nașilor) și care, la fel, s-au intoxicat, iar multe persoane au venit direct la restaurant

din diferite colțuri ale țării, mai mult, au fost intoxicați și angajați ai pârâtei.

Totodată, instanța de apel a considerat lipsită de pertinență și solicitarea

apelantei/pârâte cu privire la scoaterea cererii de pe rol, în partea prin care s-a

solicitat încasarea contravalorii serviciului de alimentație publică prestat

necorespunzător, or, apelanta nu a probat nici un indiciu care să justifice prezența

temeiurilor legale de scoatere a cererii de pe rol reglementate de art. 267 Cod de

procedură civilă, și în special, cel arătat la lit. a) din același articol.

La fel, instanța de apel a subliniat că prejudiciul moral acordat reclamanților

4

este unul rezonabil, echilibrat, pe măsură să repare suferințele și inconveniențele

suportate de soții Bolganschi.

La 13 iunie 2019 SRL „Parașciuc Ecaterina” a declarat recurs împotriva deciziei

din 24 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului recurentul a indicat că instanța de apel la emiterea

deciziei contestate nu a aplicat prevederile art. 3 din Legea cu privire la comerțul

interior, art. 18 alin. (11) din Legea privind supravegherea de stat a sănătății publice,

art. 5 alin. (2), art. 8 alin. (1) și alin. (2), art. 9 alin. (1), art. 10, art. 18 alin. (2), art.

20 alin. (1) și alin. (2), art. 21 alin. (1) lit. a), b), f) și alin. (2), art. 23 alin. (1) lit. a),

d) și alin. (3), art. 28 alin. (1), (2), (7), (8), art. 31 alin. (1) din Legea privind controlul

de stat asupra activității de întreprinzător, pct. 3, 5, 6, 10 și 11 din Metodele de

prelevare a probelor pentru determinarea nivelului de micro toxine în produsele

alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 208 din 20.03.2013, pct. 22 și

23 din Metodele de prelevare a probelor pentru controlul oficial al rezidurilor de

pesticide de pe plante și produse de origine vegetală și animală, probate prin

Hotărârea Guvernului nr. 1004 din 25.10.2010, pct. 6.5, 6.7, 6.8, 6.9 din SM GOST

RS 54015-2010 de prelevare (recoltare) a probelor din produsele alimentare, pct. 26

și 27 din Indicațiile metodice privind informarea, cercetarea și înregistrarea

izbucnirilor de boli provocate de produsele alimentare, pct. 1.10 din Regulile de

întocmire a documentelor organizatorice și de dispoziție, aprobate prin Hotărârea

Guvernului nr. 618 din 05.10.1993, art. 139 alin. (1) și (2) Cod de procedură civilă.

În acest sens, recurentul, prin prisma normelor invocate supra, a descris care

urma să fie procedura legală de control al activității restaurantului „Ecaterina”, și a

considerat că probele administrate sunt inadmisibile, deoarece au fost obținute de

către Centrul de Sănătate Publică din mun. Chișinău cu încălcarea legii.

Totodată, recurentul, cu trimitere la prevederile pct. 19 din Regulile specifice de

prestare a serviciilor de alimentație publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.

1209 din 08.11.2017, pct. 114, 117 din Regulamentul sanitar pentru unitățile de

alimentație publică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1209 din 08.11.2017,

prevederile art. 1, art. 18 alin. (1), art. 185 a Legii privind protecția consumatorului,

art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) din Legea cu privire la petiționare, art. 60 alin. (1) și

(2) din Legea cu privire la avocatură, art. 246 alin. (1) și art. 252 alin. (1) Cod de

procedură civilă, a accentuat că în perioada termenului de garanție consumatorii

depun reclamație referitoare la produsele, serviciile necorespunzătoare, în adresa

vânzătorului, prestatorului, și doar în caz că consumatorul nu este de acord cu

rezultatul examinării de către prestator, este în drept să înainteze acțiune în instanța

de judecată.

Tot aici, recurentul a notat că termenul de garanție al produselor este egal cu

perioada de timp de la ora 17.00 a zilei de 11.08.2017 până la ora 03.00 a zilei de

12.08.2017, când au fost servite clienților, perioadă în care reclamanții au fost în

drept să înainteze pretenții.

În această ordine de idei, recurentul a insistat că reclamanții nu au respectat

procedura de soluționare prealabilă a prezentului litigiu, motiv pentru care cauza

urma să fie scoasă de pe rol.

La fel, cu trimitere la prevederile Codului contravențional al RM, recurentul a

criticat decizia Centrului de Sănătate Publică din mun. Chișinău prin care a fost trasă

la răspundere contravențională în corespundere cu prevederile art. 80 alin. (2) și art.

81 al aceluiași Cod.

5

În acest context, recurentul a solicitat casarea deciziei din 24 ianuarie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, a hotărârii din 15 iunie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul

Central, a încheierii protocolare din 19 aprilie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul

Central, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată

depusă de Iurie Bolganschi și Ecaterina Bolganschi (Micleușanu) să fie scoasă de

rol în partea prin care s-a solicitat încasarea contravalorii serviciului de alimentație

publică, în rest, respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată, încasarea

solidară de la reclamanți în beneficiul SRL „Parașciuc Ecaterina” a cheltuielilor de

judecată în sumă de 4186,25 lei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 24 ianuarie 2019, fiind

expediată participanților la proces, fără dovada recepționării, însă, potrivit ștampilei

aplicate pe copia de pe plicul transmis de Curtea de Apel Chișinău, ar reieși, că

decizia a fost recepționată de către recurent la 16 aprilie 2019 (f.d. 184, vol. II).

Astfel, luând în considerare cele menționate, se apreciază că cererea de recurs

depusă de către SRL „Parașciuc Ecaterina” a fost declarată în termenul legal de 2

luni, prevăzut de art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova

consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar

alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie

temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau

ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau

în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către SRL „Parașciuc

Ecaterina” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Cod de procedură civilă, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la

ilegalitatea deciziei contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului

cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a actului

judecătoresc recurat.

Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII

6

Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor

de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură

civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect

procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar

probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art.

130 Cod de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind

încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilității recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei

cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile

stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare

și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă

a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotărârea Trevisanato

contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către SRL „Parașciuc Ecaterina” ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Parașciuc

Ecaterina” se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecător Ion Druță

judecătorii Oleg Sternioală

Galina Stratulat

7