2r-521/19 — încasarea indemnizației de eliberare din serviciu

Dosarul nr. 2r-521/19

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani) I. Barbacaru

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) I. Țurcan, V. Cotorobai, M. Anton

D E C I Z I E

18 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Nina Vascan

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de Boris Ciorniî reprezentat de avocatul Valentin

Fediuc,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Boris

Ciornîi împotriva Școlii de Arte din comuna Ciorescu municipiul Chișinău cu

privire la încasarea indemnizației de eliberare din serviciu,

împotriva încheierii din 3 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 16 iulie 2018 Boris Ciornîi s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată

împotriva Școlii de Arte din comuna Ciorescu mun. Chișinău cu privire la

încasarea indemnizației de eliberare din serviciu.

Prin hotărârea din 19 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

cererea de chemare în judecată depusă de Boris Ciornîi împotriva Școlii de Arte

din comuna Ciorescu mun. Chișinău cu privire la încasarea indemnizației de

eliberare din serviciu, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

La 19 martie 2019, Boris Ciornîi a contestat cu apel hotărârea primei instanțe,

solicitând casarea ei și emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.

Prin încheierea din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs

cererii de apel depuse de Boris Ciornîi.

S-a comunicat apelantului Boris Ciornîi despre necesitatea prezentării cererii

de apel întocmite în conformitate cu exigențele legii, acordându-i pentru aceasta un

termen de 7 zile din momentul recepționării prezentei încheieri.

S-a explicat lui Boris Ciornîi că în caz dacă nu va lichida neajunsurile

menționate, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu actele

anexate va fi restituită.

Prin încheierea din 3 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit cererea

de apel depusă de Boris Ciorniî.

S-a remis lui Boris Ciornîi cererea de apel cu toate documentele anexate.

1

S-a explicat lui Boris Ciornîi că restituirea cererii de apel nu exclude

posibilitatea adresării repetate în judecată în termenul și în modul stabilit a

aceluiași apelant, cu cerere de apel, împotriva aceleiași hotărâri, cu același obiect și

temeiuri, dacă apelantul a lichidat neajunsurile.

La 30 iulie 2019, Boris Ciornîi, reprezentat de avocatul Valentin Fediuc, a

depus cerere de recurs împotriva încheierii din 3 iunie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii, fiind dispusă

repunerea în termenul de depunere a apelului motivat și restituirea cauzei spre

judecare în instanța de apel, la etapa primirii apelului,

În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu încheierea contestată

invocând că este pasibilă de a fi casată.

A indicat că după primirea încheierii din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel

Chișinău a primit asigurări de la reprezentantul său că neajunsurile indicate vor fi

lichidate în termen, astfel încât el nu și-a făcut griji. Însă după data de 25 iulie

2019 a aflat că neajunsurile nu au fost lichidate, nu din vina sa, iar el nu a

manifestat dezinteres față de cauza sa. Din aceste motive s-a adresat către OT

Chișinău CNAJGS pentru asistența juridică garantată de stat, fiind-ui desemnat un

avocat pentru reprezentarea sa.

A remarcat că din jurisprudența CEDO se desprinde că dreptul la un tribunal

nu este absolut și acesta poate fi supus unor limitări de ordin pecuniar sau

procedural (cauza Kreuz vs Polonia), iar statele urmează să respecte un just

echilibru între interesul de a promova o bună administrare a justiției și interesul

reclamanților de a prezenta argumentele în fața instanțelor naționale. Astfel, art.6

CEDO consacra respectarea eficientă a dreptului la apărare, inclusiv în vederea

apărării drepturilor civile, or aplicarea unor formalități ce indică la un dezechilibru

real între prezența interesului, apelantului fața de propria cauză pe de o parte și

sancționarea lui procedurală, pentru faptul că a avut prea multa încredere în

reprezentantul său, pentru a-i fi refuzat în accesul la tribunalul ierarhic, nu

contribuie la realizarea dreptului la un proces echitabil.

Conform art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele dosarului rezultă că copia încheierii din 3 iunie 2019 a Curții

de Apel Chișinău a fost expediată în adresa părților, fapt confirmat prin scrisoarea

de însoțire (f.d. 80), însă dovada legală de recepționare a acesteia de către recurent,

la materialele dosarului lipsesc. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat

prevederilor legale și a declarat recursul în termen legal.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează

a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele motive.

2

Art. 365 alin. (1) lit. d) și alin. (11) din Codul de procedură civilă, prevede că

în cererea de apel se indică motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază

apelul.

Elementele cererii de apel prevăzute la alin. (1) lit. d), e) și h) pot fi incluse

într-o cerere de apel suplimentară depusă după data întocmirii hotărârii integrale.

În conformitate cu art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă

cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea

este depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la

repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la

proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea

neajunsurilor.

În context, art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, stipulează că

instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit

în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.

368 alin. (1).

Art. 110 din Codul de procedură civilă, statuează că, termenul de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Conform art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă, sancțiunile

procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural

civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în

caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

Din interpretarea prevederilor legale enunțate, este de înțeles că apelanților li

se acordă un termen pentru înlăturarea neajunsurilor, iar în cazul neîndeplinirii în

termen a indicațiilor menționate în încheiere, survine sancțiunea pentru

neîndeplinirea în termen a actului de procedură, la caz, restituirea cererii de apel.

Raportând la speță normele sus-citate, Colegiul consideră concluzia instanței

de apel privind restituirea apelului declarat de către Boris Ciornîi, ca fiind

întemeiată.

Or, după cum denotă actele cauzei, la 19 februarie 2019 Judecătoria Chișinău,

sediul Rîșcani a pronunțat dispozitivul hotărârii judecătorești.

La 19 martie 2019, Boris Ciornîi a depus cerere de apel nemotivată împotriva

hotărârii primei instanțe, prin care a solicitat casarea ei și emiterea unei hotărâri noi

prin care acțiunea să fie admisă integral.

Ca urmare, examinând chestiunea privind punerea pe rol a apelului, prin

încheierea din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs cererii de

apel depuse de Boris Ciornîi și s-a comunicat apelantului despre necesitatea

prezentării cererii de apel întocmite în conformitate cu exigențele legii, și anume,

prezentarea apelului motivat, acordându-i pentru aceasta un termen de 7 zile din

momentul recepționării încheierii de nu dat curs cererii.

Totodată, s-a explicat apelantului că în caz dacă nu va lichida neajunsurile

menționate, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu actele

anexate va fi restituită.

3

Colegiul reține că, copia încheierii din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată prin intermediul oficiului poștal apelantului la 3 mai

2019, fiind recepționată de ultimul la 14 mai 2019 (f.d. 76).

Astfel, termenul de 7 zile, instituit de instanța de apel pentru prezentarea

apelului motivat a expirat la 21 mai 2019.

Neajunsurile indicate în încheierea din 23 aprilie 2019 nu au fost înlăturate de

către apelant în termenul stabilit de instanță și, respectiv, prin încheierea din 3

iunie 2019 Curtea de Apel Chișinău, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de

procedură civilă, a restituit cererea de apel depusă de către Boris Ciornîi.

Așadar, în circumstanțele stabilite, Colegiul reține că instanța de apel

întemeiat a restituit cerere de apel declarată de Boris Ciornîi, pe motiv că nu a

înlăturat neajunsurile în termenul limită stabilit prin încheierea din 23 aprilie 2019

a Curții de Apel Chișinău.

Cu referire la argumentele recurentului precum că neajunsurile nu au fost

lichidate nu din vina sa, Colegiul le apreciază ca fiind declarative și lipsite de

suport probator, or la materialele dosarului lipsesc careva date care să confirme

cele menționate.

În sensul dat, Colegiul menționează că apelantul, în calitate de

reclamant/apelant avea obligația și a dispus de suficient timp pentru a întreprinde

toate măsurile în vederea executării indicațiilor stabilite în încheierea instanței de

apel din 23 aprilie 2019 prin care nu s-a dat curs cererii de apel.

Respectiv, Boris Ciornîi avea obligația de a întreprinde toate măsurile

necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Cauza Van Harn vs

Germania nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de

acces la instanță și de a îndeplini cerințele legale, fapt ignorat de acesta.

Or, în conformitate cu art. 56 alin. (3) și 61 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de

drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării

obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală

civilă.

Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de

drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de

aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea

sa în eroare.

Folosirea cu buna-credință a drepturilor procedurale, prezumă că partea este

obligată la interval rezonabil de timp să manifeste diligență și să se intereseze

despre dosarul care se află pe rolul instanței și să respecte termenele prevăzute de

lege.

În asemenea împrejurări se constată drept temeinică soluția instanței de apel

cu privire la restituirea cererii de apel, deoarece în termenul stabilit apelantul nu a

prezentat cererea de apel motivată, fapt ce atrage consecințele dispozițiilor art. 369

alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă.

Astfel fiind, în lipsa probelor confirmative ce ar demonstra temeinicia

recursului declarat, argumentele aduse în susținerea acestuia se vor aprecia ca fiind

declarative.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

4

recursul declarat de Boris Ciorniî reprezentat de avocatul Valentin Fediuc și de a

menține încheierea din 3 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Boris Ciorniî reprezentat de avocatul

Valentin Fediuc.

Se menține încheierea din 3 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Boris Ciornîi împotriva Școlii de

Arte din comuna Ciorescu municipiul Chișinău cu privire la încasarea

indemnizației de eliberare din serviciu.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Nina Vascan

Dumitru Mardari

5