2r-536/19 — încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2r-536/19

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) S. Suvac

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) N. Simciuc, V. Buhnaci, I. Cotruță

D E C I Z I E

18 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Nina Vascan

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de Natalia Repida,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Organizația de Creditare Nebancară „Easy Credit” Societate cu Răspundere

Limitată împotriva Nataliei Repida cu privire la încasarea datoriei și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 15 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 17 aprilie 2018, OCN „Easy Credit” SRL a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Nataliei Repida cu privire la încasarea datoriei și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 12 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cererea de chemare în judecată înaintată de ÎCS „Easy Credit” SRL împotriva

Nataliei Repida, s-a admis parțial.

S-a încasat de la Natalia Repida în beneficiul OCN „Easy Credit” SRL datoria

pentru contractele de împrumut nr. 975848376 din 26 aprilie 2017, nr. 542753876

din 20 iunie 2017, nr. 527253872 din 20 iunie 2017, nr. 991942074 din 22

februarie 2017, nr. 112839171 din 24 ianuarie 2017 și nr. 861056874 din 20 iulie

2017, în mărime de 87 382 de lei, taxa de stat corespunzător admiterii acțiunii în

mărime de 2 621,46 de lei, iar în total suma de 90 003,46 de lei.

În rest, pretențiile cu privire la încasarea dobânzii de întârziere și a

cheltuielilor de judecată, s-au respins ca neîntemeiate.

S-a încasat de la Natalia Repida, la bugetul de stat, cheltuielile de înștiințare și

chemare a părților în judecată în mărime de 39,35 de lei.

La 18 martie 2019 Natalia Repida a declarat apel împotriva hotărârii primei

instanțe.

Prin încheierea din 15 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit

cererea de apel depusă de Natalia Repida împotriva hotărârii din 12 februarie 2019

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din motivul că apelul a fost depus în afara

termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen.

1

La 25 iulie 2018, Natalia Repida a declarat recurs împotriva încheierii din 15

iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului și casarea

încheierii.

În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu încheierea contestată,

invocând că este neîntemeiată și pasibilă de a fi casată.

Recurenta a indicat că a primit hotărârea primei instanțe cu întârziere.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 15 iulie 2019, iar

cererea de recurs a fost declarată la 25 iulie 2019, în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează

a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Conform art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel.

În corespundere cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de

procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul

căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de

activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să

încheie un ansamblu de acte.

Art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă prevede că, termenul de

procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare

datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii

evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.

Conform art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de

apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara

termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a

refuzat să efectueze repunerea în termen.

La caz, din actele dosarului rezultă că dispozitivul hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru a fost pronunțat la 12 februarie 2019.

Deci, în speță, termenul de declarare a apelului a început să curgă de la 13

februarie 2018, ziua imediat următoare datei pronunțării dispozitivului hotărârii

primei instanțe, și a expirat la 15 martie 2019, termenul limită pentru depunerea

cererii de apel.

Natalia Repida a declarat apel împotriva hotărârii din la 12 februarie 2019

doar la data de 18 martie 2019, fapt ce denotă depunerea apelului cu încălcarea

termenului de declarare, deoarece Natalia Repida prin lege era obligată să respecte

termenul de contestare cu apel de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului

hotărârii, condiție ce nu se atestă la caz.

2

Colegiul notează că totuși, în caz de omiterea a termenului de îndeplinire a

unui act de procedură, legiuitorul a prevăzut instituția repunerii în termen, conform

art. 116 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, care stipulează că, persoanele

care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de

procedură pot fi repuse în termen de către instanță. Cererea de repunere în termen

se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se

examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul,

data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în

termen.

La caz, însă este de observat că Natalia Repida în cererea de apel nu a solicitat

repunerea în termen, după cum a constatat și instanța de apel, care a considerat

necesar să aplice sancțiunea procedurală sub forma restituirii cererii de apel, în

corespundere cu art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.

În astfel de circumstanțe, având în vedere constatarea celor două condiții de la

art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, și anume, depunerea apelului

în afara termenului legal și omisiunea apelantului de a solicita repunerea în termen,

Colegiul conchide că instanța de apel întemeiat a restituit cererea de apel ca fiind

depusă cu omiterea termenului de declarare.

În această privință, instanța de apel a explicat cu suficientă putere de

convingere că cererea de repunere în termen a instrumentului de atac, în orice caz

trebuie să fie exprimată din inițiativa participanților la proces, instanța nefiind

îndreptățită, în lipsa unor dispoziții legale exprese, să efectueze din oficiu

repunerea în termen, chiar dacă din ansamblul materialului probator administrat la

dosar ar rezulta că participanții la proces au avut motive întemeiate de a îndeplini

în termen actul de procedură.

Cât privesc argumentele recursului, Colegiul le consideră neîntemeiate și care

urmează a fi respinse.

Astfel, în speță nu poate fi reținut argumentul invocat de recurentă precum că

a primit hotărârea primei instanțe cu întârziere.

Reieșind din cele menționate, argumentele aduse în susținerea acestuia se vor

aprecia ca fiind declarative.

Distinct de cele relatate, instanța de recurs reține că, în conformitate cu art. 56

alin. (3) și 61 alin. (1) Codul de procedură civilă, participanții la proces sunt

obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța

judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se

urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Folosirea cu buna-credință a drepturilor procedurale, prezumă că partea este

obligată la interval rezonabil de timp să manifeste diligență și să se intereseze

despre dosarul care se află pe rolul instanței și să respecte termenele prevăzute de

lege.

În această ordine de idei, este cert că recurentul a demonstrat o neglijență a

drepturilor sale procedurale și contrar prevederilor legale, nu a depus diligența

necesară în vederea exercitării căii de atac în termen.

Articolele 113 alin. (1) și 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă

coroborate expres prevăd că dreptul de a efectua actul de procedură încetează o

dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța judecătorească

(judecător).

3

Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de

drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în

caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură,

precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

În acest context, instanța de recurs apreciază critic argumentele invocate în

cererea de recurs, deoarece acestea nu constituie temei de admitere a recursului și

nu indică la ilegalitatea încheierii atacate.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul declarat de Natalia Repida și de a menține încheierea din 15 iulie 2019 a

Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Natalia Repida.

Se menține încheierea din 15 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Organizația de

Creditare Nebancară „Easy Credit” Societate cu Răspundere Limitată împotriva

Nataliei Repida cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de

judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Nina Vascan

Dumitru Mardari

4