3r-162/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
3r-162/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3r-162/19 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Z.Talpalaru) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( V.Clima, E.Palanciuc, A.Malîi) D E C I Z I E 11 septembrie 2019 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ion Druță judecătorii Sveatoslav Moldovan Iurie Bejenaru examinând recursul depus de Marele Stat Major al Armatei Naționale, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Bontea Ion împotriva Marelui Stat Major al Armatei Naționale cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierilor din 27 martie 2019 și 24 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 08 decembrie 2017 Bontea Ion a depus cerere de chemare în judecată împotriva Marelui Stat Major al Armatei Naționale cu privire la recunoașterea ca ilegal a ordinului Marelui Stat Major al Armatei Naționale nr.069M din 09 noiembrie 2017, anularea ordinului nr.069 M din 09 noiembrie 2017 prin care a fost aplicată sancțiunea disciplinară ,,mustrare”.
Prin hotărârea din 08 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea a fost admisă parțial. S-a recunoscut ca ilegal ordinul Marelui Stat Major al Armatei Naționale nr.069M din 09 noiembrie 2017 în partea prin care i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară ,,mustrare” lui Bontea Ion. S-a anulat ordinul nr.069 M din 09 noiembrie 2017 emis de Marele Stat Major al Armatei Naționale cu privire la neajunsurile depistate la controlul inopinat al activității cotidiene a Centrului militar al municipiului Chișinău și secțiilor administrativ-militare Centru, Buiucani, Râșcani, Ciocana, Botanica și sancționarea vinovaților, în partea prin care i-a fost aplicată locotenentului-colonel Bontea Ion, comandant al Centrului militar al municipiului Chișinău, sancțiunea disciplinară ,,mustrare”.
În rest acțiunea a fost respinsă. La 14 noiembrie 2018, reprezentantul apelantului Marele Stat Major al Armatei Naționale a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 08 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea hotărârii recurate cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii. Prin încheierea din 27 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău nu a fost dat curs cererii de apel depuse de reprezentantul apelantului Marele Stat Major al Armatei 1 Naționale. S-a comunicat apelantului că necesită să prezinte, prin intermediul cancelariei Curții de Apel Chișinău, apelul motivat, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, apelantului fiindu-i acordat un termen de 10 zile de la recepționarea prezentei încheieri, pentru înlăturarea neajunsurilor menționate.
Prin încheierea din 24 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat inadmisibil apelul declarat de Marele Stat Major al Armatei Naționale împotriva hotărârii din 08 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pe motiv că apelantul nu a înlăturat neajunsul în termenul stabilit de instanță. La 26 iunie 2019 Marele Stat Major al Armatei Naționale a depus recurs împotriva încheierii din 24 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului s-a invocat că nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele pricinii. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Examinând recursul depus, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 241 alin. (3) Cod administrativ, pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: declară recursul inadmisibil. În conformitate cu art. 236 alin (2) Cod administrativ, apelul se declară inadmisibil în special cînd apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.232 alin.(1). Reieșind din prevederile art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod.
Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că în conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite 2 neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.
Instanța de recurs constată că recursul declarat la 26 iunie 2019 împotriva încheierilor din 27 martie 2019 și 24 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău este depus peste termenul legal prevăzut de lege. La acest capitol, instanța de recurs notează că recurentul a cunoscut despre judecarea cauzei și, implicit, despre adoptarea încheierilor din 27 martie 2019 și 24 aprilie 2019 cu mult timp înainte decât invocă acesta în recurs. În acest sens, instanța menționează că la 04 aprilie 2019 Curtea de Apel Chișinău, prin intermediul poștei sale electronice a expediat la adresa poștală electronică a apelantului Marele Stat Major al Armatei Naționale dj@army.md, încheierea din 27 martie 2019 pentru înlăturarea în termenul stabilit -10 zile de la recepționarea acesteia, adică prezentarea apelului motivat (f.d.
130). Prin urmare, la 16 mai 2019 instanța de apel a expediat încheierea din 24 aprilie 2019 prin care s-a declarat inadmisibil apelul declarat de Marele Stat Major al Armatei Naționale, pe motiv că apelantul nu a înlăturat neajunsul în termenul stabilit de instanță, prin intermediul poștei electronice la adresa de email indicată în referință și cererea de apel (f.d.36,114). Raportând cele constatate la normele legale citate supra, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recurentul Marele Stat Major al Armatei Naționale cunoștea despre încheieriile recurate din 27 martie 2019 și 24 aprilie 2019, astfel având toate posibilitățile de a invoca ilegalitatea acestora declarând recurs în termenul stabilit de lege.
Mai mult, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că încheierile din 27 martie 2019 și 24 aprilie 2019 au fost publicate pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de judecată” (a se vedea pagina web a Curții de Apel Bălți, la rubrica încheieri). În ceea ce privește plasarea hotărârilor judecătorești pe pagina web sus-menționată, instanța de recurs precizează că această modalitate este prevăzută expres în punctele 7–8 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea nr. 658/30 din 10 octombrie 2017 a Consiliului Superior al Magistraturii.
Potrivit acestor puncte, scopul existenței portalului național al instanțelor de judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare, hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante pentru justițiabili. Regulamentul respectiv a intrat în vigoare la 24 noiembrie 2017 și a fost mediatizat pe larg, din motivul reintroducerii posibilității justițiabililor căutării hotărârii judecătorești după numele părților pe dosar. În plus, conform punctului 17 din același Regulament, hotărârile judecătorești, pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al instanțelor de judecată, în regim real.
Sub acest aspect, completul de judecată constată că nu există dubii cu privire la momentul 3 plasării încheierilor pe pagina web sus-menționată. Astfel, instanța de recurs respinge ca fiind neîntemeiate și pur declarative argumentele recurentului cu privire la faptul neaducerii la cunoștință de către instanța de apel a încheierilor sus-menționate or, acestea au fost expediate pe adresa de email indicat de recurent în referință și cererea de apel și au fost plasate pe pagina web a Curții de Apel Chișinău. În acest context, Colegiu consideră că în esență, argumentele invocate de recurent au fost făcute „pro causa”, în scopul motivării omiterii termenului de prescripție. În conformitate cu art. 56 alin. (3) Cod de procedură civilă, participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credințăde drepturile lor procedurale.
În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă. Or, prin depunerea recursului la 26 iunie 2019, recurentul Marele Stat Major al Armatei Naționale nu a respectat termenul legal de declarare a recursului, și atrage declararea recursului ca fiind inadmisibil. În aceste circumstanțe, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție subliniază că instanța nu poate accepta o asemenea omisiune, or, ea contravine art. 27 Cod de procedură civilă (disponibilitatea în drepturi a participanților la proces) și art. 6 CEDO (dreptul la un proces echitabil).
Prin urmare, se deduce că Marele Stat Major al Armatei Naționale a cunoscut sau trebuia să cunoască despre examinarea cererii sale de apel. Or, urma să depună diligența necesară de a se informa la ce etapă de examinare se află procesul și, după caz, să facă cunoștință cu actele judecătorești pronunțate, să întreprindă măsurile necesare de a proteja drepturile sale de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Popov versus Moldova (nr. 2) din 02 decembrie 2005; Melnic versus Moldova din 14 noiembrie 2006, Ponomaryov versus Ucraina din 03 aprilie 2008, Van Harn versus Germany din 11 septembrie 2007), și să conteste în termenul legal încheierile din 27 martie 2019 și 24 aprilie 2019, fapt, însă, ignorat de recurent, ce a generat omiterea termenului prescris la depunerea recursului.
Totodată, instanța de recurs remarcă că recurentul nu a solicitat repunerea în termen a recursului. Prin urmare, apreciind condițiile de depunere a cererii de apel prin prisma art.258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul a fost depus de către Marele Stat Major al Armatei Naționale în afara termenului stabilit de lege. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că recursul a fost depus peste termenul prevăzut de lege, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul depus de Marele Stat Major al Armatei Naționale.
În conformitate cu art. 195, art. 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 4 d e c i d e: Recursul depus de Marele Stat Major al Armatei Naționale se declară inadmisibil. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Ion Druță judecătorii Sveatoslav Moldovan Iurie Bejenaru 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.