3r-162/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
3r-162/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3r-162/19
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Z.Talpalaru)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( V.Clima, E.Palanciuc, A.Malîi)
D E C I Z I E
11 septembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Ion Druță
judecătorii Sveatoslav Moldovan
Iurie Bejenaru
examinând recursul depus de Marele Stat Major al Armatei Naționale,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Bontea Ion împotriva Marelui Stat Major al Armatei Naționale cu privire la contestarea
actului administrativ,
împotriva încheierilor din 27 martie 2019 și 24 aprilie 2019 a Curții de Apel
Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 08 decembrie 2017 Bontea Ion a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Marelui Stat Major al Armatei Naționale cu privire la recunoașterea ca ilegal a ordinului
Marelui Stat Major al Armatei Naționale nr.069M din 09 noiembrie 2017, anularea
ordinului nr.069 M din 09 noiembrie 2017 prin care a fost aplicată sancțiunea
disciplinară ,,mustrare”.
Prin hotărârea din 08 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
acțiunea a fost admisă parțial. S-a recunoscut ca ilegal ordinul Marelui Stat Major al
Armatei Naționale nr.069M din 09 noiembrie 2017 în partea prin care i-a fost aplicată
sancțiunea disciplinară ,,mustrare” lui Bontea Ion. S-a anulat ordinul nr.069 M din 09
noiembrie 2017 emis de Marele Stat Major al Armatei Naționale cu privire la
neajunsurile depistate la controlul inopinat al activității cotidiene a Centrului militar al
municipiului Chișinău și secțiilor administrativ-militare Centru, Buiucani, Râșcani,
Ciocana, Botanica și sancționarea vinovaților, în partea prin care i-a fost aplicată
locotenentului-colonel Bontea Ion, comandant al Centrului militar al municipiului
Chișinău, sancțiunea disciplinară ,,mustrare”. În rest acțiunea a fost respinsă.
La 14 noiembrie 2018, reprezentantul apelantului Marele Stat Major al Armatei
Naționale a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 08 noiembrie 2018 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea hotărârii recurate cu emiterea
unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.
Prin încheierea din 27 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău nu a fost dat curs
cererii de apel depuse de reprezentantul apelantului Marele Stat Major al Armatei
1
Naționale. S-a comunicat apelantului că necesită să prezinte, prin intermediul
cancelariei Curții de Apel Chișinău, apelul motivat, cu indicarea motivelor de fapt și de
drept pe care se întemeiază apelul, apelantului fiindu-i acordat un termen de 10 zile de
la recepționarea prezentei încheieri, pentru înlăturarea neajunsurilor menționate.
Prin încheierea din 24 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat
inadmisibil apelul declarat de Marele Stat Major al Armatei Naționale împotriva
hotărârii din 08 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pe motiv că
apelantul nu a înlăturat neajunsul în termenul stabilit de instanță.
La 26 iunie 2019 Marele Stat Major al Armatei Naționale a depus recurs împotriva
încheierii din 24 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și
restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.
În motivarea recursului s-a invocat că nu au fost constatate și elucidate pe deplin
circumstanțele pricinii.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră
în vigoare la 01 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă
soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă
consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.
Examinând recursul depus, Completul specializat în cauze de contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 241 alin. (3) Cod administrativ, pentru contestarea cu recurs
a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia,
dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând
recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele
decizii: declară recursul inadmisibil.
În conformitate cu art. 236 alin (2) Cod administrativ, apelul se declară inadmisibil
în special cînd apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.232 alin.(1).
Reieșind din prevederile art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor
prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul
administrativ se va face conform prevederilor în vigoare pînă la intrarea în vigoare a
prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru
procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că în
conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii
judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată
în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește
un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite
2
neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar
instanței competente să soluționeze recursul.
Instanța de recurs constată că recursul declarat la 26 iunie 2019 împotriva
încheierilor din 27 martie 2019 și 24 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău este depus
peste termenul legal prevăzut de lege.
La acest capitol, instanța de recurs notează că recurentul a cunoscut despre
judecarea cauzei și, implicit, despre adoptarea încheierilor din 27 martie 2019 și 24
aprilie 2019 cu mult timp înainte decât invocă acesta în recurs. În acest sens, instanța
menționează că la 04 aprilie 2019 Curtea de Apel Chișinău, prin intermediul poștei sale
electronice a expediat la adresa poștală electronică a apelantului Marele Stat Major al
Armatei Naționale dj@army.md, încheierea din 27 martie 2019 pentru înlăturarea în
termenul stabilit -10 zile de la recepționarea acesteia, adică prezentarea apelului motivat
(f.d. 130).
Prin urmare, la 16 mai 2019 instanța de apel a expediat încheierea din 24 aprilie
2019 prin care s-a declarat inadmisibil apelul declarat de Marele Stat Major al Armatei
Naționale, pe motiv că apelantul nu a înlăturat neajunsul în termenul stabilit de instanță,
prin intermediul poștei electronice la adresa de email indicată în referință și cererea de
apel (f.d.36,114).
Raportând cele constatate la normele legale citate supra, Completul specializat în
cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recurentul Marele Stat
Major al Armatei Naționale cunoștea despre încheieriile recurate din 27 martie 2019 și
24 aprilie 2019, astfel având toate posibilitățile de a invoca ilegalitatea acestora
declarând recurs în termenul stabilit de lege.
Mai mult, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține că încheierile din 27 martie 2019 și 24 aprilie 2019 au fost publicate pe pagina
web „Portalul instanțelor naționale de judecată” (a se vedea pagina web a Curții de Apel
Bălți, la rubrica încheieri). În ceea ce privește plasarea hotărârilor judecătorești pe
pagina web sus-menționată, instanța de recurs precizează că această modalitate este
prevăzută expres în punctele 7–8 din Regulamentul privind modul de publicare a
hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web
a Curții Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea nr. 658/30 din 10 octombrie 2017 a
Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit acestor puncte, scopul existenței
portalului național al instanțelor de judecată îl constituie susținerea unui mediu
informațional virtual și accesibil pentru cetățeni. Informațiile publicate pe portalul
național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție includ
lista cauzelor fixate pentru judecare, hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața
instanței și alte informații relevante pentru justițiabili. Regulamentul respectiv a intrat
în vigoare la 24 noiembrie 2017 și a fost mediatizat pe larg, din motivul reintroducerii
posibilității justițiabililor căutării hotărârii judecătorești după numele părților pe dosar.
În plus, conform punctului 17 din același Regulament, hotărârile judecătorești,
pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat
de Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al instanțelor de judecată, în regim real. Sub
acest aspect, completul de judecată constată că nu există dubii cu privire la momentul
3
plasării încheierilor pe pagina web sus-menționată. Astfel, instanța de recurs respinge
ca fiind neîntemeiate și pur declarative argumentele recurentului cu privire la faptul
neaducerii la cunoștință de către instanța de apel a încheierilor sus-menționate or,
acestea au fost expediate pe adresa de email indicat de recurent în referință și cererea
de apel și au fost plasate pe pagina web a Curții de Apel Chișinău.
În acest context, Colegiu consideră că în esență, argumentele invocate de recurent
au fost făcute „pro causa”, în scopul motivării omiterii termenului de prescripție.
În conformitate cu art. 56 alin. (3) Cod de procedură civilă, participanții la proces
sînt obligați să se folosească cu bună-credințăde drepturile lor procedurale. În cazul
abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică
sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.
Or, prin depunerea recursului la 26 iunie 2019, recurentul Marele Stat Major al
Armatei Naționale nu a respectat termenul legal de declarare a recursului, și atrage
declararea recursului ca fiind inadmisibil.
În aceste circumstanțe, Completul specializat în cauze de contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție subliniază că instanța nu poate accepta o asemenea omisiune, or, ea contravine
art. 27 Cod de procedură civilă (disponibilitatea în drepturi a participanților la proces)
și art. 6 CEDO (dreptul la un proces echitabil).
Prin urmare, se deduce că Marele Stat Major al Armatei Naționale a cunoscut sau
trebuia să cunoască despre examinarea cererii sale de apel. Or, urma să depună diligența
necesară de a se informa la ce etapă de examinare se află procesul și, după caz, să facă
cunoștință cu actele judecătorești pronunțate, să întreprindă măsurile necesare de a
proteja drepturile sale de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența Curții
Europene a Drepturilor Omului (Popov versus Moldova (nr. 2) din 02 decembrie 2005;
Melnic versus Moldova din 14 noiembrie 2006, Ponomaryov versus Ucraina din 03
aprilie 2008, Van Harn versus Germany din 11 septembrie 2007), și să conteste în
termenul legal încheierile din 27 martie 2019 și 24 aprilie 2019, fapt, însă, ignorat de
recurent, ce a generat omiterea termenului prescris la depunerea recursului.
Totodată, instanța de recurs remarcă că recurentul nu a solicitat repunerea în
termen a recursului.
Prin urmare, apreciind condițiile de depunere a cererii de apel prin prisma art.258
alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în
vigoare a Codului administrativ, Completul specializat în cauze de contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție conchide că recursul a fost depus de către Marele Stat Major al
Armatei Naționale în afara termenului stabilit de lege.
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că recursul a fost
depus peste termenul prevăzut de lege, Completul specializat în cauze de contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul depus de
Marele Stat Major al Armatei Naționale.
În conformitate cu art. 195, art. 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ,
Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
4
d e c i d e:
Recursul depus de Marele Stat Major al Armatei Naționale se declară
inadmisibil.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Ion Druță
judecătorii Sveatoslav Moldovan
Iurie Bejenaru
5